Plângere contravenţională. Sentința nr. 3167/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3167/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 04-03-2015 în dosarul nr. 31027/245/2014
Cod operator: 3171
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3167
Ședința publică din data de 4 martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. I.
GREFIER: P. D.
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe petentul L. Ș. și pe intimata C.- SA - C., având ca obiect plângere contraventionala.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 25.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 04.03.2015, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei acțiuni,având ca obiect plângere contravențională, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași, la data de28.08.2014, petentul L. Ș., în contradictoriu cu intimata C.- SA - C., a solicitat instanței admiterea plângerii sale și anularea procesului verbal ., numărul_ din data de 4.08.2014, precum și emiterea unei roviniete valabile, cu anularea celei greșit întocmite.
În motivare, s-a arătat că rovinieta a fost achitată pentru un an, începând de la 16.01.2014, până la 15.01.2015, fără a fi verificate datele inserate în cuprinsul acestui înscris. Astfel, a luat cunoștință că autoturismul nu are achitată rovinietă la momentul la care a primit procesul verbal, constatând că ultima literă a numărului de înmatriculare este litera F în locul celei corecte T- solicită petentul audierea proprietarului autoturismului_ , a cărui identitate nu o cunoaște. În drept, au fost invocate prevederile OG 2/2001 și OG 15/2002. au fost anexate cererii: copie carte de identitate, copie proces verbal, dovadă comunicare proces verbal, copie rovinietă, copie bon achitare rovinietă, ,copie carte de identitate,poliță de asigurare_ .
La data de 26 septembrie 2014, petentul a depus dovada de achitare a taxei de timbru în cuantum de 20 lei.
Prin încheierea din data de 8.10.2014, instanța a dispus anularea cererii de chemare în judecată, iar prin încheierea din 19.11.2014, cererea de reexaminare a fost admisă, dosarul fiind trimis pentru continuarea procedurii completului inițial învestit.
La data de 9 ianuarie 2015, intimata a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii. S-a arătat că la data de 15.03.2014, pe DE 2E km 33+017m,pe raza localității Rădășeni, vehiculul cu numărul de înmatriculare_ a fost surprins circulând pe drumurile naționale fără rovinietă valabilă. Fapta a fost încadrată în prevederile art. 8 alin. 1 din OG 15/2002. se subliniază că procesul verbal îndeplinește toate cerințele de legalitate, fiind întocmit ulterior constatării contravenției cu ajutorul mijloacelor specifice ale S.I.E.G.M.C.R. se subliniază că petentul se află în situația de a fi sancționat ca urmare a culpei sale exclusive, deoarece nu a verificat datele înscrise pe rovinietă. Se mai arată și că intimata nu poate anula sau emite o nouă rovinietă deoarece nu se află în competența sa. Au fost anexate întâmpinării dovada de comunicare prin scrisoare recomandată a procesului verbal la data de 18.08.2014, certificatul calificat de operator radar, cadre foto.
La data de 20.02.2015, intimata a depus note de concluzii scrise referitoare la excepția prescripției dreptului de a aplica sancțiunea. În cadrul ședinței publice din data de 25.02.2015, instanța a luat act de excepția nulității invocate de petent ( referitoare la lipsa semnăturii olografe de pe procesul verbal), a invocat excepția prescripției dreptului de aplicare a sancțiunii, a încuviințat proba cu înscrisuri și a reținut cererea spre competentă soluționare.
Analizând materialul probatoriu administrat în prezenta cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal ., numărul_ din data de 4.08.2014, petentul a fost sancționat prin aplicarea unei amenzi în cuantum de 250 lei, pentru reținerea în sarcina sa a următoarei pretinse fapte contravenționale: la data de 15.03.2014, pe DE 2E km 33+017m,pe raza localității Rădășeni, vehiculul cu numărul de înmatriculare_ a fost surprins circulând pe drumurile naționale fără rovinietă valabilă. Fapta a fost încadrată în prevederile art. 8 alin. 1 din OG 15/2002. procesul verbal a fost comunicat,prin scrisoare recomandată la data de 18.08.2014, plângerea fiind formulată în interiorul termenului de 15 zile de la comunicare, la data de 28.08.2014.
Plângerea contravențională atrage incidența art.6 CEDO, în latura sa penală, constituind o “acuzație in materie penală”, cu respectarea tuturor garanțiilor oferite de CEDO în materie penală. Așa cum a arătat Curtea “distincția între contravenții și infracțiuni existentă în legislația internă a unora dintre statele semnatare ale Convenției, nu poate avea ca efect scoaterea unei categorii de fapte din sfera de aplicare a garanțiilor oferite de art. 6 din Convenție acuzațiilor în materie penală” (Hotărârea pronunțată în cauza Ozturk contra Germaniei, 21 februarie 1984, paragr. 50-56).
