Daune cominatorii. Sentința nr. 462/2016. Judecătoria PITEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 462/2016 pronunțată de Judecătoria PITEŞTI la data de 20-01-2016 în dosarul nr. 462/2016
Cod ECLI ECLI:RO:JDPIT:2016:001._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 462/2016
Ședința publică de la 20 Ianuarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. S.
Grefier F. N.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamantul V. T. și pe pârâtele C. L. DE FOND FUNCIAR B., REPREZENTATA PRIN P. F. F. D. și PRIMARUL C. B., având ca obiect daune cominatorii.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că, dezbaterile asupra fondului cauzei au avut în ședința publică de la data de 13.01.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, în conformitate cu disp. art. 396 C.proc.civ., a amânat pronunțarea asupra fondului cauzei la data de 20.01.2016.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată că la data de 12.01.2009 s-a depus cerere de chemare în judecată de către reclamantul V. T., domiciliat în ., în contradictoriu cu pârâții: C. Locală de Fond Funciar B., reprezentata prin P. F. F. D.; Primăria . în .; P. F. F. D., cu sediul în ., prin care s-a solicitat obligarea pârâților la plata daunelor cominatorii în cuantum de 50 lei pentru fiecare zi de întârziere, ca urmare a refuzului de punere în executare a sentinței civile nr. 472/31.01.2006 a Judecătoriei Pitești definitivă și irevocabilă, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii s-a arătat: prin sentința civila nr. 472/31.01.2006, pronunțata de Judecătoria Pitești in dosar nr. 3652/2005, C. L. de Fond Funciar B. si Președintele Comisiei de Fond Funciar B., primarul . perioada C. Z., in prezent F. F. D.) au fost obligați sa-l puna de indata in posesie cu suprafața de 4.600 mp teren si sa faca demersuri pentru eliberarea titlului de proprietate aferent, oriunde in intravilanul . au recurat aceasta sentința, rămânând definitiva si irevocabila la data de 14.03.2006; de la acea data a inceput demersurile împreuna cu organul de executare legal investit, respectiv executor judecătoresc F. E., pentru a putea intra in posesia si proprietatea suprafeței de teren; la acea perioada, primarul .. C. Z. si a fost imposibil sa fie executata sentința civila in cauza, intrerupand executarea; a formulat si o plângere penala pentru nerespectarea hotărârii judecătorești împotriva celor vinovați, dar aceasta se afla inca la organele de cercetare penala, fara a fi data inca vreo soluție; în anul 2008, după ce s-a schimbat conducerea Primăriei B., a început din nou executarea, impreuna cu dl. executor V. I.; la data de 27.11.2008, s-a prezentat personal la Primăria . pune in executare sentința nr. 472/31.01.2006; cu acea ocazie a fost intocmit un proces-verbal impreuna cu reprezentanții Primăriei si C. Juridic, prin care aceștia se obligau ca in termen de 14 zile sa-l puna in posesie, situație in care el era de acord sa renunțe la solicitarea de a i se acorda daune cominatorii; însa nici de aceasta data nu a fost pus in posesie reprezentanții Primăriei refuzând sa o faca sub motivul nu au teren disponibil, de categoria intravilan, asa cum dispunea hotărârea judecătoreasca; consideră ca se incalca din nou dreptul constituțional prin care i se garantează proprietatea, acesta fiind un drept câștigat printr-o sentința judecătoreasca si, deci, nu este posibil ca de aproape 3 ani sa se chinuie sa intre in posesia unui teren ce i se cuvine și care a fost proprietatea autorilor săi.
În drept, au fost invocate disp. art. 1053 Cod civ., art. 5803 Cod proc.civ.
Anexat acțiunii s-a depus un set de înscrisuri (filele 5-11), iar la data de 20.02.2009 s-a depus, de către pârâți, întâmpinare prin care s-a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună respingerea cererii formulate de reclamant ca nefondată.
