Pretenţii. Sentința nr. 3006/2015. Judecătoria IAŞI

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică din data de 16.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, când, în aceeași compunere, a hotărât:

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei de față, instanța constată următoarele:

Prin cererea înregistrată, pe rolul Judecătoriei Iași la data de 08.09.2014, sub nr._ reclamanta S.C. S. S.A. prin reprezentant legal, a chemat în judecată pe pârâta C. W. SRL, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâta la plata debitului în valoare de 332,60 lei cu titlu de preț și a sumei de 25,23 lei cu titlu de penalități de întârziere. De asemenea a solicitat și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâta contractul de prestări servicii nr._/01.02.2013, având ca obiect, potrivit art. 1 din contract, colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor municipale pentru persoanele care locuiesc la adresa menționată. Întrucât pârâta nu a înțeles să achite contravaloarea serviciilor prestate, s-a acumulat un debit de 332,60 lei cu titlu de preț reprezentând contravaloare facturilor de salubritate emise pe perioada 09.2013 – 10.2013.

De asemenea reclamanta arată că, în temeiul art. 8.4 din contractul încheiat, la debit au fost calculate penalități în cuantum de 25,23 lei. Pârâta a fost invitată la sediul reclamantei în vederea stingerii litigiului pe cale amiabilă, dar nu a dat curs acestei invitații.

În drept acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art.1516 Cod civil, solicitându-se totodată conform art. 223 alin. 3 și 411 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului legal al reclamantei.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 20 lei.

În dovedirea susținerilor sale, reclamanta a depus la dosarul cauzei, în copie, contractul pentru prestări servicii salubritate nr._/01.02.2013, tabel privind calculul majorărilor de întârziere și facturi fiscale.

Pârâta, legal citată, nu a depus întâmpinare, dar la judecată s-a prezentat curatorul special desemnat pentru pârâtă.

Analizând cererea de chemare în judecată prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:

În fapt, reclamanta S.C. S. S.A. a încheiat cu pârâta contractul de prestări servicii nr._/01.02.2013, prin care reclamanta se obliga la colectarea, transportarea și depozitarea deșeurilor menajere. În temeiul acestui act juridic, pârâta s-a obligat, conform art. 6.2 din contract, să achite contravaloarea serviciilor executate de prestator, în termen de 30 de zile de la emiterea facturii. De asemenea, părțile au convenit că neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței, atrage majorări de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare (art. 8.4 din contract).

Față de cele arătate, instanța apreciază că în cauză sunt incidente prevederile art. 1270 din Noul Cod Civil, conform cărora „contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante”, ale art. 1350 alin.1 N.C.civ („orice persoană trebuie să-și execute obligațiile pe care le-a contractat”) și ale art. 1516 alin. 1 N.C.civ. („creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației”). Reclamanta care pretinde executarea unei obligații trebuie să facă dovada existenței obligației și a temeiului juridic al acesteia. În baza facturilor depuse la dosar, emise în temeiul contractului încheiat de părți, instanța apreciază că suma de 332,60 lei, reprezentând contravaloarea facturilor emise pentru servicii de salubritate în perioada 09.2013 – 10.2013, are caracter cert și exigibil. Pârâta nu a dovedit prin mijloacele de probă admise de lege faptul că ar fi plătit această sumă. Faptul că facturile nu sunt acceptate la plată de pârâtă nu poate lipsi creanța reclamante de caracterul cert și lichid întrucât pârâta nu a contestat facturile în termen de 10 zile de la primire, potrivit art. 5.5 din contract și nu s-a invocat neprestarea serviciilor facturate.

În consecință, fața de cele arătate, instanța apreciază că în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii contractuale și ținând cont și de prevederile art. 1270, 1350 și 1516 din Noul Cod civil, va admite capătul de cerere referitor la obligarea pârâtei la plata contravalorii serviciilor prestate de către reclamantă și va obliga pârâta la plata sumei de 332,60 lei, reprezentând contravaloarea facturilor emise pentru servicii de salubritate în perioada 09.2013 – 10.2013.

Cu privire la cererea de obligare a pârâtei la plata penalităților de întârziere, instanța reține că în art. 8.4 din contract părțile au prevăzut că neplata la termen a prețului atrage plata de penalități pentru fiecare zi de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neachitarea la termen a obligațiilor bugetare. Reclamanta a aplicat un coeficient de penalizare conform O.U.G. nr.88/2010, adică penalități egale cu cele utilizate pentru nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare respectiv de 0,04 % pentru fiecare zi de întârziere în achitarea facturilor emise. Întrucât pârâta nu și-a îndeplinit la termenul stabilit în contract obligația de achitare a contravalorii serviciilor prestate de către reclamantă, instanța apreciază că în mod corect reclamanta a dat eficienta clauzei penale stabilite în contract și a calculat penalități de întârziere la suma datorată.

Pentru aceste considerente, instanța va obliga pârâta la plata sumei de 25,23 lei cu titlu de penalități pentru neplata la termen a facturilor emise pentru servicii de salubritate în perioada 09.2013 – 10.2013.

Conform art. 453 alin. 1 N.C.p.c., instanța va obliga pârâta, ca parte căzută în pretenții, la plata către reclamantă a sumei de 129 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru și remunerație curator special desemnat pentru pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea formulată de reclamanta .>, cu sediul în Iași, ., jud. Iași, în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în Iași, Calea Chișinăului nr. 57, biroul nr. 10, parter, jud. Iași, prin curator special cab.av. Haucă C. din Iași, ., ., .> Obligă pârâta să plătească reclamantei următoarele sume: