Plângere contravenţională. Sentința nr. 6010/2015. Judecătoria ORADEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6010/2015 pronunțată de Judecătoria ORADEA la data de 18-06-2015 în dosarul nr. 6010/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ORADEA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 6010/2015
Ședința publică de la 18 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE O. E. R.
Grefier A. M. M.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent P. D. și pe intimat I. B., având ca obiect plângere contravențională_.
La apelul nominal făcut în ședința publică, atât la prima cât și la a doua strigare a cauzei, părțile nu se prezintă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 04.06.2015, fiind consemnate în acea încheiere, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 18.06.2015, când în aceeași compunere și pentru aceleași motive a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 11.02.2015, sub număr de dosar_, petentul P. D., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI (I.) B., a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să dispună, în principal, anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/26.01.2015, precum și a sancțiunilor aplicate prin acesta, atât a sancțiunii principale (amenda), cât și a măsurii complementare privind suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe 30 de zile, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului și înlăturarea măsurii complementare susmenționate, fără cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a plângerii (f.12 dosar), petentul arată că a fost sancționat contravențional prin procesul-verbal contestat, deoarece la data de 26.01.2015, aflându-se la volanul autoturismului marca Citroen cu nr.de înmatriculare_, pe banda 2 a b-dului Dacia, circulând dinspre . de pietoni de lângă magazinul ”A.” nu ar fi acordat prioritate de trecere pietonului angajat în traversarea părții carosabile din partea lui stângă.
Petentul a arătat că această stare de fapt nu corespunde adevărului, în sensul că nu a observat vreun pieton angajat regulamentar în traversarea străzii, din cauza autoturismului oprit pe banda a 3-a, or, în atare circumstanțe, nu se poate reține vinovăția sa.
În drept, petentul a invocat art.1 din OG nr.2/2001.
În probațiune, petentul a depus la dosarul cauzei procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor și împuternicire avocațială.
Plângerea contravențională a fost legal timbrată, cu 20 lei taxă judiciară de timbru, conform art.19 din OUG nr.80/2013, dovedită cu chitanță depusă la dosar (f.9).
Legal citat, intimatul a depus la dosarul cauzei întâmpinare (f.18), înregistrată la instanță în data de 06.03.2015, solicitând respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală și menținerea valabilității procesului-verbal contestat. Se reține de către intimat faptul că agentul de poliție aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu a sesizat că autoturismul identificat mai sus, condus de petent, la trecerea de pietoni marcată și semnalizată corespunzător nu a acordat prioritate de trecere pietonului care se afla angajat regulamentar în traversarea străzii. Mai mult, susținerea petentului un se confirmă, deoarece din fotografia depusă la dosar se poate observa foarte clar că un era oprit niciun autobuz pe vreo bandă de circulație, iar copilul (pietonul) era angajat în traversarea străzii.
În probațiune, intimatul a depus CD-ul nr._/2015 cu înregistrarea pe suport electronic a faptei contravenționale, fotografii radar, buletinul de verificare metrologică a aparatului radar, certificatul de aprobare model și atestatul polițistului rutier.
În drept, sunt invocate prevederile art.205-208 C.pr.civ., ale O.G. nr.2/2001 și ale O.U.G. nr.195/2002.
În cauză a fost încuviințată pentru părți și administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar, iar pentru intimat și mijloacele materiale de probă (CD-ul de la f.19 dosar și planșele foto de la f.20-21 dosar).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/26.01.2015 (f.7 dosar), petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în sumă de 390 lei, fiind dispusă și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pentru o perioadă de 30 de zile, cu reținerea permisului de conducere, începând cu data de 26.01.2015, pentru săvârșirea contravenției reglementate de art.135, lit.h din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002, și sancționate de art.100, alin.3, lit.b din OUG nr.195/2002, deoarece în data de 26.01.2015, în timp ce conducea autoutilitara Citroen cu nr.de înmatriculare_ pe banda nr.2 a b-dului Dacia din Oradea, la trecerea pentru pietoni marcată și semnalizată corespunzător de lângă magazinul ”A.”, nu a acordat prioritate de trecere pietonului angajat regulamentar în traversarea părții carosabile pe marcajul pietonal din stânga sa, pesensul său de mers, fiind filmat filmat de autospeciala MAI_, stocat pe hard nr.15.