În motivarea întâmpinării s-a arătat: pe cale de excepție invocă autoritatea de lucru judecat a prezentei cereri, in conformitate cu dispozițiile art. 166 C.pr.civ si art. 1201 C.civ.; astfel pe rolul Judecătoriei Pitești a existat dosarul nr._, in care s-a pronunțat Sentința civila nr. 52:51/24.09.2008, rămasa definitiva si, irevocabila; în aceasta cauza, cererea de chemare in judecata a fost calificata de către instanța ca fiind o cerere in obligarea paraților la plata daunelor cominatorii; prin Sentința civila nr. 5251/24.09.2008, pronunțata in Dosarul nr._, a fost admisa acțiunea reclamantului V. T. si a fost obligat primarul comunei B. la plata de daune cominatorii in suma de 50 de lei pentru fiecare zi de intarziere in executarea obligației de punere in posesie a acestuia, cu suprafața de 4600 mp, conform Sentinței civile nr. 472/13.01.2006, pronuntata de Judecătoria Pitești, in Dosarul nr. 3652/2005; sunt indeplinite condițiile prevăzute de art. 1201 C.pr.civ.; pe cale de excepție, invocă lipsa calității procesuale pasive a Primăriei comunei B.; având in vedere faptul ca in Dosarul nr/ 3652/2005, in care s-a pronunțat Sentința 472/13.01.2006, pe care reclamantul afirma ca nu ar fi respectat-o, Primăria comunei B. nu a fost parte, aceasta nu poate fi obligata la plata de daune cominatorii; sentința civila mai sus menționata nu este opozabila Primăriei comunei B.; astfel ca printr-o judecata ce s-a ținut intre alte persoane, nu poate fi obligată in nici un fel; mai mult Primăria comunei B. nu are atributiuni in domeniul reconstituirii dreptului de proprietate; legiuitorul (Legea 18/1991 ) a stabilit ca reconstituirea dreptului de proprietate ii revine comisiilor comunale si județene; în conformitate cu dispozițiile Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin HG nr. 890 din_, comisiile locale, au ca atributiuni: „pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptățite să primească terenul, completează fișele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute, și le înmânează titlurile de proprietate, potrivit competențelor ce le revin"; parații, C. L. de Fond Funciar si primarul comunei B. nu refuza punerea in posesie a reclamantului; mai mult, aceștia au fost de buna credința si au pus in executare Sentința 472/13.01.2006; prin Sentința civila nr. 472/31.01.2006, pronunțata de Judecătoria Pitești, in dosarul nr. 3652/2005, a fost admisa acțiunea reclamantului V. T., si a fost obligata parata C. L. de Fond Funciar B. sa-l puna in posesie pe acesta cu suprafața de 4600 mp teren si sa faca demersuri pentru eliberarea titlului de proprietate aferent; anterior, pentru aceasta suprafața de teren C. Județeană de Fond Funciar ii stabilise reclamantului un drept de proprietate abstract, fiind validat dupa cum urmează: prin Hotărârea 528/2002, cu suprafața de 3000 mp; prin Hotărârea 1444/2004, pentru suprafața de 1600 mp; în cadrul acestui Dosar instanța a stabilit ca V. T. este îndreptățit sa primească aceste terenuri in calitate de moștenitor al numitei S. I., care rândul sau a dobândit dreptul de proprietate de la S. P.; având in vedere ca Sentința civila mai sus menționata, a rămas definitiva prin nerecurare, C. L. de Fond Funciar B. a trecut la executare pe cale amiabila a acesteia; în acest sens, C. L. de Fond Funciar a pus in posesie pe S. I., moștenitoare a lui S. P., conform Hotărârii de validare nr 528/2002, cu suprafața de 3000 mp, situat in ., .: N - I. I., S- P. C., E- Drum, V- canal, cu procesul verbal nr. 4235/09.08.2006, pe care il anexează; urmare acestuia a fost eliberat titlul de proprietate nr._/21.08.2006, pe numele S. I., pentru suprafața de 3000 mp.; având in vedere aceste considerente, conform Sentinței civile nr. 472/2006, V. T., in calitate de moștenitor al defunctei S. I., fiind indreptatit sa mai primească doar 1600 mp.; pentru a fi pus in posesie si pentru aceasta suprafața, C. L. de Fond Funciar B. a făcut toate demersurile legale pentru executarea pe cale amiabila; în acest sens a convocat pe reclamant la sediul comisiei pentru identificarea suprafeței de teren si pentru intocmirea procesului verbal de punere în posesie; dupa ce s-a prezentat la sediul comisiei, si a fost identificata suprafața de teren, V. T. in mod neintemeiat a refuzat semnarea Procesului verbal de punere in posesie; amplasamentul terenului a fost stabilit in conformitate cu solicitările reclamantului si este chiar cel indicat de acesta, astfel incit refuzul sau nu are nici o justificare; cu privire la raportul de expertiza intocmit de expertul Serafimescu I., despre care acesta face vorbire in cererea de chemare in judecata, acesta a fost intocmit . care are ca obiect tot daune cominatorii, respectiv, dosarul nr._, iar in prezenta cauza nu poate fi folosit ca proba, fiind extrajudiciar; de asemenea prin raportul de expertiza intocmit, expertul Serafimescu I., răspunde in mod total subiectiv obiectivelor stabilite de instanța, fara a face nici o, constatare tehnica; mai mult se vorbește despre amplasamentul unde a fost obligata C. sa puna in posesie pe reclamant ca fiind "suprafețe pe care petentul le considera libere", fara a se stabili in mod tehnic daca amplasamentul este . aprecieri total nefondate; daca terenul este nelucrat și acoperit cu iarba nu inseamna neapărat ca nu are proprietar; expertul face o ava confuzie intre teren liber, nepus in posesie, aflat la dispoziția Comisiei focale de Fond Funciar B. si teren nelucrat; terenul indicat de V. T. nu este liber, el fiind atribuit altor persoane, este doar necultivat; de asemenea expertul tehnic nu face o identificare a terenului, intocmeste doar o schita empirica, din care nu se poate stabili cu exactitate amplasamentul terenului, suprafața, vecinătățile, etc.
