Contestaţie la executare. Sentința nr. 8840/2015. Judecătoria IAŞI

Sentința nr. 8840/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 30-06-2015 în dosarul nr. 8840/2015

Cod operator: 3171

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

Sentința civilă Nr. 8840/2015

Ședința publică de la 30 Iunie 2015

Completul constituit din:

Președinte: C. E. D.

Grefier:D. V.

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe contestatorul I. G. G. în contradictoriu cu intimata A. - ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI, având ca obiect contestație la executare .

La apelul nominal, făcut în ședință publică, lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că dezbaterile asupra excepției inadmisibilității și asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 23.06.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea hotărârii pentru astăzi, 30.06.2015, când în aceeași compunere, a hotărât:

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la 25.03.2015 contestatorul I. G., CNP_, domiciliat în sat Țibănești, ., ., cu domiciliul ales pentru comunicare acte de procedură în mun Iași ..40 jud Iași, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE IASI-AJFP IAȘI, cu sediul în mun Iași, ..26, jud Iași, a solicitat instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea formelor de executare silită și a executării silite însăși demarată în dosarul de executare_/22/_ /_ (somație nr._/_ și titlu executoriu nr._/_ pentru suma de 125 lei), cu cheltuieli de judecată.

În motivarea contestației s-au învederat, în esență, următoarele: somația și titlul executoriu s-au comunicat contestatorului la data de 13.03.2015; titlul executoriu a fost emis în baza mai multor decizii și documente emise de intimată ce au fost comunicate contestatorului și pe care acesta le-a contestat pe cale administrativă la organul fiscal cât și în fața instanței de contencios administrativ. La contestațiile formulate împotriva deciziei nr._/30.09.2014 și deciziei nr._/31.12.2014 nu a primit răspuns. Aceste decizii se referă la sume datorate cu titlu de accesorii la contribuția datorată pentru asigurări de sănătate dar nu se arată cota procentuală la care s-a calculat debitul, perioada de calcul sau suma principală la care s-au calculat aceste penalități. În anul 2014 contestatorul a achitat suma de 150 lei reprezentând contribuții cu chitanța TS nr._ iar în anul 2013 a achitat suma de 300 lei. La intervale regulate intimata emite somații și titluri executorii fără a comunica în prealabil deciziile care justifică emiterea acestor acte de executare silită.

Înscrisurile emise de intimata nu menționează perioada de calcul a debitelor, sumele defalcate pe ani, ci doar o sumă globală astfel încât contestatorul este in imposibilitatea de a cunoaște cu exactitate dacă intimata a mai solicitat anterior plata unor sume. Executare silită este nelegală și netemeinică deoarece i se impun contestatorului sume nedatorate. Contestatorul nu are încheiat un contract de asigurare cu Casa de Asigurări de Sănătate, nu are calitatea de asigurat conform art.211 din Legea nr.95/2006. Contestatorul nu mai obține venituri din activități independente încă din anul 2011, fiind dispusă radierea PFA din Registrul Comerțului. Nefiind îndeplinită procedura de comunicare a deciziilor de impunere, nu rezultă termenul pentru aplicarea procentului de dobândă și penalități.

În drept s-au invocat dispozițiile art.119, 120, 172, 173 Cod procedură fiscală, art.211, 218 din Legea sănătății nr.95/2006, art. 2 alin.3 din Norma Metodologică din 13.08.2007, 451-453 codul de procedură civilă .

În probațiune s-a solicitat proba cu înscrisuri și interogatoriul intimatei (la filele 11.13 dosar fiind atașate somația, titlul executoriu și dovada comunicării acestor acte de executare silită).

În temeiul art.411 Cod procedură civilă, s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

Cererea a fost legal timbrată conform dispozițiilor OUG nr.80/2013, cu taxă de timbru in cuantum de 20 lei (fila 37 dosar).

În conformitate cu dispozițiile art.201 Cod procedură civilă instanța a dispus comunicarea contestației către intimată. În termenul acordat aceasta a depus întâmpinare (fila 17 dosar).