Verificând plângerea din perspectiva art.118, alin.1 din OUG nr.195/2002, coroborat cu art. 31 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că aceasta a fost depusă la instanță în data de 11.02.2015, respectiv în termenul legal de 15 zile de la data înmânării procesului-verbal contestat (26.01.2015).
Analizând legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, în ceea ce privește cauzele de nulitate a acestuia, instanța reține că doar încălcarea prevederilor art.17 din O.G.2/2001, mai exact lipsa din procesul-verbal a mențiunilor indicate în acest articol atrage de facto nulitatea procesului verbal contestat, nulitate ce se constată și din oficiu.
În speță, instanța apreciază că procesul-verbal de contravenție contestat a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.17 din O.G. nr.2/2001, cuprinzând toate mențiunile obligatorii prevăzute de reglementarea susmenționată, precum și mențiunile prevăzute de art. 16 si art. 19 din O.G. nr.2/2001, care, deși nu atrag nulitatea, pot duce la anularea actului constatator.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal contestat, intervin în analiza instanței cele două prezumții relative recunoscute părților în cadrul procesual determinat de formularea unei plângeri contravenționale, prezumții care, în mod obligatoriu, vor fi analizate în coroborare cu întreg ansamblul probator administrat în cauză.
Astfel, în favoarea instituției intimate din cadrul căreia face parte agentul constatator al faptei reținute prin procesul-verbal contestat, opereaza prezumția de legalitate, veridicitate si autenticitate a procesului-verbal de constatate și sancționare a contravenției, întocmit de un functionar public, aflat in exercitarea atributiunilor sale de serviciu si in limitele competentei sale. Această prezumtie legală are un caracter relativ, care dispenseaza de sarcina probei si este susceptibila a fi combatuta prin proba contrarie.
Pe de alta parte, astfel cum s-a statuat de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza A. contra Romaniei, contraventia retinuta in sarcina petentului intruneste elementele expuse in art.6 par.1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Pe cale de consecinta, petentului îi sunt recunoscute si garantiile procesuale specifice in materie penala in ceea ce priveste dreptul la un proces echitabil, printre care si prezumtia de nevinovatie prevazuta de par. 2 al art. 6.
Se conturează, asadar, doua prezumtii legale, ambele cu caracter relativ, câte una în favoarea fiecareia dintre parti, astfel că, pentru a asigura echilibrul procesual, urmeaza ca fiecare parte litigantă sa producă în fața instanței probe pertinente și concludente în susținerea poziției lor procesuale.
În prezenta cauză, din ansamblul probator administrat, rezultă conformitatea cu realitatea a celor consemnate în cuprinsul actului constatator, care conduc la dovedirea existentei faptei, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia.
Potrivit art.135, lit.h din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002, aprobat prin HG nr.1391/2006, cu modificările și completările ulterioare, ”conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere și în următoarele situații: (...) h) pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului”.
Conform art.100, alin.3, lit.b din OUG nr.195/2002, ”constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a II-a de sanctiuni (4 sau 5 puncte de amendă) și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: (...) b) neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului” .
Din analiza ansamblului probator administrat în cauză, respectiv a planșelor foto (f.20-21) și mai ales a CD-ului nr._/2015 cu înregistrarea pe suport electronic a faptei (f.19), depuse la dosar de intimat, instanța constată că aspectele reținute de agentul constatator în cuprinsul procesului-verbal contestat sunt conforme cu realitatea, iar argumentele invocate de petent în susținerea plângerii sunt nefondate.
În primul rând, instanța reține că pietonul (copilul) era angajat în traversarea părții carosabile, prin loc marcat și semnalizat corespunzător, pe sensul de mers al autoturismului condus de petent, venind din partea lui stângă.
În al doilea rând, din aceleași mijloace materiale de probă rezultă că pe banda a 3-a nu era niciun autoturism oprit, de natură a obtura vizibilitatea petentului, care, de altfel, conducea o autoutilitară și avea suficientă vizibilitate pentru a sesiza copilul angajat în travesare și pentru a opri în condiții de siguranță în dreptul trecerii de pietoni, marcată și semnalizată corespunzător.