În drept, au fost invocate disp. Lg. 18/1991, H.G. 890/2005, art. 115 C.proc.civ.
În urma depunerii întâmpinării la data de 07.03.2009 reclamantul modifică acțiunea în sensul că se solicită lipsa de folosință pentru terenul de 4.600 mp. teren situat în . 30.05.2006 până la data punerii efective în posesie de către pârâți.
În motivarea acestei cereri s-a arătat: in ceea ce privește daunele cominatorii, a fost pronunțata deja o sentința judecătoreasca, respectiv sentința civila nr. 5251/24.09.2008 de către Judecătoria Pitești, in dosar nr._ ; motivele invocate de el in acțiunea principala sunt aceleași, parații nu respecta dispozițiile instanțelor de judecata pentru punerea in posesie si plata daunelor cominatorii, plimbandu-l de ani de zile pe drumuri, fara a face nimic; nu cunoaște cine este interesat de terenul său si nici refuzul constant al Comisiei Locale de a-l pune în posesie; evaluează provizoriu lipsa de folosința la 2.000 lei, urmând ca un expert de specialitate sa stabilească valoarea reala; nu este posibil ca instanțele sa pronunțe hotărâri definitive si irevocabile ce obligă pârâții sa le execute, iar aceștia refuza sa le îndeplinească, contestându-i dreptul de proprietate.
În drept, au fost invocate disp. art.132 Cod proc.civ.
În urma acestei modificări la data de 08.05.2009 s-a depus de către pârâte o nouă întâmpinare prin care s-a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună respingerea cererii formulate de reclamant ca nefondată.
În motivarea întâmpinării s-a arătat: un prim aspect pe care il invederează instanței este acela ca reclamantul V. T. nu a motivat in fapt si in drept modificarea cererii de chemare in judecata in conformitate cu prevederile art. 112 C.pr.civ.; pe cale de excepție, invocam lipsa calității procesuale pasive a Primăriei comunei B.; Primăria comnei B. nu are atributiuni in domeniul reconstituirii dreptului de proprietate si prin urmare nu are calitate pentru a sta in judecata pentru a fi obligata la plata despăgubirilor, decurgând din aceasta activitate; legiuitorul (Legea 18/1991 ) a stabilit ca reconstituirea dreptului de proprietate ii revine comisiilor comunale si județene; în conformitate cu dispozițiile Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin HG nr. 890 din_, comisiile locale, au ca atributiuni: „pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptățite să primească terenul, completează fișele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute, și le înmânează titlurile de proprietate, potrivit competențelor ce le revin"; pe fond acțiunea este neintemeiata; C. L. de Fond Funciar B. a executat întocmai dispozițiile instanței de judecata si a pus in posesie pe reclamantul V. T. cu suprafața de teren si pe amplasamentul dispus de instanța de judecata; în acest sens, C. L. de Fond Funciar a pus in posesie pe S. I., moștenitoare a lui S. P., conform Hotărârii de validare nr 528/2002, cu suprafața de 3000 mp, situat in ., .: N - I. I., S- P. C., E- Drum, V- canal, cu procesul verbal nr. 4235/09.08.2006, pe care il anexează; urmare acestuia a fost eliberat titlul de proprietate nr._/21.08.2006, pe numele S. I., pentru suprafața de 3000 mp.; având in vedere aceste considerente, conform Sentinței civile nr. 472/2006, V. T., in calitate de moștenitor al defunctei S. I., fiind îndreptățit sa mai primească doar 1600 mp.; pentru a fi pus in posesie si pentru aceasta suprafața, C. L. de Fond Funciar B. a făcut toate demersurile legale pentru executarea pe cale amiabila a Sentinței civile nr. 5251/2008; în acest sens a convocat pe reclamant la sediul comisiei pentru identificarea suprafeței de teren si pentru întocmirea procesului verbal de punere in posesie; astfel a fost pus in posesie, conform dispozițiilor instanței cu suprafața de 1600 mp, pentru care a fost întocmit procesul verbal nr. 66/23.12.2008, conform raportului de expertiza, efectuat in Dosarul_ . in care s-a pronunțat Sentința mai sus menționata; dupa ce s-a prezentat la sediul comisiei, si a fost identificata suprafața de teren, si a fost intocmit procesul verbal de punere in posesie, V. T. in mod neîntemeiat a refuzat semnarea Procesului verbal de punere in posesie; în concluzie, C. L. de Fond Funciar B. a fost de buna credința si a executat dispozițiile instanței, insa V. T. face imposibila soluționarea amiabila a litigiului; în prezent, reclamantului V. T. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru toata suprafața de teren la care era îndreptățit; nici unul din procesele verbale menționate mai sus nu au fost atacate la instanța de judecata de către V. T., prin urmare si le-a insusit; în toata acesta perioada, de la punerea in posesie si pana in prezent, V. T. a dispus liber si s-a folosit de suprafețele de teren cu care a fost pus in posesie, fara ca ei sa-i ingradească in vreun fel aceste drepturi; în consecința cererea de acordare a despăgubirilor constând in lipsa de folosința a terenului este nefondata; nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru ca instanța de judecata sa dispună acordarea despăgubirilor; reclamantului V. T. nu i-a fost produs nici un prejudiciu; acesta a fost pus in posesie conform dispozițiilor instanței si s-a folosit liber de terenul proprietatea sa; C. L. DE FOND FUNCIAR B., PRIMĂRIA . B. F. F. D., sunt de buna credința astfel incit nu le poate fi reținuta nici o vina, in sensul ca nu au avut niciodată intenția de a-1 păgubi pe reclamantul V. T., motiv pentru care au executat intocmai dispozițiile instanțelor de judecata, si reclamantului i-a fost reconstituit dreptul de proprietate; totodată nu exista nici o fapta ilicita care sa producă vreun prejudiciu reclamantului, care sa ne angajeze lor răspunderea; de asemenea nu exista un raport de cauzalitate direct intre acțiunile întreprinse de către C. L. DE FOND FUNCIAR B., PRIMĂRIA . B. F. F. D., care de altfel sunt licite si de bună credința si asa zisa lipsa de folosința asupra terenurilor invocate de reclamant.
În drept, au fost invocate disp. art. 115 C.proc.civ.
În cauza cu nr._/280/2010 a Judecătoriei Pitești s-a formulat cerere de chemare în judecată de către reclamantul V. T., domiciliat în ., împotriva pârâților: C.L.F.F. B., jud. Argeș; Primarul .; .; C. L. B., cu sediile în ., prin care s-a solicitat instanței să transforme daunele cominatorii în daune compensatorii și să oblige pe pârâți să-i plătească cu titlu de daune câte 50 lei pentru fiecare zi de întârziere în executarea obligației de punere în posesie stabilită prin sentința civilă nr. 472/31.01.2006 a Judecătoriei Pitești.
În motivarea acestei acțiuni s-a arătat: prin sent. nr. 5251/24.09.2008 pronunțată de Judecătoria Pitești a fost admisă acțiunea sa împotriva pârâtei, fiind obligată aceasta la plata unor daune cominatorii în cuantum de 50 lei pentru fiecare zi de întârziere; la pronunțarea sentinței solicită să fie avută în vedere decizia ICCJ București privind transformarea daunelor cominatorii în daune compensatorii și Ordonanța de Guvern privind modalitatea de executare a instituțiilor publice, dat fiind faptul că Instituția primarului este o instituție bugetară, iar conform dovezilor anexate, executarea silită pentru bani trebuie făcută din contul comunei B. deschis la Trezoreria Pitești; de asemenea, se solicită ca executarea silită să se facă din contul comunei B.; în dovedirea prezentei cereri arătă că așa cum rezultă din procesele verbale și actele de executare ale B. V. I., nu poate pune în executare sent. civ. nr. 472/31.01.2006 a Judecătoriei Pitești, definitivă prin nerecurare, care a obligat CLFF B., reprezentată de Primarul cm. B. în calitate de Președinte, să procedeze la punerea sa în posesie pe terenul în sup. de 4600 mp situat în intravilanul . și să facă demersurile necesare eliberării titlului de proprietate pentru acest teren, precum și să-i plătească cheltuielile de judecată în cuantum de 600 lei; contestația la executare formulată de CLFF B. a fost respinsă prin sent. civ. nr. 6528/30.08.2010 a Judecătoriei Pitești, iar prin sent. civ. nr. 251/24.09.2008 Primarul corn. B. a fost obligat la plata daunelor cominatorii sumă de 50 lei pentru fiecare zi de întârziere în executarea obligației menționată mai sus și stabilită de Judecătoria Pitești și prin sent. nr. 72/31.01.2006.