Prin întâmpinare s-a solicitat respingerea contestației la executare ca inadmisibilă și ca nefondată. În motivare s-au invocat în esență următoarele: contestatorul promovează o contestație în susținerea căreia aduce argumente care privesc fondul dreptului, deși avea deschisă calea contestării deciziei de impunere în instanța de contencios administrativ fiscal; contestatorul figurează cu sume datorate cu titlu de contribuții la asigurările sociale de sănătate pentru venituri realizate din activități independente ; contestatorul avea obligația de a-și declara veniturile trimestrial. AJFP IAȘI a emis deciziile de calcul accesorii nr._/30.09.2014 și nr._/31.12.2014 care au devenit titluri executorii prin ajungerea la scadență a obligației de plată a sumei stabilite în cuprinsul lor.

În drept s-au invocat dispozițiile art. 172 alin.3, art.205, 141, 81, 119, 120 din Codul de procedură fiscală, art.215 din Legea nr.95/2006, art.8 din OG nr.150/2002.

În temeiul art.411 Cod procedură civilă, s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

În probațiune s-a solicitat proba cu înscrisuri fiind atașat dosarul de executare silită în copie (filele 19- 27 dosar).

Întâmpinarea formulată a fost comunicată reclamantului.În termenul de 10 zile, prevăzut de lege, acesta a depus un răspuns scris la întâmpinare (f.38 dosar). În motivarea acestuia s-au reiterat susținerile din contestația formulată.

În cursul cercetării judecătorești instanța a administrat la cererea părților probe cu înscrisuri.

Analizând contestația formulată, probele administrate, apărările formulate si dispozițiile legale incidente instanța reține următoarele :

În fapt la data de 04 martie 2015 intimata emite somația nr._/_ și titlu executoriu nr._/_ pentru suma de 125 lei reprezentând accesorii la contribuții de asigurări sociale datorate de persoane ce realizează venituri din activități independente în dosarul de executare_/22/_ /_ .

Cele două acte de executare sunt comunicate contestatorului la data de 11.03.2015 așa cum arată contestatorul și cum rezultă și din dovada de comunicare depusă de intimată la dosar (fila 21).

Potrivit mențiunilor din titlul executoriu comunicat, suma de 125 lei reprezintă accesorii stabilite prin DEC ACC nr._/30.09.2014 (83 lei) și DEC ACC nr._/31.12.2014 (42 lei).

La dosarul cauzei intimata a depus și cele două decizii de calcul accesorii (filele 22- 23 dosar și filele 25-26 dosar) din cuprinsul cărora rezultă că accesoriile reprezintă dobânzi calculate asupra sumelor de: 1475 lei (stabilită prin decizia nr.6211/23.09.2011) și 37 lei (stabilită prin decizia nr._/10.06.2013) dobânzi calculate în procent de 0,03% pentru intervalul 01.04._14 și pentru intervalul 01.10._14.

Aceste decizii de calcul accesorii au fost comunicate contestatorului la data de 22.10.2014 și la data de 23.01.2015, după cum rezultă din dovezile de comunicare de la filele 24 și 27 dosar și după cum chiar contestatorul arată în contestația sa .

La data de 26.11.2014, decizia de calcul accesorii nr._/30.09.2014 a fost contestată în prealabil de contestator la organul emitent (contestație fila 60 dosar), contestația sa prealabilă fiind respinsă prin Decizia nr. 5243/28.04.2015 emisă de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași, trimisă de intimată la dosarul cauzei la data de 10.06.2015.

La data de 06.02.2015 contestatorul a formulat contestație și împotriva celei de-a doua Decizii de calcul accesorii nr._/31.12.2014, contestație înregistrată la organul fiscal sub numărul 6231/06.02.2015. La această contestație nu contestatorul nu a primit însă o soluție.

În drept, în conformitate cu dispozițiile art.248 Codul de procedură civilă, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției inadmisibilității invocată de intimată prin întâmpinare:

Instanța reține caracterul parțial întemeiat al acestei excepții în ceea ce privește motivele de contestație privitoare legalitatea titlului de creanță (deciziile de calcul accesorii ce au stat la baza emiterii titlului executoriu).

Potrivit art.172 din Codul de procedură fiscală „persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare(…) Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.”

Invocând nelegalitatea actelor de executare (prin prisma greșitei calculări a sumelor, caracterului nedatorat al sumelor întrucât nu există un contract de asigurări încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate, radierea persoanei fizice autorizate din Registrul Comerțului) contestatorul aduce în discuție legalitatea emiterii titlului de creanță - legalitate care nu poate face obiectul analizei în cadrul contestației la executare, cale specifică de atac care vizează numai legalitatea procedurii de executare silită și a actelor de executare silită.

