Plângere contravenţională. Sentința nr. 8302/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8302/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 22-06-2015 în dosarul nr. 39003/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 8302/2015
Ședința publică de la 22 Iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE G. C. M.
Grefier D. B.
Pe rol se află judecarea cauzei Civil privind pe petent I. I. și pe intimat POLIȚIA L. IAȘI - SERVICIUL COMUNICARE, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică de la 08.06.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, când, în aceeași compunere, a hotărât:
INSTANȚA,
Deliberand asupra cererii de față, reține următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instante la data de 28.10.2014, sub nr._, petentul I. I. a solicitat anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 22.11.2014 emis de către intimata Politia Locala Iasi.
În fapt, petentul a arătat că a fost reclamat de vecinul sau P. S. F. ca ar fi dat cainii in . este adevarat .
Plangerea nu a fost intemeiata in drept .
În susținerea plângerii, petentul a depus procesul verbal contestat in original si copie a cartii de identitate .
Actiunea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in valoare de 20 lei, conform dispozitiilor art. 19 din OUG nr. 80/2013 .
La data de 29.12.2014 intimatul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii, arătând că procesul-verbal atacat nu conține vicii de formă sau de fond.
În cursul cercetarilor judecatoresti a fost administrata proba testimoniala, fiind audiat in acest sens martorul P. G., a carui declartie a fost consemnata si atasata la dosarul cauzei (f. 43) .
Analizând actele și lucrările cauzei, instanța constată următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 22.11.2014, petentul I. I. a fost sancționat contravențional cu o amendă în cuantum de 100 lei pentru încălcarea art.2 pct. 17 din Legea nr. 61/1991, constând în aceea că la data de 08.10.2014, a lasat fara supraveghere pe domeniul public, respectiv pe . din rasa metis, pe care il detine, acesta prezentand un real pericol pentru cetatenii din zona .
După ce a constatat că plângerea a fost introdusă înlăuntrul termenului prevăzut de art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, instanța a procedat la verificarea, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, a legalității procesului-verbal de constatare și de sancționare a contravenției contestat, în acest sens constatând că acesta a fost încheiat cu respectarea prevederilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, prevăzute sub sancțiunea nulității procesului verbal.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, pentru stabilirea situației de fapt, instanța va reține pe de o parte procesul-verbal de constatare a contravenției, iar pe de altă parte susținerile petentului conform căruia nu a lasat nici un caine nesupravegheat .
Instanța reține că procesul verbal analizat reprezintă un act administrativ care, în anumite condiții, se bucură de prezumția de temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cat și în practica instanțelor judecătorești, astfel că poate fi calificată drept o prezumție prevăzută de lege, în sensul pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului îl dă acestui concept (a se vedea Hotărârea A. împotriva României din 4 octombrie 2007). În acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința acestei prezumții și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, instanța reține că pentru ca prezumția de temeinicie a procesului verbal să acționeze este necesar ca fapta reținută în sarcina petentului să fie constatată personal de către agent. Prezumția de temeinicie menționată este însă una relativă, legea permițând, deci, răsturnarea ei prin proba contrară.
Față de criteriile anterior precizate, reținând că fapta reținută în sarcina petentului a fost constatată personal de către agentul intimatei la data de 08.10.2014, instanța apreciază că procesul verbal contestat se bucură de prezumția de temeinicie recunoscută actelor administrative.
În drept, instanța reține faptul că faptul că domeniul contravențional este supus aplicabilității art.6 CEDO, în latura sa penală, constituind o “acuzație in materie penală” atrăgând astfel incidența tuturor garanțiilor oferite de CEDO în materie penală. Așa cum a arătat Curtea “distincția între contravenții și infracțiuni existentă în legislația internă a unora dintre statele semnatare ale Convenției, nu poate avea ca efect scoaterea unei categorii de fapte din sfera de aplicare a garanțiilor oferite de art. 6 din Convenție acuzațiilor în materie penală” (Hotărârea pronunțată în cauza Ozturk contra Germaniei, 21 februarie 1984, paragr. 50-56). Astfel, faptul că în dreptul intern faptele care constituie contravenții au fost scoase în afara ilicitului penal, nu poate avea ca efect lipsirea petenților de dreptul de a beneficia de garanțiile oferite de art. 6 CEDO, în latura sa penală.
Pentru a determina dacă o contravenție poate fi calificată ca având un caracter "penal" în sensul prevederilor Convenției, prima chestiune care trebuie determinată este dacă textul normei de drept care definește fapta aparține, în sistemul legal al statului reclamat, legii penale; apoi trebuie determinată natura faptei și, în sfârșit, natura și gradul de severitate al pedepsei care poate fi aplicată persoanei care se face vinovată de comiterea contravenției (Hotărârea pronunțată în cauza Ziliberberg împotriva Moldovei din 1 februarie 2005, paragr. 29);
Criteriile enunțate, de regulă, nu sunt analizate cumulativ, dar dacă analiza separată nu permite a se ajunge la o concluzie clară, atunci se impune abordarea cumulativă (Hotărârea pronunțată în cauza Garyfallou AEBE contra Greciei din 22 septembrie 1998, paragr. 56).
