Uzucapiune. Sentința nr. 7896/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7896/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 11-06-2015 în dosarul nr. 7896/2015
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 7896/2015
Ședința publică de la 11 Iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE E. G.
Grefier M. G. P.
Pe rol se află judecarea acțiunii civile formulate de reclamanții Rățușcă E. și Rățușcă M. în contradictoriu cu pârâții M. Iași prin Primar și C. L. Iași, având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 21.05.2015, susținerile apărătorului ales al reclamanților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din hotărâre, când, din lipsă de timp pentru deliberări, s-a amânat pronunțarea pentru 28.05.2015, 04.06.2015 și pentru azi, când,
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de fata instanța constata următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Iași la data de 31.07.2013 sub nr._ reclamanții Ratusca E. si Ratusca M. au solicitat in contradictoriu cu parații M. Iași prin primar si C. L. al Municipiului Iași ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se constate ca au dobândit prin uzucapiune suprafața de teren de 106 m,.p. situata in Iași, ., jud. Iași.
In motivarea acțiunii reclamanții au arătat ca prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 4307/2002 la BNP S. Barzu reclamanta Ratusca E. căsătorita cu A. a cumpărat de la A. A. imobilul situat in Iași, . compus din casa de locuit si suprafața de 212 m.p. teren. Prin contractul de vânzare cumpărare anterior menționat se arata ca se transmite cumpărătorilor si dreptul de folosința asupra terenului in suprafața de 106 m.p identificat cu nr. cadastral sub nr. 8066, .).
Ratusca A. a decedat la data de 22.04.2009 moștenitori ai acestuia fiind soția Ratusca E. si fiul Ratusca M..
Susțin reclamanții ca inițial terenul a aparținut mamei vânzătoarei, Anadronache M., A. A. fiind unica moștenitoare a acesteia. Potrivit evidentelor Secțiunii Financiare a Sfatului Popular Iași, la data de 12.03.1958 A. M. deține imobilul compus din corp de clădire si teren in suprafață de 670 m.p. situat in .. 65.
La data de 06.09.1968 A. A. – căsătorita Sasoveanu - figura in aceleași evidente fiscale tot cu casa si teren in suprafață de 670 m.p.
In anul 1990 potrivit evidentelor Primăriei Mun. Iași – Registrul Posesorilor – A. A. figura ca posesor pentru suprafața de 909 m.p teren.
Prin certificatul de moștenitor nr. 239/23.12.1996, A. A. moștenește casa si teren in suprafața de 703 m.p.
In anul 1997 A. A. a vândut 250 m.p. numitului M. G. ocazie cu care a fost întocmita o schița prin care terenul este împărțit in 3: cele doua din lateral destinate înstrăinării si cea din mijloc pe care se afla si casa de locuit in care rămâne sa locuiască A. A..
In anul 2002 se încheie contractul de vânzare cumpărare prin care vânzătoarea si-a păstrat un drept de abitație asupra imobilului.
La data de 25.04.2002 A. A. plătea impozite si taxe pentru terenul in suprafața de 659 m.p. suprafața înscrisa in rolul fiscal a avut in vedere terenul stăpânit potrivit registrului posesorilor in suprafața de 909 m.p. din care a fost înstrăinata suprafața de 250 m.p
Ulterior, in cursul anului 2002 rolul sau fiscal menționeze teren in suprafața de 318 m.p.
Raportându-se exclusiv la suprafața de teren menționata in certificatul e moștenitor notarul public care a autentificat vânzarea cumpărarea a stabilit ca din totalul de 318 m.p doar 212 puteau forma obiectul dreptului de proprietate al vânzătoarei in timp ce diferența de 106 m.p neaflându-se in proprietatea vânzătoarei puteau fi transmiși doar cu titlu de teren in folosința. Cu ocazia acestei tranzacții a fost întocmita si documentația cadastrala, terenul fiind identificat in .).
Susțin reclamanții in continuare ca niciodată nu au fost modificate limitele acestei proprietăți imobiliare.
Se mai arata ca A. A. a decedat la data de 10.09.2002, succesiunea acesteia nefiind dezbătuta, neavând moștenitori sau rude in viata.
Întrucât Amdronache A. nu era titularul dreptului de proprietate invoca reclamantul joncțiunea posesiei conform art. 1860 Cod civil. Astfel, susțin aceștia ca atât ei cat si A. A. au exercitat o posesie utila asupra întregului imobil de peste 30 de ani.
In drept au fost invocate dispozițiile art. 1846 Cod civil.
In dovedirea acțiunii reclamanții au solicitat administrarea probei cu înscrisuri, martori, expertiza topo - cadastrala
Prin precizările depuse la fila 153 dosar parații au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive iar pe fond au solicitat respingerea acțiunii ca nefondata
In cauza a fost încuviințata administrarea probei cu înscrisuri, martori si expertiza tehnica de specialitate.