Pentru a contesta titlurile de creanță (decizii de impunere, indiferent că acestea privesc contribuțiile – creanță fiscală principală, sau accesoriile lor) debitorul are deschisă, așa cum corect arată intimata, calea contestației actului administrativ fiscal la organul fiscal emitent dar și în instanța de contencios administrativ.

În acest sens dispozițiile art.205 și art.218 Cod procedură fiscală stabilesc faptul că împotriva deciziilor de impunere și a altor acte administrativ - fiscale se poate formula contestație administrativă și contestație în fața instanței de contencios administrativ competente. Prin aceste dispoziții legiuitorul a prevăzut așadar o cale specifică de atac împotriva acestora, de care persoana interesată poate uza, prin coroborare cu dispozițiile Legii nr.554/2005.

Singurul aspect, în legătură titlul de creanță, pe care instanța de executare este abilitată să îl analizeze este procedura de comunicare a acestui act, iar aceasta întrucât dispozițiile art. 111 alin.2 și art.141 alin.2 din Codul de procedură fiscală leagă indisolubil executorialitatea titlului de creanță și caracterul exigibil al creanței fiscale puse în executare silită, de comunicarea acestui titlu.

Conform art.141 alin.2 Cod pr. fisc „Titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.” Iar conform art.111 alin. Cod pr. fisc. „Pentru diferențele de obligații fiscale principale și pentru obligațiile fiscale accesorii, stabilite potrivit legii, termenul de plată se stabilește în funcție de data comunicării acestora, astfel: a) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1-15 din lună, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare; b) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16-31 din lună, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare”

Față de aceste dispoziții legale instanța de față reține că necomunicarea unui titlu de creanță către debitorul obligației face ca acesta să nu poată dobândi caracter executoriu iar creanța cuprinsă în actul fiscal (deși certă și lichidă, câtă vreme decizia de impunere nu a fost anulată) să nu aibă caracter exigibil.

În afara chestiunilor legale de comunicarea legală a titlului de creanță, orice alte aspecte legate respectarea sau nu a cerințelor legale de fond și formă la emiterea titlului de creanță (realitatea si corectitudinea creanței stabilită în titlu) exced analizei ce face obiectul contestației la executare.

Pentru motivele expuse, instanța reține caracterul parțial întemeiat al excepției invocate în ceea ce privește motivele de contestație privitoare la legalitatea titlului de creanță.

În ceea ce privește fondul contestației la executare de față instanța are de analizat dacă executare silită s-a demarat cu respectarea cerințelor legale prevăzute de dispozițiile art.136 și următoarele din Codul de procedură fiscală - norme speciale care se completează cu dispozițiile Codul de procedură civilă în măsura în care nu sunt incompatibile, dacă actele de executare emise de organul de executare fiscal respectă condițiile de formă și fond cerute de lege.

Potrivit art.141 Cod pr. fiscală „Titlul executoriu și condițiile pentru începerea executării silite - (1)Executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.(1^1) În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare prevăzut la alin. (1) se înscriu toate creanțele fiscale neachitate la scadență, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat, precum și accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii. Cu excepția cazului în care prin lege se prevede că un înscris constituie titlu executoriu, niciun titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanță în baza căruia se stabilesc, în condițiile legii, creanțe fiscale principale sau accesorii. (…) (2) Titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege. (3) Modificarea titlului de creanță atrage modificarea titlului executoriu în mod corespunzător. (4) Titlul executoriu emis potrivit alin. (1) de organul de executare competent va conține, pe lângă elementele prevăzute la art. 43 alin. (2), următoarele: codul de identificare fiscală, domiciliul fiscal al acestuia, precum și orice alte date de identificare; cuantumul și natura sumelor datorate și neachitate, temeiul legal al puterii executorii a titlului.”

Potrivit art.662 Codul de procedură civilă (aplicabil și executării silite fiscale, față de dispozițiile art.631 alin.2 Codul de procedură civilă) nicio executare silită nu se poate desfășura decât dacă creanța pusă în executare silită este certă, lichidă și exigibilă.

Din perspectiva analizei pe care instanța de executare o are de făcut, creanța pusă în executare silită este certă, lichidă și exigibilă dacă titlul executoriu emis de organul de executare fiscală are la bază un titlu de creanță valid (neanulat) și corect comunicat debitorului obligației de plată.

