Pretenţii. Sentința nr. 5968/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5968/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 30-04-2015 în dosarul nr. 25222/245/2013
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
Cod operator: 3171
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința Civilă Nr. 5968/2015
Ședința publică de la 30 Aprilie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: T. G.
Grefier: N. S.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamant ASOCIAȚIA DE P. C. N. 39 . DEACONIȚĂ Ș. în contradictoriu cu pârât O. G., având ca obiect pretenții .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 25.03.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta și când instanța a amânat pronunțarea pentru 01.04.2015, după care pentru 08.04.2015, 15.04.2015, după care pentru 22.04.2015, după care pentru 29.04.2015, ulterior pentru astăzi 30.04.2014, când, deliberând, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile, reține:
Prin cererea înregistrată la data de 07.08.2013 reclamantul ASOCIAȚIA DE P. c. N. NR. 39 . în judecată pârâtul O. G., solicitând obligarea acestuia din urmă la plata următoarelor sume:
- 3733, 85 lei cu titlu de cheltuieli de întreținere aferente anilor 2011, 2012 și 2013;
- 190 lei, cheltuieli pentru recalcularea cheltuielor de întreținere;
În motivare, reclamantul arătat că pârâtul este proprietarul apartamentului nr. 48 din blocul Z2, situat în Iași, .. 39 și în această calitate avea obligația achitării cheltuielilor de întreținere, precum și a fondului de reparații.
Pârâtul încasează lunar chiria de la locatari, însă nu achită cheltuielile către asociația de proprietari.
În drept au fost invocate prevederile art. 49, 50 și 51 din Legea nr. 230/2007.
La dosarul cauzei reclamantul a depus înscrisuri.
Cererea este scutită de la plata taxei de timbru.
Prin precizările de fila 21 dosar reclamantul a arătat că pârâtul a achitat cheltuielile de întreținere aferente anului 2011 și a solicitat, în consecință, acordarea cheltuielilor de întreținere aferente intervalului ianuarie 2012 – iunie 2013. Precizările scrise au fost însoțite de înscrisuri.
Precizările de la fila 84 dosar privesc un alt proprietar (A. A.) și un alt dosar (_/245/2013) și nu vor fi avute în vedere de către instanță.
Precizările de la fila 114 dosar privesc un alt proprietar (A. M.) și un alt dosar (_/245/2013) și nu vor fi avute în vedere de către instanță.
Precizările de la fila 135 dosar privesc un alt proprietar (M. I.) și un alt dosar (_/245/2013) și nu vor fi avute în vedere de către instanță.
În ședința publică de la termenul din 20.11.2013 (f. 214) pârâtul a formulat verbal în ședință o cerere de compensare între cheltuiele pe care instanța va stabili că le datorează asociației de proprietari și suma de 900 lei stabilită de instanță în sarcina asociației reclamante, sumă pe care asociația de proprietari trebuia să i-o achite.
Prin precizările scrise depuse la fila 216 reclamantul a indicat faptul că sumele datorate de proprietari pentru energia termică sunt stabilite de societatea ELSACO, aceasta din urmă administrând repartitoarele de costuri montate în apartamente. Costurile cu încălzirea sunt calculate atât pentru cei branșați la sistemul de încălzire centrală, cât și pentru cei care au centrale termice de apartament. Pentru pârât sunt calculate costuri cu încălzirea, întrucât țevile care îi tranzitează apartamentul nu sunt izolate termic. În cazul altor proprietari care și-au izolat țevile din apartamente a fost întocmit un proces-verbal de constatare care a fost înregistrat la societatea ELSACO.
În cuprinsul acelorași precizări, asociația reclamantă a arătat că împrejmuirea gardului a fost realizată în luna iunie 2007 iar sumele au fost achitate de chiriași.
Se mai arată că, de asemenea, și cheltuielile de întreținere au fost achitate de chiriași, dar pentru anii 2012 și 2013 pârâtul le-a interzis chiriașilor să mai achite cheltuielile de întreținere.
Precizările au fost însoțite de înscrisuri.
Instanța a încuviințat și adminsitrat probele cu înscrisuri și cu expertiza contabilă.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele aspecte:
Prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată prin precizările de fila 21 dosar, reclamantul ASOCIAȚIA DE P. c. N. NR. 39 . obligarea pârâtului O. G. la plata cheltuielilor de întreținere aferente intervalului ianuarie 2012 – iunie 2013.
Precizările scrise depuse la fila 284 dosar nu au fost intepretate drept o cerere prin care se solicită și contravaloarea cheltuielilor de întreținere aferente lunilor iulie 2013 – decembrie 2013 (cele 6 luni la care face referire reclamantul), întrucât nu există nicio solicitare clară și expresă în acest sens.