În aceeași cauză a fost depusă întâmpinare de către: Primarul C. B.; C. Locală de Fond Funciar B.; ., toți cu sediul în com. B., ., jud. Argeș, prin care s-a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea întâmpinării s-a arătat: prin sent. civ. nr. 472/31.01.2006 a Judecătoriei Pitești, pronunțată în dosarul nr. 3652/2005 al acestei instanțe și rămasă definitivă și irevocabilă prin nerecurare, a fost obligată pârâta C. Locală de Fond Funciar B. să îl pună în posesie pe reclamantul V. T. cu o suprafață de 4.600 m.p., oriunde în intravilanul corn. B.; ulterior, prin sent. civ. nr. 5251/24.09.2008 a aceleiași instanțe, pronunțată In dosarul nr._, rămasă definitivă și irevocabilă prin nerecurare, a fost obligat Primarul . de daune cominatorii în cuantum de 450 de lei pe zi de întârziere până la executarea efectivă a obligației de punere în posesie stabilită prin sent. civ. nr. 472/31.01.2006; reclamantul a încercat să obțină executarea silită a obligațiilor de mai sus, dar acest lucru nu a fost posibil, pe de-o parte fiindcă punerea în posesie este o obligație intuitu personae, pe care executorul nu o poate duce la îndeplinire, iar pe de altă parte datorită prevederilor Deciziei nr. XX/2005 a Î.C.C.J., privind imposibilitatea hotărârilor ce obligă la daune cominatorii de a constitui titluri executorii; înțelege să invoce excepția lipsei calității procesuale a pârâților . și C. L. B., întrucât aceștia nu au fost părți în cadrul dosarelor nr. 3652/2005 și_ ale Judecătoriei Pitești, această calitate revenindu-le doar Comisiei Locale de Fond Funciar și Primarului C. B.; prin urmare, întrucât cei doi pârâți nu au fost parte în raportul juridic în cadrul căruia a fost obligat Primarul . de daune cominatorii, este evident că ei nu pot fi părți nici în cadrul raportului juridic prin care se cere transformarea daunelor cominatorii în daune interese în concordantă cu Decizia nr. XX/2005 a I.C.C.J.; se opun și pe fond capetelor de cerere privind obligarea de către instanță a comunei B. la plata sumelor de bani pe care le solicită reclamantul, întrucât acestea nu sunt dovedite; deși reclamantul contestă acest lucru, ei și-au îndeplinit în parte obligația pe care o aveau față de acesta, obținând eliberarea pe numele autorilor acestuia a T.P. nr._/21.08.2006 cu privire la suprafața de 3.000 m.p.; în ceea ce privește restul suprafeței pe care reclamantul o solicită, amplasamentul pe care acesta îl dorește și care a fost menționat și în sent. civ. nr. 5251/24.09.2008 a Judecătoriei Pitești nu se mai află la dispoziția Comisiei Locale de Fond Funciar B., ei aflându-se în imposibilitate obiectivă de a executa obligația de care sunt ținuți.
În drept, au fost invocate prevederile art. 115-118 din Codul de procedură civilă.
Judecătoria Pitești prin încheierea din data de 07.02.2013 a admis excepția conexării celor două dosare (fila 356 dosar inițial), iar în urma probelor administrate a emis sentința civilă nr. 764/30.01.2014 prin care a admis acțiunea și a „Obligă pârâții să plătească în solidar reclamantului lipsa de folosință a terenului în suprafață de 3720 mp și anume suma de 1450 ron venit 2 ani calculat conform raportului de expertiză efectuat în cauză de expert inginer P. I.-cultură porumb și suma de 4352 ron-1 an calculat conform raportului de expertiză întocmit în cauză de expert D. I., total 5802 ron. Obligă pârâții să plătească reclamantului suma de 700 lei cheltuieli de judecată”.
Pentru a se adopta această soluție s-a reținut: „Din probatoriul administrat în cauză, instanța reține următoarele: Prin sentința civilă nr. 472/31.01.2006 pronunțata de Judecătoria Pitești în dosarul nr. 3652/2005 C. Locală de Fond Funciar B. și Președintele Comisiei Locale de Fond Funciar B. au fost obligați să procedeze la punerea în posesie a reclamantului pe suprafața de teren de 4600 mp și să facă demersuri pe eliberarea titlului de proprietate. Pârâții nu au trecut la executarea sentinței. Conform raportului de expertiza efectuat în cauza de expert P. I. s-a constatat că terenul în suprafața de 3720 mp avea categoria de folosința arabil fiind cultivat cu porumb pentru bobi, cultură neculească și cocenii nu s-au tăiat până la data de 30.10.2013. S-a calculat lipsa de folosința pentru cultura porumb bob pentru suprafața de 3720 mp rezultând suma de 1450 lei ron venit net pe 2 ani. Pentru cultura de cartofi s-a calculat suma de 4352 lei ron venit net pe an astfel încât, lipsa de folosința pe 3 ani a rezultat ca fiind de 5802 lei ron. În condițiile în care, exista o sentința definitivă și irevocabilă care trebuie pusă în executare fără discuție și faptul că, nu s-a procedat la punerea în executare a sa, a determinat aducerea unor prejudicii reclamantului, prejudicii determinate conform raportului de expertiză. Față de aceste considerente și față de prevederile art. 1421 și urm C.civ., instanța va admite în parte acțiunea modificată și va obliga pârâții să plătească în solidar reclamantului lipsa de folosință a terenului în suprafață de 3720 mp și anume suma de 1450 ron venit 2 ani calculat conform raportului de expertiză efectuat în cauză de expert inginer P. I.-cultură porumb și suma de 4352 ron-1 an calculat conform raportului de expertiză întocmit în cauză de expert D. I., total 5802 ron. În baza dispozițiilor art. 274 C.pr.civ. va obliga pârâții să plătească reclamantului suma de 700 lei cheltuieli de judecată.”.
