Servitute. Sentința nr. 5805/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5805/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 29-04-2015 în dosarul nr. 38101/245/2013
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 29.04.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – C. I.
GREFIER - P. A.-M.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5805
La ordine fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamanta F. E. GREEN EDUCATION IASI, in contradictoriu cu paratele R. A., J. I., având ca obiect servitute de trecere.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc partile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ,după care:
Dezbaterile din prezenta cauza au avut loc in ședința publica din data de 08.04.2015 fiind consemnate in încheierea de ședința din acea data,care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea succesiv la datele de 22.04.2015 si 29.04.2015, când:
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de fată constată următoarele :
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._ reclamanta Fundația Ecologică Green „Education” Iași a solicitat instanței in contradictoriu cu paratele R. A. și J. I. să se dispună instituirea unei servituți asupra terenului proprietatea pârâtelor, reprezentând cale de acces, cu obligarea i la plata cheltuielilor de judecată.
In motivare, reclamanta a arătat ca este proprietara lotului 1 situat în Iași, ., nr. cadastral_/1, suprafața totală de 714 mp teren și construcție C 1 cu suprafață construită de 431 mp rezultată în urma dezmembrării imobilului din Iași, . A, jud. Iași, intabulat în cartea funciară nr._ a localității Iași, nr. cadastral_. Reclamanta a mai precizat faptul că au cumpărat imobilul de la pârâtele ce au rămas proprietare asupra lotului nr. 2.
Construcția cumpărată este înscrisă în lista monumentelor istorice, la ordinea 1588 și reclamanta a precizat faptul că i s-a adus la cunoștință prin adresa nr. 891/2011 a Direcției Județene pentru Cultura și Patrimoniul Național Iași faptul că orice intervenții asupra clădirii sunt condiționate de păstrarea fațadelor actuale și a perimetrului construit actual.
S-a mai arătat că astfel, deși construcția este situată lângă . are acces la stradă prin prisma situației speciale ale imobilului, monument istoric, fiind nevoită să solicite menținerea căii de acces interioare prin traversarea lotului nr. 2.
In drept, au invocate dispozițiile art. 617, art. 618 și art. 755 din Codul civil.
Atașat acțiunii, a depus in copie înscrisuri.
Legal citate, pârâtele au depus întâmpinare (f.27), prin care au solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, arătând că fiecare din loturile rezultate în urma dezmembrării imobilului are acces la calea publică, reclamanta având posibilitatea să solicite declasarea parțială a imoblului în funcție de starea de degradare întrucât poetul Goerge L. nu a locuit în întregul imobil.
Atasat intâmpinării, au fost depuse in copie inscrisuri.
In prtobatiune, instanta a incuviintat părtilor proba cu inscrisuri, și pentru reclamantă proba cu expertiză tehnică judiciară în specialitatea „topometrie”.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin actul de dezmembrare și contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr1461/11.08.2009 de Biroul Notarului Public A. R. (f.5), pârâtele R. A. și J. I. au instrăinat reclamantei Fundația Ecologică Green „Education” Iași lotului 1 situat în Iași, ., nr. cadastral_/1, suprafața totală de 714 mp teren și construcție C 1 cu suprafață construită de 431 mp rezultată în urma dezmembrării imobilului din Iași, . A, jud. Iași, intabulat în cartea funciară nr._ a localității Iași, nr. cadastral_.
Cu titlu preliminar, având în vedere dispozițiile art.59 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, instanța constată că dispozițiile art. 602-625 din Codul civil adoptat prin Legea nr. 287/2009 nu sunt incidente în prezenta cauză, față de data nașterii situației juridice deduse judecății, respectiv 11.08.2009 când a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare menționat mai sus.
Potrivit art. 755 din Codul civil decretat în 1864, „servitutea este sarcina care grevează un imobil,pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar”. Dezmembrământ al dreptului de proprietate, servitutea este un drept real imobiliar asupra lucrului altuia, un accesoriu al fondului căruia îi profită urmând soarta acestuia.
Potrivit art. 577 din Codul civil decretat în 1864servituțile izvorăsc sau din situația naturală a locurilor, sau din obligația impusă de lege, sau din convenția dintre proprietari.
Potrivit art. 616 din Codul civil decretat în 1864, proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nicio ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului sau pentru exploatarea fondului, cu îndatorire de a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona.
Conform art. 1 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, monumentele istorice fac parte integrantă din patrimoniul cultural național și sunt protejate prin lege. Activitățile și măsurile de protejare a monumentelor istorice se realizează în interes public. În condițiile prezentei legi intervențiile asupra monumentelor istorice pot constitui cauză de utilitate publică.