La termenul de judecata din data de 23.10.2014 a fost audiata martora C. A. iar la termenul de judecata din data de 04.12.2014 a fost audiat martorul P. C..
In cauza a fost întocmit raportul de expertiza tehnica topo – cadastrala de expert V. V..
Excepția lipsei calității procesuale pasive a paraților la termenul de judecata din data de 23.04.2015.
Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a paraților ce se impun a fi soluționată cu prioritate, instanța reține următoarele:
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel care este subiectul pasiv în raportul dedus judecății, respectiv în speță, presupune existența unei identități între pârât și proprietarul nediligent față de care urmează să opereze sancțiunea prescripției achizitive. Cu alte cuvinte, calitatea procesuală este titlul legal care îndreptățește o persoană să fie parte în procesul civil. Astfel, în cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală activă aparține celui ce se poate prevala de acest interes, iar calitatea procesuală pasivă aparține celui față de care se poate realiza interesul respectiv.
Uzucapiunea reprezintă unul dintre modurile de dobândire a proprietății bunurilor imobile, față de dispozițiile Codului civil, respectiv art.1837, care definește prescripția ca un mijloc de a dobândi proprietatea și art.645, potrivit căruia proprietatea se dobândește, între altele și prin prescripție. Articolul 1890 C. civ. reglementează posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate asupra unui imobil dacă se face dovada că cel care invocă uzucapiunea a exercitat o posesie utilă și sub nume de proprietar un interval de timp mai mare de 30 de ani. Așadar, când posesia unui imobil se prelungește în timp pe o anumită perioadă de timp prescrisă, legea o consideră drept izvor al proprietății, iar posesorul va fi considerat proprietar.
Însă, până la împlinirea termenului, în timpul posesiei exercitate de posesorul neproprietar, există numai o aparență de proprietate, în sensul că, în toată perioada, posesorul se află într-o situație incertă, existând permanent posibilitatea ca adevăratul proprietar să facă acte prin care să întrerupă prescripția achizitivă. Prin urmare, numai după împlinirea termenului fixat de lege faptul posesiei de până atunci se transformă într-o stare de drept și se consolidează dreptul de proprietate, posesorul devenind proprietar.
Prin urmare, uzucapiunea, ca mod de dobândire a proprietății asupra unui imobil, reprezintă în mod indirect și o sancțiune a fostului proprietar, care, prin pasivitatea lui, a făcut ca timp îndelungat bunul să se afle în posesia altei persoane, ce s-a comportat ca un adevărat proprietar. Ca atare, e necesar ca acțiunea în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii, să fie soluționată în contradictoriu cu fostul proprietar.
Adevăratul proprietar este deci singura persoană care ar putea face apărări împotriva posesorului neproprietar, care pretinde dobândirea dreptului de proprietate prin intermediul prescripției achizitive. Astfel, numai adevăratul proprietar ar justifica calitatea pasivă în acest litigiu.
In ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului C. L. al Municipiului Iași instanța retine ca potrivit dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, că unitățile administrativ teritoriale, respectiv comunele, orașele, municipiile și județele, sunt persoane juridice de drept public, având un patrimoniu propriu și capacitate juridică deplină, în condițiile în care, astfel cum prevede art.23 din același act normativ, consiliile locale și primarii reprezintă autorități ale administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii, funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice ale localității, în condițiile legii.
Astfel, C. L. al Municipiului Iași are atribuții privind administrarea domeniului public și privat nu are calitatea de titular al dreptului de proprietate publică sau privată astfel ca nu are legitimare procesuală pasivă în acțiunea în constatarea uzucapiunii promovată de reclamanți.
Având in vedere aceste considerente, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului si va respinge cererea formulata de reclamanți in contradictoriu cu paratul C. L. al Municipiului Iași, ca fiind formulata împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva.