În scopul determinării faptului dacă o contravenție poate fi calificată ca având un caracter "penal" în sensul prevederilor Convenției, prima chestiune care trebuie determinată este dacă textul normei de drept care definește fapta aparține, în sistemul legal al statului reclamat, legii penale; apoi trebuie determinată natura faptei și, în sfârșit, natura și gradul de severitate al pedepsei care poate fi aplicată persoanei care se face vinovată de comiterea contravenției (Hotărârea pronunțată în cauza Ziliberberg împotriva Moldovei din 1 februarie 2005, par. 29);
Criteriile enunțate, de regulă, nu sunt analizate cumulativ, dar dacă analiza separată nu permite a se ajunge la o concluzie clară, atunci se impune abordarea cumulativă (Hotărârea pronunțată în cauza Garyfallou AEBE contra Greciei din 22 septembrie 1998, paragr. 56)
În ipoteza în care norma legală pretins a fi fost încălcată se adresează tuturor cetățenilor și nu vizează doar o categorie de persoane cu statut special, iar scopul aplicării sancțiunii este de prevenire și pedepsire, suntem în prezența unei acuzații în materie penală (Hotărârea pronunțată în cauza Ziliberberg împotriva Moldovei din 1 februarie 2005, paragr. 32);
Natura și gravitatea sancțiunii aplicate precum și sancțiunea ce ar fi putut fi aplicată trebuie analizate prin raportare la obiectul și scopul art. 6 din Convenție (Decizia pronunțată în cauza Dorota Szott-Medinska și alții împotriva Poloniei din 09.10.2003);
România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza A. împotriva României, pe motiv că s-a încălcat prezumția de nevinovăție într-o procedură contravențională (paragr. 66-69 din Hotărârea A. împotriva României).
Instanța constată că, în cauza de față, norma în baza căreia s-a constatat fapta are caracter general, iar amenda aplicată (în cuantum de 250 lei), nu are scop reparator, ci scop de prevenire și pedepsire.
Pe cale de consecință, acuzația adusă petentului, constituie o acuzație penală în sensul Convenției, iar acesta beneficiază și în procedura contravențională de prezumția de nevinovăție, precum și de toate garanțiile oferite de latura penală a art. 6 CEDO, care au fost instituite cu scopul de a proteja indivizii fața de posibilele abuzuri din partea autorităților. Sarcina probei în procedura contravențională desfășurată în fața instanței de judecată revine în primul rând organului constatator și nu petentului.
Instanța notează că în cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și cadre foto.
Obiectul oricărei plângeri în materie contravenționale este reprezentat de verificarea efectivă de către instanță, pe baza tuturor probelor încuviințate și administrate dacă fapta contravențională există și a fost săvârșită cu vinovăție de către contestator.
Analizând cu prioritate aspectele de legalitate și temeinicie ale procesului verbal contestat, instanța constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 16 din OG2/2001, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Potrivit art. 15 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor: „(1) Contravenția se constata printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. „
Art. 9 alin. 3 din OG nr. 15/2002 stabilește: (3) În cazurile prevăzute la alin. (2), procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1)”
Cu privire la semnătura electronică susceptibilă de a fi utilizată în privința înscrisurilor întocmite în sistemul de drept românesc, legea nr. 455/2001 (art. 4 pct. 1 și 2) statuează: „În înțelesul prezentei legi: 1. date în forma electronica sunt reprezentari ale informatiei într-o forma conventionala adecvatã creãrii, prelucrãrii, trimiterii, primirii sau stocãrii acesteia prin mijloace electronice; 2. înscris în forma electronica reprezintã o colectie de date în forma electronica între care exista relații logice și functionale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificatie inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar;”, iar în art. 5 prevede „ Înscrisul în forma electronica, cãruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsã, bazatã pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnãturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnatura privatã.”.
Cercetând natura juridică a procesului verbal de constatare a contravenției, instanța va reține că acesta este un act administrativ individual, emis în regim de putere publică, de persoane anume prevăzute de lege și pentru în aplicare a legii.
Condițiile de validitate subliniate de ordonanța cadru se referă la respectarea competenței, a formei și a procedurii de emitere actului, a conformității actului cu actele juridice cu forță superioară precum și cu scopul legii .astfel, se poate observa că analiza unui proces verbal privește în toate cazurile componenta legalității și componenta temeiniciei acestuia, prima fiind prealabilă și lipsind de efect cel de-al doilea tip de analiză, în contextul în care un act nul din punct de vedere al formei nu poate produce efectele specifice pentru care a fost întocmit.
Ordonanța cadru prevede exclusiv posibilitatea întocmirii proceselor verbale în formă scrisă, fără a reglementa, cel puțin în contextul actual posibilitatea întocmirii lor și în formă electronică. Or, astfel cum rezultă din dispozițiile legii speciale referitoare la semnătura electronică extinsă, aceasta poate fi atașată exclusiv unui înscris electronic, îndeplinind un rol specific și concordant cu natura acestuia. Prin urmare, este exclusă asocierea acestui gen de semnătură cu orice fel de înscris în formă clasică.
În speță a fost comunicat un înscris intitulat proces verbal de contravenție care nu poartă nici o semnătură olografă ci, conține mențiunea că a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii 422/2001 și HG 1259/2001.
Semnătura electronică nu poate constitui replica digitală a semnăturii olografe și nu are aceeași funcționalitate și aplicabilitate ca semnătura olografă, servind la identificarea semnatarului și atestarea faptelor. Mențiunile inserate în cuprinsul procesului verbal sunt atestate prin intermediul semnăturii agentului.