Conform art. 4.12 din Anexa 4 la HG nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, pentru toate categoriile de construcții și amenajări se vor asigura accese pentru intervenții în caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu. În cazul construcțiilor ce formează curți interioare, asigurarea accesului vehiculelor de pompieri se va face prin ganguri cu o lățime minima de 3 m și o înălțime de 3,5 m. Accesele și pasajele carosabile nu trebuie să fie obstrucționate prin mobilier urban și trebuie să fie păstrate libere în permanenta.
Potrivit adresei nr. 891/06.09.2011 emisă de către Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniul Național Iași, fila 10, imobilul situat în Iași, . este înscris în Lista Monumentelor Istorice, la ordinea 1588, cod lista IS-IV-m-B-_, denumit generic „Casa în care a locuit poetul G. L.”. La solicitarea reclamantei, privind executarea de intervenții asupra imobilului, Direcția a recomandat păstrarea fațadelor actuale ale clădirii și a perimetrului construit existent cu prevederea realizării accesului pe parcelă.
În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 bis/1.10.2010, fila 11, la ordinea 1588 este înscris imobilul situat în Iași, ., cu denumirea „casa în care a locuit poetul G. L.”.
Prin adresa nr. 483/16.05.2014 Direcția Județeană Pentru Cultură Iași, fila 89, a adus la cunoștința expertului tehnic judiciar B. M. faptul că imobilul situat în . A este înscris în Lista Monumentelor Istorice, la ordinea 1588, cod lista IS-IV-m-B-_, denumit generic „Casa în care a locuit poetul G. L.”, dintr-o eroare de redactare a dresei în listă figurează la adresa din .. Orice intervenție care se va face pe lotul nr. 2 va trebui să nu afecteze accesul natural la imobilul monument istoric și va trebuie să respecte vizibilitatea monumentului (fațada principală a monumentului), dar și accesul la ., care se va realiza prin traversarea lotului II, în continuarea D.S. 1846, conform schiței anexă, fila 90.
Prin raportul de expertiză tehnică judiciară realizat în prezenta cauză de către expert tehnic judiciar B. M., filele 76-90, s-a concluzionat în sensul că imobilul ce aparține reclamantei reprezintă loc înfundata, singura variantă de ieșire la calea publică fiind peste . pârâtelor. Rezultă că imobilul în suprafață de 714 mp teren înconjurat de proprietăți particulare și de . nu are ieșire. Pe zidul din vest al construcției nu se află nicio ușă de acces, ușa fiind situată pe latura de est a construcției, care are ieșire în curtea interioară. Prin crearea unei uși de acces spre trotuarul din . treptelor pentru scara de acces spre ușă, trotuarul ar deveni impracticabil în respectiva zonă prin blocarea circulației pietonilor.
Prin raportul de expertiză s-a stabilit calea de acces cea mai potrivită la drumul public, atât pentru reclamantă cât și pentru pârâte, ca fiind cea peste . pârâtelor, care asigură atât acces auto cât și pietonal, respectiv pe suprafața de 96 mp delimitată de punctele 28-27-26-22-17-18-19-28 în planul de situație din anexa nr. 1.
În urma obiecțiunilor formulate în prezenta cauză, expertul tehnic judiciar a propus o a doua cale de acces, fila 121, spre . proprietatea pârâtelor, care ar asigura atât accesul auto cât și pietonal, identificată în conturul poligonal 1-23-24-29-30-31 din Anexa A, având o suprafață de 35 mp. Prin răspunsul la obiecțiuni, expertul precizează că această cale de acces spre DS-. proprietatea pârâtelor este aparține Mun. Iași, fiind în administrarea Consiliului Local Iași.
La data 07.04.2015, expertul tehnic judiciar B. M. a precizat că în urma verificărilor a constatat faptul că terenul de la Sud de calea de acces pietonală este proprietate privată și are nr. cadastral_ și nu este proprietatea Consiliului Local Iași, așa cum a menționat în răspunsul la obiecțiuni, prin cererea nr. 22.01.2015 înregistrată la Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară s-a notat actualizarea datelor cadastrale-repoziționare fără modificări a acestei proprietăți particulare. Expertul menționează că, astfel accesul la proprietatea reclamantei se face din . de acces pietonală cu lățimea de 2 mp și pe proprietatea pârâtelor, pe o suprafață de 35 mp.
Prin adresa nr. 6871/06.04.2015, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară a răspuns reclamantei, în sensul că imobilul din partea de sud a căii de acces nu este teren deținut de Consiliul Local Iași, ci este în proprietatea numiților A. G. și E. imobil înscris în Cartea Funciară_, nr. cadastral 3586/1.
