Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 266/2016. Judecătoria PITEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 266/2016 pronunțată de Judecătoria PITEŞTI la data de 13-01-2016 în dosarul nr. 266/2016
Cod ECLI ECLI:RO:JDPIT:2016:001._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 266/2016
Ședința publică de la 13 Ianuarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. S.
Grefier F. N.
Pe rol se află judecarea cauzei minori și familie privind pe reclamantul C. P. R. și pe pârâta C. R., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la orele 1326, au răspuns: pentru reclamantul lipsă avocat A. R.; pârâta, personal și asistată de avocat C. E., și martorii S. G., B. S. și B. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că, prin serviciul registratură la data de 21.12.2015 Direcția de Asistență Socială a mun. Pitești a depus la dosar o ancheta socială, iar la data de 08.01.2016 Primăria Ștefănești a depus referatul de anchetă socială, după care:
Apărătorul reclamantului depune la dosar interogatoriul și un set de acte, înaintând un exemplar apărătorului părții adverse.
Apărătorul pârâtei depune un set de înscrisuri la dosar și comunică un exemplar apărătorului reclamantului, arătând că a depus un număr de trei contracte de tranzacție pentru a dovedi flexibilitatea reclamantei de a încheia litigiul pe cale amiabilă, însă fără nici un rezultat.
Instanța pune în vedere martorilor din prezenta cauză să aștepte în afara sălii de ședință până când vor fi chemați pentru audiere.
Instanța în baza disp. art. 351, corob. cu art. 352 și art. 354 din N.C.proc.civ., procedează la luarea interogatoriului pârâtei C. R., cu domiciliul în mun. Pitești, ., nr. 2A, ., ., identificată cu C.I. . nr._, având C.N.P._, răspunsurile acesteia fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.
Instanța procedează la administrarea probei testimoniale fiind audiați martorul Ghemaru S. I., identificat cu C.I. . nr._, având C.N.P._; martorul B. M., identificat cu C.I. . nr._, având C.N.P._ și martorul B. S. O., identificat cu C.I. . nr._, având C.N.P._, sub prestare de jurământ conf. art. 311 și urm. din Noul C.proc.civ., declarațiile acestora fiind consemnate separat și atașate la dosarul cauzei.
Întrebați fiind de către instanță, apărătorii părților arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Apărătorul reclamantului, având cuvântul, solicită admiterea ordonanței președințiale și să se încuviințeze programul de vizită solicitat de reclamant cu minora și anume în fiecare săptămână de sâmbăta de la ora 10 până duminica la ora 19, la locuința reclamantului din orașul Ștefănești, .. 353, jud. Argeș, cu mențiunea că nu solicită cheltuieli de judecată, iar în privința întâmpinării formulate de pârâtă, solicită respingerea acesteia. Apreciază că, în speța de față, sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale prevăzute de art. 996 din N.C.civ. În privința probelor ce s-au administrat în această cauză, solicită a observa că nu există nici un impediment pentru ca reclamantul să nu aibă legături personale cu minora pentru că acesta întrunește toate condițiile de creștere și educare a minorei, nu există nici un act medical din care să rezulte că dânsul și-ar fi agresat copilul, nu există nici un alt document, nu există decât declarația martorilor audiați, care sunt socrii reclamantului, și nu crede că ar fi în stare reclamantul să poată lovi un copil care are vârsta de nici 4 ani. De asemenea, solicită a observa și faptul că nu a fost decăzut din drepturile părintești; de asemenea, ordinul de protecție depus de reclamantă a fost respins și nu a rezultat din nici o probă că acesta nu s-ar fi purtat corespunzător cu fetița; susține că este un tată care își iubește copilul, este atașat de minoră, și de aceea a promovat aceste acțiuni și depune toate aceste eforturi. Consideră că nu i se poate interzice dreptul la viața de familie, drept fundamental prevăzut de Constituție și, de asemenea, garantat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului; în plus, există drepturi egale asupra acestui copil pentru ambii părinți; nu se pot limita drepturile doar a unuia dintre părinți doar pentru faptul că cei doi părinți nu se mai înțeleg; trebuie să colaboreze cei doi părinți, trebuie să crească împreună minora cu cei doi. Pentru aceste motive, solicită admiterea ordonanței, fără cheltuieli de judecată, și să se aprecieze toate probele ce au fost depuse la dosar, înscrisurile, cât și răspunsul de la întrebarea nr. 4 din interogatoriu, de unde rezultă faptul că pârâta este de acord cu programul solicitat de reclamant.