Calea de atac a recursului a fost admisă de Tribunalul Argeș prin sentința civilă nr. 1969/16.09.2014 sentința fiind casată, iar cauza trimisă spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a se adopta această soluție s-a reținut: „Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și în raport de prevederile art. 304 ind. 1 C., tribunalul reține următoarele: Prin cererea de chemare în judecată ce reprezintă obiectul dosarului nr._/280/2010, ce a fost conexat la prezenta cauză, prin încheierea de ședință din data de 07.02.2013 (f. 356, dosar fond, f.2, dos._/280/2010), reclamantul – recurent a chemat în judecată pe CLFF B., Primarul C. B., . L. B. pentru a fi transformate daunele cominatorii în daune compensatorii. Or, cu toate că s-a extins cadrul procesual pasiv, prin conexarea dosarului sus amintit la cauza de față, verificând conținutul conceptelor încheierilor de ședință ce au urmat datei de 07.02.2013, dar și dispozitivul sentinței recurate, tribunalul constată că cele două instituții, respectiv, . L. B., nu au fost conceptate și citate ca pârâte în cadrul acestui dosar. Pe de altă parte, din cuprinsul sentinței atacate rezultă că prima instanță nici măcar nu a analizat și nu s-a pronunțat pe cererea conexă în care pârâte figurau și instituțiile sus menționate. De asemenea, analizând aceeași hotărâre, tribunalul constată că aceasta nu cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților, fiind încălcate, astfel, prevederile art. 261 alin. 1 pct. 5 C., nespecificându-se de ce au fost înlăturate apărările pârâților – recurenți și considerentele pentru care acțiunea a fost admisă în parte, astfel că nu se poate exercita controlul judiciar. D. urmare, aceste aspecte echivalând cu o necercetare a fondului, în baza art. 312 C., cele două recursuri, având comune, motivele sus expuse, vor fi admise, iar sentința casată și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond. Cu această ocazie, prima instanță va statua asupra tuturor aspectelor deduse judecății (inclusiv asupra cererii conexe) în contradictoriu cu toți pârâții pe care reclamantul – recurent a înțeles să-i cheme în judecată. Este adevărat că, potrivit art. 281 ind. 2a C., completarea hotărârii nu se poate cere pe calea apelului sau recursului, însă, în cauza de față, având în vedere că sunt întemeiate mai multe motive de recurs dintre care unele atrag modificarea (ex. 304 pct. 7 C.), iar altele casarea (304 pct. 5 C.), necesitând casarea în întregime a hotărârii și trimiterea spre rejudecare, se va proceda și la pronunțarea pe cererea omisă.”.
În fața acestei din urmă instanțe, la data de 18.02.2015 reclamantul a depus o cerere prin care s-a solicitat și să fie despăgubit cu valoarea terenului (fila 18), iar la termenul de judecată din data de 08.04.2015 instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive și a respins cererile față de pârâtele: Primăria . B., . cuprinsă în această hotărâre (fila 31).
În cauză, la cererea părților, s-au administrat probele cu înscrisuri, martori și expertiză, pentru ca la termenul de judecată din data de 13.01.2016, fiind respinse obiecțiunile la raport ale reclamantului, să se formuleze concluzii asupra fondului cauzei.
Având în vedere probele administrate urmează ca acțiunile conexate să fie admise în parte pentru următoarele considerente:
Din înscrisurile depuse în primul ciclu procesual se reține că între reclamantul de astăzi și pârâta comisie a mai existat un litigiu ce a fost soluționat prin sentința civilă nr. 472/31.01.2006 (fila 102), pronunțată în dosarul nr. 3652/2005, prin care s-a admis cererea petentului și a fost obligată intimata să îl pusă în posesie cu suprafața de 4.600 mp. În această cauză nu a fost identificat faptic terenul (nu s-a efectuat o expertiză topografică).
Această sentință nu a fost recurată de către părți.