În drept, în temeiul art. 50 alin. 1 din Legea nr. 230/2007, toți proprietarii de apartamente trebuie să plătească în avans cota ce le revine din bugetul pentru cheltuieli comune, asociația de proprietari având dreptul, să acționeze în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cheltuielilor comune, timp de mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Conform susținerilor reclamantului, coroborate cu recunoașterea pârâtului, preucum și cu relațiile de la DEFPL IAȘI (f. 207), acesta din urmă este proprietarul apartamentului nr. 48 din blocul Z2, situat în Iași, .. 39, jud. Iași.
Prin interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 3 lit. f și lit. j, art. 46 - 49 din Legea 230/2007 raportat la art. 25 și art. 32 din H.G. nr. 1588 din 19 decembrie 2007, cotele de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, cuprinzând cheltuielile sau obligațiile financiare ale asociației care sunt legate de proprietatea comună sau care nu pot fi înregistrate pe fiecare locuință, vor fi achitate de proprietari în termen de maxim 20 zile de la data afișării listei de plată, dată care trebuie să fie înscrisă în lista de plată respectivă.
Pârâtul avea posibilitatea contestării modalității de stabilire a cheltuielilor comune, precum și a celor determinate individual, ulterior afișării listelor de plată, fie la asociația de proprietari, fie în instanță, pe parcursul prezentei proceduri.
Deși pârâtul a susținut că se impune recalcularea cheltuielilor cu încălzirea imobilului întrucât are centrală termică și a izolat țevile care îi tranzitează apartamentul, instanța reține că aspectele invocate de acesta nu influențează obligația sa de a achita cheltuielile cu agentul termic livrat prin intermediul conductelor de transport agent termic pentru încălzire și a celor de transport apă caldă menajeră.
În ceea ce privește montarea unei centrale termice de apartament, acest aspect nu a fost contestat de către asociația reclamantă.
Instanța reține că și în situația în care într-un apartament este montată centrală temică proprie, dacă acel apartament este tranzitat de țevile comune care transportă agent termic pentru încălzirea locuințelor din imobil și care nu au montată centrală de apartament și de cele care transportă apă caldă menajeră, proprietarul apartamentului este obligat să achite contravaloarea energiei termice livrate în aceste condiții, în raport de suprafața echivalent termic a apartamentului.
În ceea ce privește izolarea țevilor care tranzitează apartamentul pârâtului, acesta nu a dovedit această situație de fapt. Mai mult decât atât, simpla izolare a țevilor comune nu conduce la exonerarea proprietarului de la plata cheltuielilor cu energia termică, acesta fiind obligat în continuare să achite contravaloarea agentului termic funizat, însă numai prin raportare la noua suprafață echivalent termic (SET). Stabilirea noii SET se face doar ulterior certificării de către reprezentanții asociației de proprietari a faptului că țevile comune au fost izolate, prin întocmirea unui documente constatator.
Cum pârâtul nu a produs niciun minim de dovadă din care să rezulte că a izolatcorespunzător țevile comune, instanța nu va reține această apărare.
În ceea ce privește solicitarea pârâtului privind recalcularea consumului de energie termică, instanța reține următoarele aspecte:
Conform susținerilor reclamantului, pârâtul nu a permis accesul în apartament în vedere citirii repartitoarelor, rezultă că stabilirea consumului s-a realizat în condițiile art. 6 din Ordinul 343/2010, potivit cu care: (1) Dacă proprietarul apartamentului sau al spațiului cu altă destinație nu poate asigura accesul pentru citirea repartitoarelor în perioada stabilită pentru prelevarea datelor, unitățile de consum aferente repartitoarelor din acea proprietate se iau ca fiind cele corespunzătoare unei citiri anterioare, unei perioade similare sau cum s-a convenit în contract, urmând ca regularizarea să se facă luna următoare sau cu ocazia verificării anuale prin citirea memoriei repartitorului și recalcularea repartizării pentru fiecare lună în parte pentru care s-au aproximat consumurile. Repartitoarele de costuri aflate în exploatare trebuie să aibă posibilități de memorare a datelor lunare pe o perioadă de minimum 12 luni. (2) La estimarea consumului, unitățile de consum alocate fiecărui spațiu în condițiile alin. (1) trebuie alese astfel încât la calculul de repartizare consumul de energie termică specific unei unități de consum (Kcal/unitate) să fie aproximativ egal cu cel dintr-o lună în care nu au existat unități de consum estimate. Costurile legate de regularizări se suportă conform clauzelor contractuale.
Rezultă din interpretarea dispozițiilor mai sus-mențioante că revenea exclusiv societății ELSACO recalcularea repartizării consumului pentru fiecare lună, la solicitarea întemeiată a asociației de proprietari sau a proprietarului. Cum această societate nu este parte în prezenta cauză și nici nu s-a formulat o cerere distinctă prin care să se solicite obligarea acestei societăți să respecte dispozițiile legale și contractuale, instanța nu poate dispune obligarea acestei societăți să procedeze la regularizare.