În ipoteza în care norma legală pretins a fi fost încălcată se adresează tuturor cetățenilor și nu vizează doar o categorie de persoane cu statut special, iar scopul aplicării sancțiunii este de prevenire și pedepsire, suntem în prezența unei acuzații în materie penală (Hotărârea pronunțată în cauza Ziliberberg împotriva Moldovei din 1 februarie 2005, paragr. 32).
Natura și gravitatea sancțiunii aplicate precum și sancțiunea ce ar fi putut fi aplicată trebuie analizate prin raportare la obiectul și scopul art. 6 din Convenție (Decizia pronunțată în cauza Dorota Szott-Medinska și alții împotriva Poloniei din 09.10.2003).
În speță se constată că norma în baza căreia s-a constatat fapta are caracter general, iar amenda aplicată nu are scop reparator, ci scop de prevenire și pedepsire.
Față de cele expuse mai sus, acuzația care este adusă petentului este o acuzație în materie penală în sensul Convenției, iar acesta beneficiază și în procedura contravențională de prezumția de nevinovăție, care a fost instituită cu scopul de a proteja indivizii fața de posibilele abuzuri din partea autorităților, motiv pentru care sarcina probei în procedura contravențională desfășurată în fața instanței de judecată revine în primul rând organului constatator și nu petentului.
În privința probațiunii, este de remarcat că petentul ar trebui să facă dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal doar în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției "acuzatului"dincolo de orice îndoială rezonabilă, acesta fiind standardul Curții EDO în materie penală.
În aplicarea disp. art. 15 al. 1 și al. 2 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal prin care un agent constatator a constatat prin propriile simțuri săvârșirea de către o persoană a unei fapte contravenționale și prin care i s-a aplicat acesteia o sancțiune contravențională beneficiază de prezumția de legalitate și teminicie, agentul constatator exercitând atribuții ale puterii de stat. În ceea ce privește prezumția de legalitate și temeinicie recunoscută proceselor-verbale întocmite de agenții statului, Curtea EDO a arătat că în principiu astfel de prezumții pot să aibă o valoare probatorie în procedura internă, însă acestea nu trebuie să aibă o valoare absolută și exclusivă. O hotărâre prin care se stabilește vinovăția unei persoane, nu poate să se întemeieze exclusiv pe prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal.
Totuși, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție trebuie sa fie analizată nu în abstract, ci în concret, față de natura contravenției, precum și față de posibilitățile reale ale agentului constatator de a administra probatoriu suplimentar. Astfel, instanța reține că fapta reținută în sarcina petenților nu este de natură a lăsa urme materiale, se consumă instantaneu.
Instanța constată că procesul-verbal întocmit de intimat se bucură de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie, a cărei răsturnare îi incumbă petentului, în calitatea sa de parte care, în temeiul art. 1169 din Codul civil, face o propunere înaintea instanței.
De asemenea, jurisprudența Curții EDO nu se opune nici aplicării principiului disponibilității în materie contravențională, atât timp cât se respectă prezumția de nevinovăție a petentului, conf. art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), prezumție menită să îl protejeze de posibile abuzuri din partea autorităților naționale.
Instanta apreciaza ca petentul, desi avea sarcina de a proba ca nu a lasat pe starada nici un caine nesupravegheat in ziua de 08.10.2014, acesta nu a facut aceste dovezi. In ceea ce priveste declaratia martorului audiat in cauza, aceasta nu poate fi avuta in vedere la stabilirea situatie de fapt,avand in vedere ca acesta a declarat ca nu isi aminteste daca se afla in localitate in ziua de 08.10.2014 .
Pentru aceste considerente, instanța apreciaza că procesul-verbal întocmit în cauză este temeinic.
Referitor la proporționalitatea sancțiunii aplicate, ținând seama de dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care constituie dreptul comun în materie contravențională, instanța poate să aprecieze inclusiv asupra naturii și cuantumului sancțiunii ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal nu a fost răsturnată.
Conform art. 21 al. 3 din OG 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Având în vedere criteriile enunțate de art. 21 al. 3 din OG nr. 2/2001, precum și de contextul social și economic, instanța apreciază că sancțiunile aplicate sunt corect individualizate, acestea fiind proporționale cu gradul de pericol social al faptelor săvârșite, ținând seama de împrejurările în care aceasta au fost săvârșite, de modul de săvârșire a acestora, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Față de aceste considerente, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicata este corect individualizata, astfel încât instanța va respinge plângerea petentului ca fiind neîntemeiată si va mentine procesul verbal contestat .
Instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de către petentul I. I., CNP_, domiciliat inmun. Iasi, ., jud. Iasi împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii contravenționale . nr._ din 22.11.2014, încheiat de către intimata Politia Locaal Iasi, cu sediul în mun. Iași, ., jud. Iași, jud. Iasi, ca neîntemeiată.
Mentine procesul verbal contestat.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecatoria Iasi .
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22.06.2015 .
Președinte, Grefier,
G. C. M. D. B.
Red./tehnored.MGC/DB
4ex/09.09.2015
| ← Validare poprire. Sentința nr. 9037/2015. Judecătoria IAŞI | Pretenţii. Sentința nr. 7851/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