Dimpotrivă, din vizionarea CD-ului depus la dosar de către intimta, rezultă că pietonul angajat în traversarea drumului public trecuse de prima bandă a sensului de mers, unde i s-a acordat prioritate de trecere de către un alt autovehicul aflat în trafic, deci petentul cu atât mai mult avea obligația de a opri la trecerea de pietoni, observând manevra celuilalt conducător auto, având obligația de a manifesta maximă prudență și de a-și da seama că, aflându-se în dreptul unei treceri de pietoni, exista cel puțin o presupunere rezonabilă că, la acel moment, un pieton se afla în traversarea dtrăzii.
În al treilea rând, la reglementarea contravenției reținute în sarcina petentului, legiuitorul a statuat că prioritatea de trecere se acordă pietonului care traverseaza drumul public, atunci cand acesta se află pe sensul de mers al vehiculului (art.135, lit.h din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/_, aprobat prin HG nr.1391/2006),respectiv atunci când pietonul se află pe sensul de deplasare a autovehiculului (art.100, alin.3, lit.b din OUG nr.195/2002), indiferent câte benzi de circulație sunt pe același sens de mers și indiferent pe care bandă se află, în deplasare, autovehiculul vizat de fapta contravențională. Or, din analiza mijloacelor materiale de probă (planșe foto și CD cu înregistrarea video), rezultă fără echivoc faptul că pietonul se afla în traversarea drumului public pe sensul de mers al autoutilitarei conduse de petent.
Cât privește regimul sancționator, instanța reține că, potrivit art. 21, alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea contravențională se aplica in limitele prevăzute de actul normativ si trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei savarsite, ținându-se seama de împrejurările in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsa, de circumstanțele personale ale contravenientului si de celelalte date înscrise in procesul-verbal.
Referitor la modalitatea de individualizare a sanctiunii contraventionale, raportat la prevederile art. 5, alin. 5 și ale art.8, alin.2 din O.G. nr. 2/2001, in sensul respectarii proportionalitatii dintre gradul de pericol social concret al faptei savarsite si sanctiunea aplicata, se retine ca sanctiunea aplicata petentului – respectiv amenda în cuantum de 340 lei - a fost in mod corect individualizata, in limitele impuse de lege, respectiv de art.98, alin.1, 3 și 4 lit.b din OUG nr.195/2002, potrivit cărora contravențiilor prevăzute în prezenta ordonanță de urgență li se stabilesc clase de sancțiuni cărora le corespunde un număr de puncte-amenda, în funcție de gravitatea faptelor și de pericolul social pe care acestea îl prezintă.
Având în vedere și dispozițiile art.100, alin.3 din același act normativ, care a fundamentat aplicarea sancțiunii contravenționale petentului, dispoziții potrivit cărora fapta săvârșită de petent constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni (respectiv 4 sau 5 puncte-amendă) și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, instanța reține că sancțiunea amenzii contravenționale a fost aplicată petentului în cuantumul minim prevăzut de lege (4 puncte –amendă), iar sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule este o sancțiune imperativă, ce se aplică de agentul constatator ope legis, nefiind o prerogativă lăsată de legiuitor la libera apreciere și alegere a agentului constatator.
Având în vedere considerentele mai sus menționate, precum și ansamblul probator administrat în cauză, instanța constată că prezumția de legalitate, temeinicie și veridicitate a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/26.01.2015, emis de intimat, nu a fost răsturnată de petent.
În concluzie, instanța va constata că procesul- verbal atacat a fost legal și temeinic încheiat și nu există niciun motiv de anulare a acestuia, după cum nu există niciun motiv de înlăturare a sancțiunilor contravenționale aplicate petentului, sens în care, în baza art. 34, alin.1 din OG nr. 2/2001, va respinge plângerea contravențională ca neîntemeiată, menținând sancțiunile aplicate prin procesul-verbal susmenționat.
Totodată, instanța va lua act de faptul că în prezenta cauză nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul P. D., având CNP_, cu domiciliul în ., nr.197, jud.B., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE B., cu sediul în mun.Oradea, ..18, jud.B..
Menține ca legal și temeinic procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/26.01.2015, emis de intimat, precum și sancțiunile aplicate petentului în temeiul acestui proces-verbal.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Oradea.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 iunie 2015.
PREȘEDINTE GREFIER
R. O. E. M. M. A.
Red. R.O.E.
Dact. M.A.M.
4 ex./06.08.2015
2 .- petentul P. D..
- intimatul INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE B.
| ← Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 6126/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 6506/2015.... → |
|---|