De asemenea, cum doar societatea ELSACO poate proceda la recalcularea repartizării consumului pentru fiecare lună, instanța nu poate obliga asociația de proprietari să procedeze la recalcularea consumului cu agentul termic, după cum nu poate dispune obligarea asociației să solicite ELSACO să recalculeze consumul. De altfel, după cum rezultă din cuprinsul art. 43 alin. (2) și (3) din Ordinul 343/2010, asociațiile de proprietari nu au dreptul de a face repartizarea costurilor pentru energia termică pe baza indicațiilor repartitoarelor de costuri.
Asociația de proprietari nu avea niciun motiv să solicite recalcularea în condițiile în care pârâtul nu a făcut dovada faptului că a izolat țevile comune și nu s-a procedat la calcularea noii SET.
Repartizarea și, evident, recalcularea se realizează numai de persoane fizice sau juridice autorizate, sub sancțiunea nulității absolute a repartizării/recalculării repartizare, conform art. 1 alin. (5) din Ordinul 343/2010.
Mai mult decât atât, conform art. 5 alin. (3) lit. d) teza finală din același Ordin, obligația avansarării cheltuielilor de recalculare a consumului este în sarcina pârâtului-proprietar al apartamentului, or pârâtul nu a făcut dovada faptului că a avansat aceste cheltuieli.
Instanța concluzionează că mențiunile din listele de plată a întreținerii privind costurile cu energia termică sunt corect întocmite, nefiind imputabil reclamantului faptul că nu s-a procedat la recalcularea consumului, motiv pentru care instanța se va raporta la mențiunile din cuprinsul acestora pentru a stabili debitul datorat de către pârât.
Instanța mai reține că, în cazul obligațiilor de a da o sumă de bani, creditorul trebuie să dovedească existența creanței, astfel încât, dacă el face această dovadă, neexecutarea se prezumă cât timp debitorul nu dovedește executarea. Din listele de plată a întreținerii aferente intervalului 01.2012 – 06.2013, coroborate cu cocnluziile raportului de expertiză contabilă, rezultă existența unui drept de creanță în favoarea reclamantului în cuantum de 2235, 02 lei reprezentând cote de întreținere aferente perioadei mai sus-menționate.
Îm ceea ceprivește suma de 190 lei solicitată cu titlu de cheltuieli datorate de pârât pentru recalcularea întreținerii, întrucât reclamantul nu a făcut dovada avansării acestor cheltuieli, instanța reține că acestea nu au un caracter cert, motiv pentru care nu le va acorda și va respinge cererea cu privire la acestea.
De asemenea, instanța va respinge cererea formulată de pârât prin care acesta solicita compensarea cheltuielilor stabilite în sarcina sa cu suma de 900 de lei pe care pretinde că i-o datorează asociația de proprietari, întrucât nu a fost dovedită existența creanței de 900 lei în patrimoniul pârâtului, respectiv a obligației corelative de plată a acestei sume în patrimoniul reclamantului.
În ceea ce privește solicitarea expertului contabil S. E. de suplimentare a onorariului provizoriu, instanța, în raport de complexitatea expertizei, de calitatea lucrării efectuate, urmează să o încuviințeze și să stabilească un onorariu definitiv de 720 lei. Întrucât reclamantul a achitat onorariul provizoriu de 300 lei, instanța va obliga ASOCIAȚIA DE P. c. N. NR. 39 . către expertul contabil S. E. a diferenței de onorariu de 420 lei.
În temeiul art. 453 NCPC, instanța va obliga pârâtul la plata către reclamant a sumei de 720 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu expert contabil
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul ASOCIAȚIA DE P. c. N. NR. 39 . în Iași, .. 39, . în contradictoriu cu pârâtul O. G., C.N.P._, cu domiciliul în Iași, .. 39, ., .> Obligă pârâtul să achite reclamantului suma de 2235, 02 lei cu titlu de cheltuieli de întreținere aferente intervalului ianuarie 2012 – iunie 2013.
Încuviințează cererea expertului contabil S. E. cu privire la suplimentarea onorariului provizoriu.
Stabilește un onorariu definitiv în cuantum de 720 lei pentru expertul contabil S. E..
Constată că reclamantul a achitat onorariul provizoriu de 300 lei.
Dispune obligarea reclamantului ASOCIAȚIA DE P. C. N. NR. 39 . către expertul contabil S. E. a diferenței de onorariu de 420 lei.
Executorie în ceea ce privește diferența de onorariu pentru expertul S. E..
Admite cererea de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Obligă pârâtul să achite reclamantului suma de 720 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu expert.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30.04.2015.
Președinte, Grefier,
T. G. N. S.
Red./Tehnored.G.T./4ex./28.07.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5971/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 4836/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