Apărătorul pârâtei, având cuvântul, solicită admiterea cererii promovată de reclamant după programul sugerat de pârâtă. Apreciază că nu s-a făcut dovada refuzului pârâtei de a lăsa și de a permite pârâtului de a avea legături personale cu minora, însă urmare a probelor administrate în cauză, solicită instanței să dispună un program limitat, de două ori pe lună la domiciliul pârâtei acolo unde minora a crescut și de care este legată afectiv. Observând faptul că, fiind într-o cerere de ordonanță președințială admisibilă pe tot parcursul soluționării cererii de divorț, urmează ca instanța să înlăturate aceste apărări ale apărătorului reclamantului făcând referire la acel ordin de protecție întrucât vizează doi adulți, nu este vorba de minoră, reclamantul nu este decăzut din drepturile părintești, sens în care solicită instanței, având în vedere materialul probatoriu administrat, să analizeze, dacă un tată, față de greșelile unui copil de trei ani, o lovește și o învață să stea în genunchi să își ceară iertare și să fie pedepsită, este foarte greu de crezut o astfel de situație pentru că reclamantul nu ar avea posibilitatea morală de a sta două zile cu minora în domiciliul propriu, mai ales că este vorba de o schimbare pe care minora nu o cunoaște. Firesc ar fi fost să o prezinte minorei pe eventuala viitoare bonă pentru a o cunoaște înainte și să se creeze o anumită afectivitate între minoră și bonă. În această situație, se poate observa efectuarea probelor pro cauza; este greu de crezut că se duce să pozeze și să înregistreze copilul, însă urmează ca instanța va observa că este vorba de un minor care în cele 24-48 de ore solicitate este lipsit de orice mijloc de apărare. Mai arată că a discutat cu reclamantul și au stabilit ca de două ori pe lună la domiciliul pârâtei să aibă loc aceste legături personale, sens în care a depus și acele contracte la dosar; totodată, mai arată că astăzi a așteptat reclamantul până la strigarea cauzei însă a intervenit ceva și a plecat din localitate, situație ce poate interveni și când este cu minora. În condițiile în care se naște această legătură de afectivitate între minoră și tată, acea dorință de a petrece timpul împreună, sigur că acest program de vizită poate fi modificat; se va avea în vedere faptul că minora urmează deja o consiliere psihologică la vârsta de 3-4 ani. Mai arată că instanța urmează să aprecieze față de aceste argumente învederate.
Instanța rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată că la data de 23.11.2015 s-a depus cerere de chemare în judecată de către reclamantul C. P. R., domiciliat în mun. Pitești, ., nr. 2A, ., având C.N.P._, cu domiciliul ales pentru comunicarea tuturor actelor procedurale în mun. Pitești, ., nr. 2A, ., ., jud. Argeș, în contradictoriu cu pârâta C. R., domiciliată în mun. Pitești, ., nr. 2A, ., ., jud. Argeș, având C.N.P._, prin care s-a solicitat ca, în baza probelor ce se vor administra, să i se încuviințeze programul de vizită solicitat, pentru minora C. I.-R. pe cale de ordonanță președințială.
În motivarea acțiunii s-a arătat: s-a căsătorit cu pârâta la data de 08.05.2010, așa cum rezultă din certificatul de căsătorie, ., nr._, iar din căsătorie, a rezultat minora C. I.-R., născută la data de 31.01.2012; pe parcursul celor cinci ani de căsnicie, pârâta nu a avut probleme de sănătate, de natură psihică; din data de 01.07.2015, pârâta au fost diagnosticată cu EPISOD PSIHQTIC ACUT (F23.9), tulburare psihotică acută și tranzitorie, nespecificată, așa cum rezultă din actele medicale atașate; deși el nu a fost de accord cu despărțirea, sunt despărțiți în fapt din data de 15.06.2015; cu acordul lor, al părinților, minora se află în domiciliul bunicilor materni, în .. Argeș, (la cca. 50 km depărtare de domiciliul său ales), din data de 18.05.2015 și până în prezent; în perioada 16.06-17.10.2015, pârâta și familia acesteia, i-au îngrădit în mod sistematic, dreptul parental; a reușit să viziteze copilul doar de șapte ori, în medie, doar odată pe lună, în locuințe decise de familia B. și doar în urma unor negocieri privind durata și scopul vizitei; după data de 17.10.2015. nu au mai fost permise aceste vizite; consecvent, familia B. și pârâta au considerat că prezența sa nu este dorită de fetiță și că ei sunt, în fapt, cei care trebuie să se îngrijească de soarta fetiței, în această perioadă; de fiecare dată când a reușit să o viziteze pe I., s-au făcut presiuni verbale și comportamentale, sesizate de martori și, inclusiv de copil; copilul este situație de alienare parentală, fiind mințită, dezinformată asupra situației reale și neprotejată psihic și emoțional, în momentele de presiune, desfășurate în timpul vizitelor; în concluzie, în perioada 16.06-17.10.2015, a insistat să o viziteze pe minoră, cu speranța și intenția de a se respecta interesului superior al copilului, dar și pentru împăcarea părților; astfel, solicită să îi fie încuviințat următorul program de vizită cu minora: la fiecare sfârșit de săptămână (în weekend), de Sâmbăta, de la ora 10.00, până D., la ora 19, în domiciliul său ales, din orașul Stefanești, .. 