In ce privește calitatea procesuala pasiva a paratului M. Iași prin primarul municipiului Iași instanța retine ca deși din adresa emisa de M. Iași - Instituția Arhitectului Sef – Serviciul GIS cadastru (fila 5 din dosarul_ /a1) rezulta ca terenul ce face obiectul cauzei, nu figurează ca fiind inventariat in domeniul privat sau domeniul public al unității administrativ teritoriale acesta din urma are totuși calitate procesuala pasiva in cauza. Astfel, municipiul Iași, ca unitate administrativ teritoriala poate avea un drept de proprietate asupra imobilului in conformitate cu dispozițiile art. 25 din Legea nr. 213/1998 si atâta timp cat nu a fost revendicat de persoane fizice sau juridice aflându-se in posesia reclamanților se prezuma ca acesta se afla in patrimoniul privat al unității administrativ teritoriale. Relevant in acest sens este si faptul ca prin sentința civila nr. 2763/24.04.1985 pronunțata de Judecătoria Iași in dosarul nr. 1882/1985 s-a constata ca terenul pe care este situata casa de locuit din Iași, ., jud. Iași este in proprietatea statului (filele 22-23 din dosar)
In consecința instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei .>
Pe fondul cauzei, in ce privește cererea formulata de reclamant in contradictoriu cu paratul M. Iași prin primar, din analiza actelor si lucrărilor dosarului, instanța retine următoarele:
Instanța constată că, întrucât în cauza de față se invocă dobândirea dreptului de proprietate imobiliară pe calea uzucapiunii extratabulară (terenul în discuție nefiind înscris în cartea funciară, așa cum rezultă din adresa nr._/21.08.2013 emisă de OCPI Iași-fila 63), astfel încât sunt aplicabile, din punct de vedere procedural, dispozițiile art. 1049-1051 N.C.p.c., cererea reclamantului îndeplinind condițiile de formă impuse de art. 1050 N.C.p.c. Ca urmare a afișării somației adresate tuturor celor interesați să facă opoziție la dobândirea, de către reclamant, a dreptului de proprietate pe calea uzucapiunii, potrivit art. 1051 alin. 1-4 N.C.p.c. nu s-a formulat nicio astfel de opoziție.
Întrucât, potrivit art. 82 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a Noului Cod Civil, pentru cazurile în care posesia a început înainte de data intrării în vigoare a Noului cod civil sunt aplicabile dispozițiile referitoare la uzucapiune în vigoare la data începerii posesiei, rezultă că în cauza de față vor fi aplicabile dispozițiile Codului civil de la 1864.
Uzucapiunea este modul de dobândire a proprietății sau a altui drept real prin posedarea neîntrerupta a lucrului, in tot timpul fixat de lege. Uzucapiunea reprezintă prescripția prin care se dobândește dreptul real, prin efectul posedării lucrului in timpul determinat, astfel încât starea de fapt se transforma in stare de drept. Art.1890 c.civ. stabilește ca pentru a se dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune trebuie îndeplinite doua condiții, anume sa existe o posesie de 30 de ani si aceasta sa fie utila, adică neviciata.
In ceea ce privește a doua condiție, este necesara existenta unei posesii utile. Posesia este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra lucrului, este exercițiul unei puteri de fapt, care da posibilitatea posesorului de a se comporta ca si când el ar fi adevăratul titular al dreptului asupra lucrului. Pentru a fi dobândita posesia trebuie întrunite cele doua elemente ale sale, anume elementul material, ce presupune acte materiale de folosire a lucrului si elementul intențional, care consta in exercitarea actelor materiale cu intenția de a le face pentru sine, adică așa cum le-ar fi exercitat proprietarul sau titularul altui drept real.
Odată dovedit elementul material, elementul intențional este prezumat de art.1854 c.civ, care precizează ca posesorul este presupus ca poseda pentru sine, sub nume de proprietar, daca nu este probat ca a început a poseda pentru altul.
Instanța retine ca in cauza prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 4307/14.08.2002 A. A. a vândut reclamantei Ratusca E., căsătorita la acea data cu Ratusca A., locuința si teren intravilan in suprafață de 212 m.p. situat in Iasi, ..
Prin același contract a fost transmis cumpărătoarei dreptul de folosința asupra suprafeței de teren de 106 m.p. teren situat in .), număr cadastral 8066.
La data de 22.04.2009 a decedat numitul Ratusca A., conform certificatului de deces depus la fila 14 din dosar, moștenitori ai acestuia fiind reclamanta Ratusca E., in calitate de soție supraviețuitoare si reclamantul Ratusca M. in calitate de fiu, conform certificatului de moștenitor nr. 80/27.07.2009 eliberat de Biroul Notarial Public Iași si depus in copie la fila 15 dosar.
Prin cererea formulata reclamanții au solicitat sa se constate ca au dobândit prin uzucapiune suprafața de teren de 106 m.p. ce a fost transmisa doar in folosința prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 4307/14.08.2002 la BNP S. Barzu.
Reclamanții au arătat ca înțeleg sa invoce in cauza joncțiunea posesiei loc cu posesia numitei A. A.,.
Cu privire la posesia numitei A. A., în prezenta cauza, din actele dosarului instanța retine ca in anul 1958 numita A. M., autoarea numitei A. A. figura in evidentele fiscale cu teren in suprafața de 670 m.p. situat in Iași, .. 65– conform înscrisului de la fila 18 din dosar.
Ulterior, conform înscrisului de la fila 19, in evidentele fiscale aferente anului 1968 figura numita A. (fosta Sasoveanu) A. cu aceeași suprafața de teren de 670 m.p.