În cauză titlul executoriu a fost emis în baza a două decizii de impunere pentru accesorii care ambele au fost comunicate contestatorului la data de 22.10.2014 și la data de 23.01.2015, după cum rezultă din dovezile de comunicare de la filele 24 și 27 dosar .

Mai mult decât atât la data de 26.11.2014, decizia de calcul accesorii nr._/30.09.2014 a fost contestată în prealabil la organul emitent (contestație fila 60 dosar). Prin Decizia nr.5243/28.04.2015 emisă de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași, contestația administrativă a fost respinsă de intimată.

De asemenea la data de 06.02.2015 contestatorul a formulat contestație administrativă și împotriva celei de-a doua Decizii de calcul accesorii nr._/31.12.2014, contestație înregistrată la organul fiscal sub numărul 6231/06.02.2015. La această contestație nu contestatorul nu a primit însă o soluție însă împotriva acestei decizii contestatorul a înțeles să formuleze contestație la instanța de contencios administrativ și fiscal, acțiunea fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Iași la data de 12.03.2015 (fila 58 dosar).

Așadar instanța de executare de față, reține că deciziile de calcul accesorii ce au stat la baza emiterii titlului de creanță au fost comunicate contestatorului . Conform art.111 alin.2 din Cod procedură fiscală „Pentru diferențele de obligații fiscale principale și pentru obligațiile fiscale accesorii, stabilite potrivit legii, termenul de plată se stabilește în funcție de data comunicării acestora, astfel: a) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1-15 din lună, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare; b) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16-31 din lună, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare.”

Având în vedere data comunicării deciziilor către contestator instanța reține că termenul de plată a sumelor din aceste decizii s-a împlinit la data de 20 noiembrie 2014 (pentru decizia nr._/30.09.2014) și respectiv 20.02.2015 (pentru decizia nr._/31.12.2014).

Prin ajungerea la scadență a sumelor aceste decizii au dobândit caracter executoriu conform dispozițiilor art.141 alin.2 Cod procedură fiscală astfel încât titlul executoriu nr._/_ și somația aferentă nr._/_ au fost legal emise.

Faptul că s-a formulat contestație administrativă împotriva celor două decizii nu afectează valabilitatea actelor de executare emise deoarece conform art.215 din O.G. nr.92/2003 privind Codul procedură fiscală, „introducerea contestației pe calea administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal”.

De asemenea faptul că s-a formulat contestație în fața instanței de contencios administrativ împotriva deciziilor de calcul accesorii (de fapt numai împotriva uneia din cele două decizii și anume decizia din 31.12.2014) nu afectează valabilitatea actelor de executare silită emise. În măsura în care contestatorul ar obține o soluție favorabilă, în acord cu apărările sale (vizând nelegalitatea titlului de creanță devenit ulterior titlu executoriu) acesta are la dispoziție calea întoarcerii de executare silită conform dispozițiilor art.722 Codul de procedură civilă.

În atare condiții instanța constată că executarea silită a început și actele de executare silite au fost întocmite cu respectarea dispozițiilor legale nefiind invocate și dovedite motive de nulitate a acestor acte.

Pentru motivele expuse, soluția instanței va fi de respingerea a contestației la executare și de menținere a executării silite începută în baza titlului executoriu și a somației începătoare de executare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte excepția inadmisibilității invocată de intimată, în ceea ce privește motivele de contestație privitoare la legalitatea titlului de creanță.

Respinge contestația la executare formulată de contestatorul I. G., CNP_, domiciliat în sat Țibănești, ., ., cu domiciliul ales pentru comunicare acte de procedură în mun Iași ..40 jud Iași, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE IASI-AJFP IAȘI, cu sediul în mun Iași, ..26, jud Iași, împotriva executării silite emise în dosarul de executare_/22/_ /_ somație nr._/_ și titlu executoriu nr._/_ pentru suma de 125 lei, ca neîntemeiată.

Cu drept de a formula apel împotriva prezentei hotărâri, în termen de 10 zile de la data comunicării, ce se va depune la Judecătoria Iași.

Pronunțată astăzi, 30 iunie 2015.

Soluția se va pune la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Președinte, Grefier,

C.E.D D.V.

Red./teh C.E.D –10.09.2015- 5 Ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Sentința nr. 8840/2015. Judecătoria IAŞI