Din acest material probatoriu, instanța constată că cererea reclamantei este întemeiată, fiind întrunite condițiile legale în vederea constituirii unei servituți de trecere asupra terenului aparținând pârâtelor.
Dreptul de servitute reprezintă o sarcină impusă asupra unui imobil pentru uzul și utilitatea unui imobil vecin având un alt proprietar. Spre deosebire de celelalte dezmembrăminte, servitutea reprezintă o simplă limitare a dreptului de proprietate, o îngrădire în exercitarea dreptului său.
Servituțile de interes privat sunt obligații reciproce impuse proprietarilor fondurilor învecinate, pentru evitarea eventualelor litigii. Servitutea de trecere reprezintă acel drept al proprietarului de teren al cărui loc este înfundat, care nu are nicio ieșire la calea publică, prin care proprietarul poate reclama o trecere pe terenul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu obligația de a-l despăgubi, în proporție cu paguba care s-ar ocaziona. Trecerea trebuie făcută pe calea cea mai scurtă pentru a ajunge la calea publică, titularul acestei servituți fiind obligat să aleagă trecerea care ar pricinui cea mai mica pagubă. Textul din Codul civil este interpretat prin aplicarea și în cazurile în care ieșirea la calea publică ar prezenta inconveniente grave sau ar fi periculoasă.
De asemenea, dacă există acces la calea publică, chiar pe un drum impracticabil în anumite împrejurări, dar care poate deveni practicabil, locul nu poate fi considerat înfundat și nu trebuie recunoscut dreptul de servitute.
Totodată, instanța notează faptul că dispozițiile art. 616-619 din Codul civil decretat în 1864 se interpretează în sensul că, în situația în care lipsa accesului provine din vânzare, schimb sau partaj sau dintr-un alt act juridic, trecerea nu va putea fi cerută decât celor care au dobândit partea de teren pe care se făcea anterior trecerea, fără ca dezmembrarea și înstrăinarea unei părți de teren să poată duce la împovărarea unor alți proprietari vecini. Această interpretare a fost preluată printr-o reglementare expresă de către Codul civil adoptat prin Legea nr. 287/2009, în art. 618.
Față de aceste considerente de drept și de fapt, instanța constată că singura cale ce ar putea permite reclamantei accesul la drumul public, atât pietonal dar și auto, cu respectarea dispozițiilor art. 4.12 din Anexa 4 la HG nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism citate mai sus, este reprezentată de suprafața de 96 mp delimitată de punctele 28-27-26-22-17-18-19-28 în planul de situație din anexa nr. 1 ce face parte din raportul de expertiză întocmit de expertul tehnic judiciar tehnic M. Bulbasa, raport ce face parte integrantă din prezenta.
Instanța nu poate reține cea de a doua cale de acces propusă de către expertul tehnic judiciar, având în vedere precizările ulterioare și relațiile Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară, această a doua cale neîndeplinind condițiile legale descrise mai sus. Instanța constată că această cale de acces ce urmează a fi stabilită prin prezenta reprezintă vechea cale de acces pentru proprietatea reclamantei, desființată de către pârâte prin încheierea actului de dezmembrare.
În respectarea dispozițiilor art. 4.12 din Anexa 4 la HG nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism citate mai sus singura cale de acces posibilă este cea în suprafață de 96 mp delimitată de punctele 28-27-26-22-17-18-19-28 în planul de situație din anexa nr. 1, niciuna din celelalte variante propuse, și anume de către pârâte prin deschiderea unei uși pe . către expert prin răspunsul la obiecțiuni, nu respectă obligația de asigurare a accesului pentru curți interioare prin deschiderea unui gang cu o lățime de 3 m și înălțime de 3,5m. De asemenea, asigurarea căii de acces către . modificarea fațadei construcției reclamantei, lucrare ce nu este recomandată față de caracterul de monument istoric al imobilului.
În ceea ce privește concluziile scrise depuse de către pârâte după închiderea dezbaterilor, instanța constată că potrivit art. 394 alin 3 din Codul de Procedură Civila adoptat prin Legea nr. 134/2010 după închiderea dezbaterilor, părțile nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei, sub sancțiunea de a nu fi luat în seamă.
Dacă s-ar proceda altfel, analizându-se susținerile noi ale părților realizate după închiderea dezbaterilor, pe calea concluziilor scrise pe fond, s-ar încălca dreptul de apărare al părților adverse care ar fi puse în situația imposibilității de exercitare a acestui drept, nefiindu-le cunoscute respectivele susțineri noi cât și principiul contradictorialității.