353, județul Argeș; pârâta a solicitat emiterea unui ordin de protecție, pe numele său, al reclamantului, în dosarul civil nr._/280/2015, ordin ce a fost respins; nu a fost decăzut din drepturile părintești și că atașamentul părinte-copil este unul reciproc, ceea ce va dovedi cu planșe foto, precum si cu celelalte probe ce se vor administra; sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale, prevăzute de art. 996 din N.C.Pr.Civ.; urmează să depună și un certificat de grefă, din care să rezulte că pe rolul Judecătoriei Pitești, se află și dosarul de fond; din motivele invocate, rezultă, fără nici un dubiu, urgența în promovarea acestei acțiuni.
În drept, au fost invocate disp. art. 996-1001 din N.C.proc.civ.
Anexat acțiunii s-a depus un set de înscrisuri (filele 7-53), iar în urma depunerii acțiunii, la data de 15.12.2015 s-a depus, de către pârâtă, întâmpinare prin care a solicitat admiterea în parte a cererii formulate de reclamantul C. P. R. în sensul că înțelege să permită acestuia a avea legături personale cu minora C. I.-R. de 2 ori pe lună, sâmbătă sau duminică, de la orele 10 până la orele 14 la domiciliul său, respectiv în oricare zi de mai sus menționată, din primul și a treilea weekend din lună.
În motivarea întâmpinării s-a arătat: minora nu are decât 3 ani și 11 luni, nu este apropiata afectiv de reclamant, acesta solicită a petrece timpul cu minora nu doar în lipsa sa, dar și într-un spațiu total necunoscut minorei; de altfel, minora nu este pregătită pentru a petrece 2 zile și o noapte cu reclamantul, care are deja probleme de temere create chiar de atitudinea reclamantului atât față de pârâtă, cât și de aceasta, episoadele de agresivitate la care a fost martoră nefiindu-i străine; de la naștere minora a fost crescută cu sprijinul părinților săi, în apartamentul ce a reprezentat domiciliul conjugal (respectiv cel în care locuiește) și la imobilul proprietatea părinților de la Schitu-Golești; nu se poate vorbi de vreo limitare a dreptului reclamantului de a vizita minora, căci chiar acestea arată că în 4 luni (16.06-17.10.2015) a avut legături cu aceasta de 7 ori (adică de aproximativ 2 ori/lună); regretă faptul că reclamantul profită de o stare de sănătate mai puțin favorabilă a sa, însă episodul psihotic acut care a apărut în luna iulie 2015 a fost cauzat în exclusivitate de reclamant, de agresivitatea și comportamentul de constrângere fizică și verbală la care era supusă, așa cum rezultă și din raportul de consiliere psihologică nr. 27/07.12.2015; atât pârâta cât și bunicii materni au responsabilizat problema de sănătate creată, au acceptat-o cu demnitate și au și hotărât să treacă peste acest episod, prima motivație fiind dorința de a o crește pe minoră, de a supraveghea la dezvoltarea ei fizică și psihică; este educatoare în cadrul Grădiniței "Albă ca Zăpada" din Pitești, și doar în urma unei testări exigente a atitudinilor morale și civice a obținut postul, bucurându-se în prezent de multă apreciere; este greu de crezut ca nu cunoaște ce este mai bine pentru minoră, pe care o are permanent în supraveghere, aceasta frecventând chiar cursurile grupei "Piticilor" din cadrul aceleiași grădinițe; este real că dreptul de a avea legături personale cu minora este expresia principiului constituțional al respectării dreptul la viața de familie, precum și al protecției speciale a drepturilor copilului, însă acesta trebuie exercitat în interesul superior al minorei, și nu de a avea o influență negativă asupra dezvoltării copilului; tatăl-reclamant a manifestat întotdeauna un comportament violent față de pârâtă în prezența minorei, iar acesteia i-a impus întotdeauna un comportament disciplinar excesiv în sensul de a cere voie când să mănânce, să doarmă, să se joace, să râdă, să se bucure de jucării, solicitându-i totodată să-și ceară "iertare" sau "scuze" de cel puțin 10 ori pe zi, folosind expresia de mai sus și pentru lucruri de nimic, dacă lovea sau vărsa din joacă ceva, punând-o să stea în genunchi la fel ca și intimata pentru "greșelile" făcute; apreciind în raport de vârsta și nevoile minorei, de relația de afecțiune dintre minoră și reclamant, de faptul că petrecerea unui timp îndelungat împreună, în fiecare weekwnd doar în prezența reclamantului ar avea o influență nefastă asupra comportamentului minorei, urmează să se admită cererea reclamantului, astfel încât weekendurile să fie petrecute atât cu reclamantul cât și cu ea, iar minora să nu fie supusă la nici 4 ani la un dezechilibru emoțional, stânjenită fiind de prezența tatălui mai ales pe timp de noapte.
