Succesiune. Sentința nr. 9140/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9140/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 06-07-2015 în dosarul nr. 9140/2015
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 06 iulie 2015
Instanța constituită din:
Președinte – P. Ș. A.
Grefier – C. D. C.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9140/2015
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamantul J. P. în contradictoriu cu pârâtele D. N. și H. T. REPREZENTATĂ DE D. N., având ca obiect succesiune constatare calitate moștenitor; anulare certificat de moștenitor.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 22.06.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acel termen, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, din lipsă de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru azi, 06.07.2015, când a hotărât:
INSTANȚA,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 28.03.2014 sub nr._, reclamantul J. P. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele D. N. și H. T., pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea certificatului de moștenitor nr. 33 din 09.04.2013 eliberat de B. B. A. L., să se constate calitatea reclamantului de moștenitor al defunctei sale mame, E. V. J., iar pârâtele să fie obligate la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, reclamantul a arătat că la data de 28.03.2012 a decedat mama sa, E. V. J., cu ultim domiciliu în com. M., .. Iași. Pârâtele, care sunt surorile reclamantului, nu au adus la cunoștință acestuia, cu rea credință, decesul mamei, neinformându-l cu privire la survenirea acestuia, astfel încât reclamantul să poată participa la înmormântare. După înmormântarea mamei pârâtele s-au prezentat la B. B. A. L., unde au depus cerere de deschidere a procedurii succesorale și au solicitat dezbaterea moștenirii legale rămase de pe urma mamei, omițând însă cu rea-credință să-l menționeze și pe reclamant în calitate de moștenitor. Pentru atingerea scopului propus pârâtele au depus la dosarul succesoral Anexa nr. 24 privind sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale, eliberată de Primăria . reclamantul nu era menționat în calitate de moștenitor întrucât pârâtele nu declaraseră că mai au un frate care este moștenitor legal. Reclamantul arată că a aflat de decesul mamei sale la 03.11.2013 de la niște cunoștințe comune. De la momentul luării la cunoștință de decesul mamei reclamantul a încercat să ia legătura cu pârâta D. N., care a refuzat însă să-i spună despre cele întâmplate. Reclamantul s-a adresat Camerei Notarilor Publici pentru a afla dacă s-a dezbătut moștenirea după mama sa, fiind îndrumat să se adreseze B. B. A. L., de unde reclamantul a aflat că s-a dezbătut moștenirea. După ce a aflat de decesul mamei reclamantul a depus declarație de acceptare a succesiunii legale autentificată sub nr. 222/17.02.2014 la B. C. G. B..
În drept, s-au invocat prevederile art. 119 din Legea nr. 36/1995, art. 1134 N.C.Civ., art. 35 N.C.p.c.
Acțiunea a fost legal timbrată, cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 3299 lei.
Pârâtele au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepția netimbrării acțiunii, a inadmisibilității celui de-al doilea capăt de cerere al acțiunii, potrivit art. 35 teza a doua N.C.p.c., a excepției lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes întrucât reclamantul nu a acceptat succesiunea în termen legal, devenind astfel persoană lipsită de vocație succesorală și de calitate procesuală activă. Pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. În motivare, s-a arătat că a intervenit prescripția dreptului de a solicita constatarea calității de moștenitor. Termenul de prescripție a dreptului de opțiune succesorală a început să curgă de la data decesului mamei părților, adică la 28.03.2012, împlinindu-se la 28.03.2013. Au mai arătat reclamantele că părinții lor și ai reclamantului au înțeles să-și împartă averea copiilor. Astfel, reclamantul a primit de la mama sa suma de 120.000 rol, reprezentând prețul achitat pentru apartamentul din Iași, .. 163, ., . la tatăl său reclamantul a primit, conform certificatului de moștenitor nr. 140/1991 eliberat de notariatul de Stat Județean Iași suma de_ rol, reprezentând contravaloarea apartamentului din Iași, .. 3, . de_,5 rol în numerar. Potrivit înțelegerii intre frați și părinți reclamantul urma să îl moștenească pe tată, iar pârâta D. N. pe mamă, cealaltă pârâtă declarând că nu dorește nimic de la părinții săi. După decesul tatălui reclamantul a solicitat deschiderea succesiunii și a declarat incorect, dar conform înțelegerii din familie, că ar fi existat doar doi copii: el și pârâta D. N., care s-a prezentat și a renunțat la succesiune. Din acest motiv pârâtele au urmat aceeași procedură, știind că reclamantul nu este îndreptățit dar, oricum, pârâtele au solicitat certificatul de moștenitor la peste un an de la data decesului mamei, după ce au fost sigure că reclamantul nu este interesat de moștenire, împlinindu-se termenul de opțiune succesorală. Reclamantul nu a păstrat legătura cu mama sa, chiar a atentat la viața acesteia, motiv pentru care mama l-a renegat. Pârâta D. N. a fost constrânsă să solicite întocmirea certificatului de moștenitor nr. 33/2013 ca urmare a amenințării de sistare a furnizării de energie electrică și gaze naturale, ea fiind stabilită în imobilul din Valea Adâncă cu mulți ani înainte de decesul mamei. Reclamantul a devenit străin de succesiune prin neacceptare, nu a solicitat repunerea în termen, iar Camerei Notarilor Publici i s-a adresat la mai bine de o lună de la pretinsa aflare a decesului.
Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare.
S-a administrat proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului, precum și proba testimonială cu martorii B. V. și C. P., depozițiile acestora fiind consemnate la dosarul cauzei.
La termenul de judecată din data de 23.03.2015 au fost respinse excepțiile inadmisibilității, lipsei calității procesuale active și lipsei de interes, invocate prin întâmpinare (f.158).
Analizând actele și lucrările cauzei, instanța constată următoarele:
La data de 28.03.2012 a decedat mama părților, E. V. J., cu ultim domiciliu în com. M., .. Iași. Pârâtele D. N. și H. T., care sunt surorile reclamantului, s-au prezentat la B. B. A. L., unde au depus cerere de deschidere a procedurii succesorale și au solicitat dezbaterea moștenirii legale rămase de pe urma mamei, omițând însă să-l menționeze și pe reclamant în calitate de moștenitor. Pârâtele au depus la dosarul succesoral Anexa nr. 24 privind sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale, eliberată de Primăria . reclamantul nu era menționat în calitate de moștenitor întrucât pârâtele nu declaraseră că mai au un frate care era moștenitor legal. Calitatea reclamantului de descendent de gradul I, în calitate de fiu, al defunctei E. V. J., precum și de frate al pârâtelor rezultă din actele de stare civilă depuse la dosar, fiind recunoscută, de altfel, de pârâte.
Potrivit art. 1103 alin. 1 N.C.Civ. dreptul de opțiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moștenirii. În cauza de față moștenirea după defuncta E. V. J., mama părților, s-a deschis la data de 28.03.2012, ca urmare a decesului acesteia, astfel că termenul de exercitare a dreptului de opțiune succesorală s-a împlinit la 28.03.2013. Potrivit art. 1103 alin. 3 N.C.Civ. termenului prevăzut la alin. 1 i se aplică prevederile cuprinse în cartea a VI-a referitoare la suspendarea și repunerea în termenul de prescripție extinctivă. Reclamantul susține că nu și-a putut exercita dreptul de opțiune succesorală în termen întrucât faptul că mama sa a decedat i-a fost ascuns, cu rea-credință, de surorile sale, reclamantul aflând de deces abia la 03.11.2013. Potrivit art. 2522 alin. 1 N.C.Civ. cel care, din motive temeinice, nu și-a exercitat în termen dreptul la acțiune suspus prescripției poate cere organului de jurisdicție competent repunerea în termen și judecarea cauzei. A.. 2 al aceluiași articol stabilește că repunerea în termen nu poate fi dispusă decât dacă partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea unui termen de 30 de zile socotit din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care au justificat depășirea termenului de prescripție. Or, în speță se constată că deși, potrivit susținerilor reclamantului, acesta a aflat despre decesul mamei sale la 03.11.2013, reclamantul nu a cerut instanței, prin acțiunea ce face obiectul dosarului, repunerea în termenul de exercitare a dreptului de opțiune succesorală. Oricum, dacă ar fi formulat o astfel de cerere, înregistrarea ei pe rolul instanței de judecată la 28.03.2014 s-ar fi realizat cu depășirea evidentă a termenului de 30 de zile la care face referire art. 2522 alin. 2 N.C.Civ., calculat de la momentul când a aflat de decesul mamei. De asemenea, reclamantul a formulat declarația de acceptare a moștenirii legale autentificată sub nr. 222 la B. C. G. B. la data de 17.02.2014, așadar tot cu depășirea termenului de 30 de zile la prevăzut de art. 2522 alin. 2 N.C.Civ.