Spre deosebire de această situație, semnătura electronică poate fi încorporată unui înscris în formă electronică destinat a fi citit prin intermediul unui program, nefiind posibilă încorporarea unei semnături electronice unui alt înscris decât cel electronic; în egală măsură, din interpretarea gramaticală a dispozițiilor art. 15 din OG nr. 2/2001 cu cele ale art. 9 alin 3 din OG nr. 15/2002 rezultă că, procesul verbal se încheie și se întocmește de către agentul constatator, operațiuni ce exclud „colectarea unor date, în vederea trimiterii, primirii sau stocãrii acesteia prin mijloace electronice ori destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar”.
Procesul verbal de constatare a contravenției nu reprezintă o „o colectie de date în forma electronica între care exista relații logice și functionale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificatie inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar” ci este o constatare a agentului special determinat care are drept scop să apare valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penală.
Art. 17 din O.G. nr. 2/2001 impune în mod expres și neechivoc drept condiție de legalitate, semnătura manuscrisă a agentului constatator. O altă abordare ar lipsi de eficiență dispozițiile art. 16 și 19 din OG nr. 2/2001, care presupun, pe de o parte, dreptul persoanei sancționate de a formula obiecțiuni iar pe de altă parte, obligația agentului constatator de a asigura semnarea procesului verbal de către un martor asistent, în situația în care, contravenientul nu este de față, toate acestea, ducând la concluzia că, forma procesului verbal nu poate fi aceea a unui înscris în formă electronică, rezultat al stocării unor informații, în mod automat. Faptul că OG 15/2002 a prevăzut posibilitatea constatării contravențiilor cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, nu înseamnă că și procesele verbale de contravenție prin care se vor constata aceste fapte, pot fi emise prin aceste mijloace tehnice ( în format electronic).
Aceleași dispoziții legale duc la concluzia că procesul verbal în formă scrisă trebuie să fie întocmit pe suport material iar nu virtual ( apt a fi comunicat prin modalitățile prevăzute de lege - ¨ prin înmânare ˝, ˝ prin poștă cu aviz de primire ˝ sau prin ˝ afișare ˝
Deși se poate vorbi de o evoluție tehnologică evidentă, legislația în vigoare nu oferă posibilitatea încheierii procesului verbal de contravenție în format electronic (sau comunicarea acestuia pe cale electronică), prevederile Legii 455/2001 privind înscrisurile electronice sub semnătură electronică fiind aplicabile raporturilor juridice de drept privat iar nu raporturilor de autoritate .
Instanța apreciază și în contextul revirimentului instanței supreme în această materie că este obligatorie semnarea olografă a procesului verbal de către agentul constatator, pe suport material, apt a fi comunicat petentului într-una dintre formele prevăzute de lege. Nici una dintre dispozițiile legale incidente analizate, nu poate fi reținută drept o reglementare derogatorie, specială de la principiul legalității procesului verbal, din punctul de vedere al formei obligatorii a acestuia, formă prevăzută ad validitatem.
În consecință, apreciind că procesul verbal este lovit de nulitate absolută, în condițiile art. 17 din OG 2/2001 pentru lipsa formei și lipsa semnăturii, instanța apreciind că nu se mai impune analiza temeiniciei acestuia, lipsa condițiilor de formă lipsind de obiect cel de-al doilea tip de analiză.
Cu privire la excepția prescripției dreptului de a aplica sancțiunea,instanța urmează a constata că aceasta a rămas fără obiect ca urmare a admiterii plângerii pentru constatarea nulității procesului, în contextul nerespectării cerințelor exprese referitoare la formă.
Cu privire la capătul de cerere referitor la anularea rovinietei și emiterea uneia noi, instanța constată că intimata are drept activitate verificarea respectării normelor statuate de OG 15/2002 și constatarea contravențiilor, neavând în sfera atribuțiilor și anularea sau corectarea rovinietelor emise. Mai mult, petentul nu a realizat dovada unei erori materiale ce ar fi putut conduce la o anlaiză de fond a acestui capăt de cerere, motiv pentru care instanța va proceda la repsingerea ca neîntemeiată a acestei solicitări.
Se va lua act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul L. Ș., CNP_, domiciliat în Iași, ., județ Iași, în contradictoriu cu intimata C.- SA - C., cu sediul în sector 6, București, .. 401A, CUI_, prin director executiv B. T..
Anulează procesul verbal ., numărul_ din data de 4.08.2014, urmând ca sancțiunile aplicate în temeiul acestuia să fie lipsite de suport legal.
Respinge ca neîntemeiat capătul de cerere referitor la emiterea unei roviniete valabile.
Respinge ca devenită fără obiect excepția prescripției dreptului de a aplica sancțiunea, invocată din oficiu de instanța de judecată.
Ia act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Cu drept de a formula apel, în termen de 30 zile de la momentul comunicării.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 martie 2015.
Președinte, Grefier,
Red/tehn. jud. II
4 ex, 14.04.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3176/2015. Judecătoria IAŞI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3615/2015.... → |
|---|