Anexat întâmpinării s-a depus un set de înscrisuri (filele 71-95), iar în cauză, la cererea părților, s-au administrat probele cu înscrisuri, interogatoriu și cea testimonială, pentru ca la termenul din 13.01.2016 să se formuleze concluzii asupra fondului cauzei.
Având în vedere probele administrate cât și susținerile părților, instanța va admite în parte acțiunea, pentru următoarele considerente:
Din înscrisurile aflate în dosar se constată că la data de 08.05.2010 părțile sau căsătorit (certificatul de căsătorie de la fila 7), iar la data de 31.01.2012, s-a născut minora C. I. - R., naștere înregistrată sub nr. 206/02.02.2012 în Registrul Stării Civile al mun. Pitești (certificatul de naștere cu . și nr._ – fila 8).
De asemenea, se reține că, reclamantul a formulat cerere de chemare în judecată ce face obiectul dosarului nr._/280/2015 al Judecătoriei Pitești, având ca obiect divorțul soților, cerere prin care a solicitat și stabilirea de legături personale cu minora.
Din susținerile părților, declarațiile martorilor G. S. I., B. M. și B. S. O., rezultă fără putință de tăgadă necesitatea și urgența luării măsuri de stabilire a modalității de exercitare a legăturilor personale de către tată cu minora, observând și neînțelegerile evidente dintre soți (exprimate de aceștia în ședință publică, cât și de toți cei trei martori) și efectele negative ale acestora asupra minorei.
Astfel, se poate observa cu ușurință că minora are o vârstă mică, aproape 4 ani, necesitând în mod obligatoriu sprijinul cel puțin al unui părinte, dar și de a avea legături cu ambii părinți.
Raportat și la anchetele sociale efectuate în cauză (filele 97-100), se reține că pârâta poate oferi și oferă minorei o locuință corespunzătoare, preocupându-se de creșterea și educarea acesteia (efectuată de Primăria mun. Pitești), însă nu și pârâtul.
Deși s-a solicitat efectuarea anchetei sociale la domiciliul acestuia de două ori de către instanță (filele 97,98,119,120), nu au fost precizate condițiile ce pot fi oferite de petent, ci numai susținerile acestuia.
În ceea ce privește condițiile impuse de art. 996 din C.proc.civ., se observă că prin cererea de chemare în judecată se solicită luarea măsurii în mod provizoriu, până la soluționarea litigiului de fond; nu se prejudecă fondul ci se stabilește care este modalitatea de exercitare a dreptului.
Urgența a rezultat chiar din probatoriul administrat; datorită neînțelegerilor dintre soți, inclusiv în ceea ce privește modalitatea de exercitare a legăturilor petentului cu fiica sa, au existat agresiuni verbale reciproce.
Pârâta nu a reușit să probeze lipsa unei astfel de urgențe, fiind chiar de acord cu admiterea acțiunii însă într-o modalitate diminuată.
Neînțelegerile dintre părinți privind modalitatea în care reclamantul să ia legătura cu minora au dus la acutizarea conflictului dintre aceștia. Acest conflict a rezultat și din răspunsurile părților la interogatoriu, depozițiile martorilor, înregistrările audio depuse de petent, cât și susținerile părților în fața instanței.
De asemenea, conform depoziției martorilor, petentul a avut posibilitatea vizitării minorei, nefiind împiedicat în această acțiune (chiar martorul petentului a precizat această situație), însă numai la domiciliul pârâtei și de obicei în prezența acesteia.