Dincolo de faptul că reclamantul nu a formulat cerere de repunere în termenul de exercitare a dreptului de opțiune succesorală, instanța apreciază că deși situația învederată de reclamant, respectiv faptul că i-ar fi fost ascunsă cu rea-credință moartea mamei, ar putea constitui un motiv temeinic, în sensul art. 2522 alin. 1 N.C.Civ., pentru repunerea în termenul de exercitare a dreptului de opțiune succesorală, în speță prin probatoriul administrat nu s-a dovedit realitatea acestei situații. Simplul fapt că reclamantului nu i s-a adus la cunoștință moartea mamei sale nu ar justifica repunerea în termen, în condițiile în care legătura mamă-fiu dintre defunctă și reclamant implică, în mod normal, manifestarea unui interes al reclamantului pentru mama sa, care, chiar în condițiile unor relații deteriorate dintre aceste persoane, ar fi permis reclamantului să afle, pe parcursul unui an, despre decesul mamei sale. Pentru a se justifica repunerea în termen ar fi necesar ca reclamantul să dovedească faptul că i s-a ascuns cu rea-credință moartea mamei sale, că deși s-ar fi interesat de situația mamei pârâtele, prin manopere dolosive, ar fi creat impresia că mama lor este în viață deși acesta decedase. Or, reclamantul nu a făcut o astfel de probă; susținerile sale în acest sens din cuprinsul acțiunii, precum și din răspunsul său la întrebarea nr. 3b din interogatoriul administrat nu sunt confirmate decât de depoziția martorului B. V., care a relatat însă instanței că știe de la reclamant (nepercepând prin propriile simțuri acest fapt) că moartea mamei i-a fost ascunsă reclamantului de sora sa, D. N.. Totodată, martorul B. V. a arătat că nu știe dacă reclamantul a încercat să ia legătura cu mama sa în perioada cuprinsă între decesul acesteia și momentul în care a aflat de acest deces. Totodată, din depoziția martorului C. P. a rezultat că funeraliile mamei părților au fost unele obișnuite, respectând tradițiile creștinești, la înmormântare, care a avut loc în Iași, fiind prezente aproximativ 25 de persoane. Așadar, din faptul că defuncta a fost înmormântată în Iași, unde locuiește și reclamantul, iar la ceremonia de înmormântare au participat mai multe persoane, rezultă că pârâtele nu au căutat să ascundă decesul mamei lor. Așadar, reclamantul nu a probat faptul că pârâtele i-ar fi ascuns cu rea-credință decesul mamei, astfel încât să fie justificată repunerea în termenul de exercitare a dreptului de opțiune succesorală.
Având în vedere cele anterior expuse instanța constată că, deși reclamantul avea vocație succesorală concretă la moștenirea defunctei E. V. J., decedată la 28.03.2012, acesta a devenit străin de moștenire prin neacceptarea ei în termenul de prescripție a dreptului de opțiune succesorală.
Instanța constată că în certificatul de moștenitor nr. 33 din 09.04.2013 eliberat de B. B. A. L. sunt menționate ca moștenitori legali ai defunctei E. V. J. doar pârâtele, reclamantul nefigurând în acest certificat nici ca moștenitor renunțător, străin de succesiune prin neacceptare sau nedemn succesoral. Or, atât timp cât reclamantul avea vocație succesorală concretă la moștenirea lăsată de mama sa, în calitate de fiu, frate al pârâtelor, menționarea sa în certificatul de moștenitor era obligatorie, chiar dacă a devenit străin de moștenire prin neacceptarea ei în termenul de prescripție a dreptului de opțiune succesorală. În consecință, în baza art. 118 din Legea nr. 36/1995, instanța va dispune anularea în parte a certificatului de moștenitor nr. 33 emis la 09.04.2013 de B. B.-A. L., în ceea ce privește indicarea faptului că nu ar exista moștenitori străini de moștenire prin neacceptare, urmând a se menționa ca moștenitor străin de succesiune prin neacceptare reclamantul J. P..
În baza art. 453 alin. 1 N.C.p.c. pârâtele vor fi obligate să plătească, în solidar, reclamantului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând parte din taxă judiciară de timbru și onorariu avocat, având în vedere culpa procesuală a acestora decurgând din faptul că declarația lor în sensul că nu ar mai exista alți moștenitori a generat prezentul proces. Deși cheltuielile de judecată suportate de reclamant constând în taxă judiciară de timbru și onorariu de avocat sunt mai mari instanța nu va obliga pârâtele la plata decât a sumei de 1000 lei întrucât că doar primul capăt de cerere a fost admis, constându-se, cu privire la al doilea capăt de cerere, că reclamantul este moștenitor străin de succesiune prin neacceptare în termenul de exercitare a dreptului de opțiune succesorală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul J. P., CNP_, cu domiciliul procesual ales la cab.av. C. V., cu sediul în Iași, .. 2, ., . cu pârâtele D. N., CNP_ și H. T., CNP_, cu domiciliul procesual ales la cab.av. O.-Cotnareanu C., cu sediul în Iași, ..
Dispune anularea în parte a certificatului de moștenitor nr. 33 emis la 09.04.2013 de B. B.-A. L., în ceea ce privește indicarea faptului că nu ar exista moștenitori străini de moștenire prin neacceptare, urmând a se menționa ca moștenitor străin de succesiune prin neacceptare reclamantul J. P..
Constată că, deși reclamantul avea vocație succesorală concretă la moștenirea defunctei E. V. J., decedată la 28.03.2012, acesta a devenit străin de moștenire prin neacceptarea ei în termenul de prescripție a dreptului de opțiune succesorală.
Obligă pârâtele să plătească reclamantului, în solidar, suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, eventuala cerere de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică azi, 06.07.2015.
Președinte, Grefier,
P. Ș. A. C. D. C.
Red.:P.Ș.A.
15.10.2015/6ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9229/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 9289/2015. Judecătoria... → |
|---|