Totodată, instanța subliniază faptul că părțile au posibilitatea de a-și exercita pe deplin dreptul la apărare prin formularea actului procedural al întâmpinării, prin posibilitatea propunerii și administrării de probatorii, a invocării de excepții, etc, cât și cel a de formula pretenții personale prin cererea reconvențională, însă toate acestea până la momentul închiderii dezbaterilor pe fondul cauzei, în vederea respectării principiului contradictorialității.
Contradictorialitatea reprezintă un principiu fundamental al dreptului procesual civil, în sensul că în temeiul acestuia, părțile pot să formuleze cereri, să propună, să administreze probe și să pună concluzii cu privire la toate problemele de fapt și de drept de care depinde corecta soluționare a procesului. El este exprimat prin adagiul „audiatur . fie ascultată și cealaltă parte, rezumând esența întregului proces.
Contradictorialitatea este unul dintre principiile specifice procedurii civile, fiind o componentă a dreptului fundamental la apărare, constând în dreptul părților aflate pe poziții cu interese contrare de a propune și administra probe și de a pune concluzii în legătură cu problemele de fapt și de drept care interesează dezlegarea pricinii, indiferent dacă elementele puse în discuție reprezintă rezultatul inițiativei părților ori al judecătorului. Corelativ acestui drept, pentru asigurarea respectării sale, instanța de judecată are obligația de a pune în discuția părților toate chestiunile de fapt și de drept apărute în cursul procesului, în baza cărora va soluționa litigiul. Vor fi puse în discuția părților excepțiile, cererile, împrejurările de drept și de fapt invocate, instanța urmând a-și întemeia hotărârea numai asupra aspectelor supuse dezbaterii contradictorii a părților. Se poate afirma că principiul contradictorialității primează față de principiul rolului activ, instanța neputându-se pronunța fără a asculta poziția părților.
Principiul analizat este intrinsec legat de principiul egalității armelor, fiind principiul care îngăduie părților din proces să participe în mod activ și egal la prezentarea, argumentarea și dovedirea drepturilor lor în cursul desfășurării procesului.
Din analiza dispozițiilor art. 616 din Codul civil decretat în 1864, instanța reține faptul că proprietarul fondului aservit are dreptul de a solicita despăgubiri pentru pagubele aduse prin constituirea servituții, însă acest drept nu se poate exercita decât pe calea cererii de chemare în judecată, pe cale principală sau incidentală, după caz, sau bineînțeles prin buna învoială a părților, fără ca acest drept, să instituie o condiție prealabilă pentru stabilirea servituții în favoarea fondului dominant.
Pentru aceste argumente, instanța va admite cererea de chemare în jduecată formulată de către reclamanta Fundația Ecologică Green „Education” Iași și va constitui servitute de trecere pe terenul proprietatea pârâtelor având nr. cadastral_/2 în favoarea terenului proprietatea reclamantei având nr. cadastral_/1 situat în Iași, . A, pentru ieșire la DS 1846 pe suprafața de 96 mp delimitată de punctele 28-27-26-22-17-18-19-28 în planul de situație din anexa nr. 1 ce face parte din raportul de expertiză întocmit de expertul tehnic judiciar tehnic M. Bulbasa, raport ce face parte integrantă din prezenta.
Conform art. 453 din Codul de Procedură Civila adoptat prin Legea nr. 134/2010, instanța va obliga pârâtele să achite suma de 4002 lei către reclamantă, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru de 2440lei și onorariu expert de 1562 lei, acestea fiind cheltuielile de judecată dovedit a fi făcute în prezenta cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta Fundația Ecologică Green „Education” Iași, cu sediul în Iași, .. 1, având CUI_ în contradictoriu cu pârâtele R. A., cu domiciliul în București, .. 39, scB, ., sector 5 și J. I., cu domiciliul în Iași, ., ..5, .> Constituie servitute de trecere pe terenul proprietatea pârâtelor având nr. cadastral_/2 în favoarea terenului proprietatea reclamantei având nr. cadastral_/1 situat în Iași, . A, pentru ieșire la DS 1846 pe suprafața de 96 mp delimitată de punctele 28-27-26-22-17-18-19-28 în planul de situație din anexa nr. 1 ce face parte din raportul de expertiză întocmit de expertul tehnic judiciar tehnic M. Bulbasa, raport ce face parte integrantă din prezenta.
Obligă pârâtele să achite suma de 4002 lei către reclamantă, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de a formula apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se depune la Judecătoria Iași sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, azi 29.04.2015.
Președinte, Grefier,
C. I. P. A.-M.
Red/teh.I.C.
5ex/04.06.2015
Acest .
| ← Reprezentativitate sindicat. Sentința nr. 4978/2015.... | Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 4971/2015.... → |
|---|