În ceea ce privește cererea principală, se rețin și prevederile art. 401 din N.C.civ.: „Drepturile părintelui separat de copil. (1) În cazurile prevăzute la art. 400, părintele sau, după caz, părinții separați de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta. (2) În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă decide cu privire la modalitățile de exercitare a acestui drept. Ascultarea copilului este obligatorie, art. 264 fiind aplicabil.”.
Observând modalitatea solicitată de petent, cât și opoziția intimatei, se constată că această solicitare este parțial corectă, respectiv reținând vârsta mică a minorei (aproape 4 ani), cât și sexul acesteia, instanța apreciază că nu este posibil să-și petreacă în domiciliul tatălui și fără prezența mamei sfârșitul de săptămână începând cu ziua de sâmbătă orele 10, până duminică la orele 19.
Este în schimb posibil ca legăturile cu minora să fie exercitate de tatăl - reclamant în prima și a treia săptămână din lună, în ziua de duminică între orele 10 – 14, la domiciliul intimatei, urmând ca nopțile să le petreacă la mama – pârâtă.
Odată cu dezvoltarea minorei programul de mai poate fi schimbat de către instanță în cazul în care părinții nu ajung la un acord.
De asemenea, se apreciază că minora, pentru început, nu poate locui în timpul zilei la tată pentru o perioadă mai îndelungată, fără a-i fi vătămată dezvoltarea, raportat și la referatul de anchetă socială efectuat de Primăria orașului Ștefănești; nu se cunoaște obiectiv dacă petentul dispune de o locuință mobilată și bine întreținută.
Se apreciază și că angajarea unei bone pentru perioada în care s-ar exercita legăturile cu minora nu probează decât susținerile pârâtei privind lipsa de implicare a reclamantului; acesta ar trebui să petreacă efectiv timp cu minora în perioadele solicitate pentru exercitarea legăturilor, iar nu o bonă.
Mai mult, din depozițiile martorilor B. a rezultat că relațiile dintre tată și minoră nu sunt foarte bune, existând unele probleme raportat la modalitatea în care acesta apreciază că trebuie să fie educată copila (mai strict; a lovit minora; acesteia îi este frică când greșește și chiar solicită să nu fie pedepsită).
Din toate probatoriile administrate în cauză a rezultat în mod evident că neînțelegerile sunt între părinți, iar acestea, din culpa lor, pot avea un efect negativ asupra minorei. De asemenea, neînțelegerile între reclamant și pârâtă, invocate de părți, dar și parțial de martori, nu trebuie să afecteze creșterea și educarea minorei.
Pentru aceste motive, în baza disp. citate mai sus, se va încuviința pentru reclamant, la domiciliul pârâtei, legături personale cu minora, până la soluționarea dosarului cu nr._/280/2015 al Judecătoriei Pitești, în următoarea modalitate: în zilele de duminică din primul și al treilea week-end din lună, la domiciliul pârâtei, între orele 10-14.
În ceea ce privește înregistrările audio depuse de petent, instanța nu le poate reține având în vedere că acestea nu pot reda în totalitate situațiile în care au fost efectuate.
Astfel, în acestea apar susțineri ale pârâtei și mamei acesteia cum că ar fi fost amenințate de către reclamant în sensul că va lua minora (de mai multe ori), amenințări care dacă au existat (nu apar în înregistrări) este posibil să fi dictat comportamentul protectiv al intimatei în sensul diminuării legăturilor între tată și fiică.
Astfel de înregistrări nu pot reprezenta probe absolute având în vedere că pot fi prezentate numai anumite porțiuni din ele nefiind cuprinsă întreaga situație de fapt.
În luarea deciziilor instanța a avut în vedere și interesul superior al minorei, raportat la dispozițiile Lg. 272/2004, respectiv: art. 2, 6, 14, 30, 31, 32, 38.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamantul C. P. R., domiciliat în orașul Ștefănești, la fam. D., Coasta Câmpului, nr. 353, jud. Argeș, având C.N.P._, în contradictoriu cu pârâta C. R., domiciliată în mun. Pitești, ., nr. 2A, ., ., jud. Argeș, având C.N.P._.
Stabilește provizoriu legături personale ale reclamantului cu minora C. I. - R., născută la data de 31.01.2012, în zilele de duminică din primul și al treilea week-end din lună, la domiciliul pârâtei, între orele 10-14.
Respinge celelalte cereri.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare, ce se va depune la Judecătoria Pitești.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Ianuarie 2016.
Președinte, M. S. | ||
Grefier, F. N. |
Red. M.S.
Tehn. M.N./14.01.2016/4 ex.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 23/2016.... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 267/2016.... → |
|---|