Ulterior același reclamant, în contradictoriu cu pârâții: C. Locală de Aplicare a Lg. 18/1991 a . în . și Primarul . sediu, a solicitat Judecătoriei Pitești să dispună obligarea acestora din urmă să îl pună în posesie potrivit sentinței civile cu nr. 472/31.01.2006, cu terenul situat în com. Bascov, .-vis de imobilul de la nr. 220, identificat prin executor judecătoresc, sub sancțiunea plății de daune cominatorii în cuantum de 50 lei pentru fiecare zi de întârziere, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 5251/24.09.2008, pronunțată în dosarul nr._, s-a admis în parte acțiunea și a fost obligat Primarul . de daune cominatorii în sumă de 50 lei pentru fiecare zi de întârzierea în executarea obligației de punere în posesie stabilită prin sentința civilă cu nr. 472/31.01.2006, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul cu nr. 3652/2005, asupra terenului identificat de către expertul Ing. Serafimescu I. prin raportul de expertiză, aflat la filele 37, 38.
Nici această sentință nu a fost recurată (filele 70,71).
Astfel, printr-o hotărâre judecătorească definitivă s-a stabilit existența dreptului petentului, iar printr-o a doua și sancțiunea pentru pasivitatea în executarea dispoziției de punere în posesie.
Numai în cadrul primului litigiu se putea invoca de către pârâți faptul că reclamantul nu ar mai fi îndrituit la o reconstituire superioară celei de 1.600 mp., iar nu și în prezenta cauză.
Deja o instanță a analizat dreptul acestuia și a dispus în mod definitiv; o soluție în sensul solicitat de către pârâți nu ar face decât să nesocotească flagrant autoritatea de lucru judecat a ambelor sentințe anterioare.
Mai mult decât atât, nici amplasamentul terenului pentru care trebuia efectuată punerea în posesie nu mai poate fi contestat acesta fiind stabilit definitiv prin cea de-a doua sentință emisă de Judecătoria Pitești.
Se reține și că, nici una dintre cele două hotărâri judecătorești nu a fost atacată cu recurs de către pârâți, rezultând că aceștia le-au acceptat ca fiind corecte (au achiesat la acestea).
În consecință se vor respinge apărările pârâților privind îndrituirea reclamantului la punere în posesie și amplasament.
Se observă că secunda sentință a rămas definitivă la data de 30.10.2008 (fila 71), rezultând că de la această dată pârâții cunoșteau obligația ce le revenea de a efectua punerea în posesie și în special amplasamentul pe care trebuia efectuată aceasta (numai în al doilea litigiu s-a individualizat clar acesta).
De la data de 30.10.2008 exista obligația de punere în posesie clar determinată.
Raportat la raportul de expertiză efectuat în al doilea ciclu procesual în prezenta cauză (expert T. C. – fila 108 și urm.), se reține că în acesta s-a analizat la solicitarea instanței procesul – verbal de punere în posesie cu nr. 65/03.11.2011 (fila 325 dosar inițial), iar expertul a arătat că acest din urmă act se referă la terenul pentru care s-a efectuat expertiza în secundul litigiu (expertiza Serafimenscu I. din dosarul nr._ ).
Prin procesul – verbal de punere în posesie cu nr. 65/03.11.2011 s-a realizat o punere în posesie asupra suprafeței de 3.720 mp.
Astfel, obligația a fost executată de pârâți însă cu întârziere, respectiv la data de 03.11.2011, iar nu la cea impusă de hotărârea judecătorească (30.10.2008).
Pentru această perioadă de trei ani (2009, 2010, 2011 raportat la categoria terenului și posibilitatea cultivării anuale a acestuia – producția agricolă), reclamantul a fost lipsit de posesia asupra terenului de 3.720 mp.
Prin neexecutarea punerii în posesie în mod evident reclamantul a fost prejudiciat, respectiv, a fost lipsit de posibilitatea exercitării atributului folosinței al dreptului de proprietate; unul din atributele dreptului de proprietate este folosința, respectiv, exercitarea de către titular a unei stăpâniri efective asupra bunului în materialitatea sa, direct și nemijlocit.
Prin lipsirea reclamantului de exercitarea folosinței terenului acestuia i s-a produs un prejudiciu sub forma lipsei de folosință, respectiv, produsele pe care le-ar fi putut obține prin cultivarea terenului arabil pe care pârâții trebuiau să-l pună în posesie.
Prin raportul de expertiză al expert T. C. s-a făcut dovada de către reclamant a cuantumului prejudiciului suferit de acesta, respectiv, a veniturilor pe care le-ar fi obținut prin cultivarea terenului, suma totală fiind de 8.500 lei pentru 7 ani.
Însă, după cum s-a reținut mai sus de către instanță, reclamantul a fost pus în posesie la data de 03.11.2011, rezultând că numai pentru trei ani a fost lipsit de folosința terenului său, fiind astfel îndrituit numai la a primi lipsa de folosință pentru anii 2009, 2010, 2011, în sumă de 3.642,85 lei.