Mai constata instanța ca din înscrisul de la fila 24 dosar rezulta ca numita Sasoveanu A. a achitat impozitul aferent imobilului situat in Iași, . in perioada 1971-1979.
Instanța retine ca din cuprinsul sentinței civile nr. 2763/24.04.1986 pronunțata de judecătorie Iași in dosarul nr. 1882/1985 – filele 22-23 din dosar - rezulta ca in dosarul anterior menționat numita A. A. in calitate de reclamant a solicitat in contradictoriu cu A. C., P. Rosescu A. si C. Popular Municipal Iași, printre altele, sa se constare ca este unica moștenitoare a defunctei A. M. si sa se constate ca este proprietara casei de locuit situata in Iași, ., casa construita pe terenul proprietatea statului reprezentat prin C. popular municipal Iași.
Retine instanța ca prin sentința anterior menționata s-a constata de către instanța de judecata ca A. A. este unica moștenitoare a numitei A. M. si in consecința proprietara casei de locuit situata in Iași, ., casa construita pe terenul proprietatea statului.
Retine instanța ca prin cererea formulata numita A. A. a recunoscut in fata instanței de judecata calitatea de proprietar a statului cu privire la terenul pe care era edificata construcția situata in Iași, ., prin hotărârea pronunțata, respectiv sentința civila nr. 2763/24.04._ instanța de judecata constatând calitatea statului de proprietar asupra terenului.
In condițiile in care prin chiar cererea de chemare in judecata formulata A. A. a arătat ca proprietar al terenului este statul, instanța retine ca de la data promovării cererii ce a făcut obiectul dosarului nr. 1882/1985 posesia exercitata de acesta asupra terenului nu mai reprezintă o posesie utila, nefiind exercitata sub nume de proprietar.
Relevat in acesta privința este si împrejurarea doar pana in anul 1979 A. A. a înțeles sa se comporte ca proprietar asupra terenului achitând impozite cu privire la acesta, conform înscrisurilor anterior menționate.
După pronunțarea sentinței civile nr. 2763/24.04.1985, conform declarației din data de 25.07.1986 A. A. a înțeles sa se înregistreze in evidentele fiscale exclusiv cu imobilul casa de locuit situat in Iași ., iar de la acesta data nu a mai achitat impozitele si taxele aferente terenului (conform adresei nr._/14.05.2015 emisa de M. Iași Direcția Economica si Finanțe Publice Locale depusa pentru ultimul termen de judecata)
Simpla împrejurare ca a continuat sa se afle in stăpânirea terenului nu este de natura sa conducă la concluzia ca posesia exercitata este una utila, sub nume de proprietar. Acesta cu atât mai mult cu cat prin promovarea cererii ce a făcut obiectul dosarului nr. 1882/1985 a recunoscut in mod expres calitatea statului de proprietar al terenului si ulterior a acționat in consecința, neplătind impozite si taxe cu privire la teren
Mai retine instanța ca din adresa nr._/14.05.2015 emisa de M. Iași direcția Economica si Finanțe Publice Locale rezulta ca abia in anul 2002 A. A. a înțeles sa se înregistreze in evidentele fiscale cu suprafața de teren de 659 m. p. teren situat in Iași, ..
Or de la data de 25.04.2002- data depunerii declarației pentru stabilirea impozitului – pana la data promovării cererii de chemare in judecata – 31.07.2013 nu s-a împlinit termenul de prescripție de 30 de ani.
F. de aceste considerente instanța va respinge cererea ca nefondata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului C. L. Iași, excepție invocată de către parați.
Respinge acțiunea formulată de reclamanții Rățușcă E., CNP_ si Rățușcă M., CNP_, ambii domiciliați in Iași, ., jud. Iași, având domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura in Iași, ., nr. 8, ., jud. Iași la avocat C. P., in contradictoriu cu paratul C. L. Iași, cu sediul in Iași, . si Sfânt, nr. 11, jud. Iași, pentru lipsa calității procesuale pasive a paratului.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului M. Iași prin primarul municipiului Iași
Respinge acțiunea formulată de reclamanții Rățușcă E. si Rățușcă M. in contradictoriu cu paratul M. Iași prin primarul municipiului Iași, Cod fiscal_, cu sediul in Iași, . si Sfânt, nr. 11, jud. Iași, ca neîntemeiata.
Cu apel in termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Iași.
Pronunțata in ședința publica, azi, 11.06.2015.
Președinte, Grefier,
G.E. P.M.
RED./TEHNORED. G.E.
8 EX./07.09.2015
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 8247/2015. Judecătoria IAŞI | Contestaţie la executare. Sentința nr. 7910/2015. Judecătoria... → |
|---|