Este vădit neîntemeiată susținerea petentului cum că nu s-ar fi efectuat până în prezent punerea în posesie a sa atât timp cât expertul a arătat foarte clar că procesul –verbal de punere în posesie cu nr. 65/03.11.2011 a realizat această operație chiar asupra suprafeței ce fusese stabilită prin sentința din anul 2008.
Faptul că reclamantul este posibil să nu dorească să primească procesul – verbal, dând dovadă de rea-credință nu face ca pârâților să le fie reținută o neexecutare a obligației.
Petentul nu avea nici un motiv să nu primească procesul –verbal de punere în posesie cu nr. 65/03.11.2011 sau să-l conteste atât timp cât acesta realiza chiar punerea în posesie pe terenul pe care și l-a dorit.
Concluzia expertului de la obiectivul nr. 1 al raportului nu a fost contestată de către părți.
Faptul că este posibil ca terenul să fie ocupat de o altă persoană nu face ca obligația stabilită printr-o sentință definitivă să se transforme. Pârâții nu au o obligație stabilită în sarcina lor de a solicita evacuarea unui terț (sau să revendice acel drept) atât timp cât nu mai sunt titularii vreunui drept pe acel teren.
Reclamantul va fi cel care trebuie să cheme în judecată persoana care îi ocupă neîntemeiat terenul.
De asemenea, după cum s-a analizat și în dispozițiile asupra obiecțiunilor la modalitatea în care a fost evaluată lipsa de folosință, expertul T. a identificat terenul pe care reclamantul trebuia să fie pus în posesie, cât și a determinat în mod detaliat contravaloarea lipsei de folosință, explicând și în completarea la raport cum a ajuns la această valoare și de ce solicitările reclamantului nu sunt întemeiate (se solicită de acesta prețurile practicate la vânzarea – cumpărarea de sămânță de lucernă sau porumb, iar nu producția agricolă).
Astfel, instanța consideră că s-a făcut de către reclamant dovada prejudiciului suferit (care a fost și cuantificat), a faptei culpabile a pârâților (lipsa de diligență în executarea dispozițiilor instanței), legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu (neîndeplinirea obligațiilor stabilite de către o instanța judecătorească a dus la prejudicierea reclamantului) și a vinovăției pârâților (aceasta cunoșteau soluția adoptată de instanță, soluție pe care nu au contestat-o).
În acest mod s-a făcut dovada condițiilor generale ale răspunderii civile delictuale.
Mai mult decât atât, prin fapta pârâților (inacțiune) s-a adus atingere dreptului de proprietate al reclamantului; acesta deși beneficiase de validare nu a beneficiat și de folosința concretă a terenului pentru care s-a recunoscut dreptul de proprietate.
Pentru aceste motive, instanța văzând concluziile de mai sus, cât în special dispozițiile art. 480, 998 din C.civ. de la 1864 (raportat la data sesizării instanței), urmează a obliga pârâții la plata sumei de 2.000 lei, reprezentând contravaloare lipsă de folosință, către reclamant.
Acesta din urmă nu și-a majorat pretențiile raportat la concluziile din raportul de expertiză, astfel încât instanța nu îi poate acorda mai mult decât a solicitat.
În ceea ce privește acțiunea conexată se observă că prin aceasta se solicită în fapt aceeași obligare a pârâților la plata lipsei de folosință (transformarea daunelor cominatorii în daune compensatorii), însă sub altă exprimare, nefiind cereri diferite. Se solicită doar lipsa de folosință sub forma a 50 de lei pe zi, iar nu ca sumă globală.
Or, lipsa de folosință a fost deja stabilită și punerea în posesie s-a realizat la nivelul anului 2011, lipsind vătămarea ulterioară.
De asemenea, raportat la concluziile de mai sus privind realizarea deja a punerii în posesie nu mai este posibilă o despăgubire cu valoarea terenului.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de reclamant instanța constată că acestea sunt dovedite numai în parte, iar în baza dispozițiilor art. 276 din C.proc.civ., observând că s-a admis numai în parte acțiunea, se vor compensa în parte acestea urmând să fie obligați pârâții numai la plata sumei de 4.000 lei, către petent.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererile conexate formulate de reclamantul V. T., domiciliat în ., în contradictoriu cu pârâții: Primarul C. B.; C. Locală de Fond Funciar B., cu sediile în com. B., ., jud. Argeș.
Obligă pârâții plata sumei de 2.000 lei, reprezentând contravaloare prejudiciu, către reclamant.
Obligă pârâții la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 4.000 lei, către reclamant, rezultate în urma compensării parțiale.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Pitești.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Ianuarie 2016.
Președinte, M. S. | ||
Grefier, F. N. |
Red. M.S.
Tehn. M.N./05.03.2016/5 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2060/2016.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1283/2016. Judecătoria... → |
|---|
