Plângere contravenţională. Sentința nr. 1280/2016. Judecătoria PITEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1280/2016 pronunțată de Judecătoria PITEŞTI la data de 09-02-2016 în dosarul nr. 1280/2016
Cod ECLI ECLI:RO:JDPIT:2016:001._
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 1280/2016
Ședința publică din data de 09 Februarie 2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E. F.
Grefier: S. N.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petentul C. I. și pe intimatul I. DE P. AL JUDETULUI ARGES - SERVICIUL RUTIER, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că la data de 02.02.2016, prin serviciul registratură, s-au depus la dosar concluzii scrise de către petent.
Instanța în raport de disp. art. 130 rap. la art. 94 și 106 C. proc.civ. stabilește că Judecătoria Pitești este competentă material și teritorial să soluționeze cauza.
Instanța estimează durata necesară cercetării procesului la un termen conform disp. art. 238 alin.1 C. proc.civ.
Instanța pune în discuție proba cu înscrisuri solicitată de către ambele părți.
Instanța constată concludentă și utilă soluționării cauzei proba cu înscrisuri solicitată de către ambele părți și o încuviințează în temeiul art. 237 pct. 2 alin. 7 rap. la art. 245 coroborat cu art. 255 C.proc.civ.
Instanța constată terminată cercetarea judecătorească și rămâne în pronunțare asupra cauzei.
INSTANȚA
Constată că prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 04.05.2015 sub nr._ petentul C. I., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să anuleze procesul verbal de contravenție . nr._/2015 întocmit de intimatul I. DE P. AL JUDETULUI ARGES - SERVICIUL RUTIER prin care a fost amendat cu 877,5 lei reținându-se în sarcina sa săvârșirea contravenției prevăzute de art. 121 alin.1 din HG 1391/2006, faptă sancționată de art. 102 alin.3 lit.e din OUG 195/2002 Republicată. În subsidiar a solicitat înlocuirea sancțiunii cu avertisment.
În motivarea plângerii petentul a arătat că într-adevăr circula cu viteza dar nu cu una atât mare precum cea reținuta în procesul verbal de contravenție.
La dosar s-au depus înscrisuri.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
Din actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Pe data de 03.05.2015 petentul a condus autoturismul marca Citroen cu nr. de înmatriculare_ cu o viteză de 108 km/h pe DN 73, în localitatea Mărăcineni, km 95+500 m.
Viteza de deplasare a fost înregistrată cu aparat video și cinemometru montate pe mașina înmatriculată sub nr._ .
Cinemometrul cu care s-a efectuat înregistrarea este verificat metrologic conform buletinului de verificare nr. BBSC -02.01-1318/30.04.2015.
Agentul ce a efectuat înregistrarea este atestat să desfășoare activități cu aparatul de supraveghere și măsurare a vitezei utilizat conform atestatului depus la fila 17.
Viteza de deplasare rezultă din planșele foto atașate la dosar, fila 16.
Petentul recunoaște că s-a deplasat cu viteza și nu a contestat faptul că se deplasa în localitate.
Situația expusă se probează cu înscrisurile depuse la dosar.
Potrivit disp.art. 49 alin.1 din OUG 195/2002, limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h.
Această dispoziție legală constituie regula.
În cauză, întocmirea procesului verbal conform anexei 1a, nu cauzează nicio vătămare petentului de natură să conducă la anularea actului având în vedere faptul că s-au menționat . aparatului radar și autoturismul pe care era montat în momentul controlului.
În cauză, nu sunt indicii de natură a înlătura caracterul probatoriu al măsurătorilor efectuate cu ajutorul cinemometrului conform art. 44 din Norma de Metrologie Legală 021-05.
Constituie contravenție, potrivit disp.art. 102 alin.3 lit.e din OUG 195/2002 depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv constatată potrivit legii cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Petentul s-a deplasat în localitate cu viteza de 108 km/h conform măsurătorilor efectuate cu cinemometrul.
Așa cum am precizat, viteza maximă de deplasare în localitate pe sectorul de drum respectiv, era de 50 km/h.
Deci, petentul a depășit viteza legală cu 58 km/h.
Conform dispozițiilor art. 109 alin 2 din O.U.G. 195/2002 constatarea contravențiilor se poate face cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul verbal de contravenție.
Aceasta situație constituie excepție de la prevederile art. 109 alin 1 din O.U.G. 195/2002 conform cărora constatarea contravențiilor se face direct de către polițistul rutier.
În consecința, în cauză, constatarea contravenției s-a realizat prin mijloc tehnic omologat și verificat metrologic iar nu în mod direct de către polițistul rutier, citirea aparatului radar de către un operator autorizat iar nu de polițistul care a încheiat procesul-verbal realizându-se în concordanța cu dispozițiile art. 109 alin 2 din O.U.G. 195/2002. Neîncheierea procesului-verbal de către operatorul radar, ci de către polițistul rutier, în raport de modul de constatare al contravenției, nu constituie motiv de nulitate a procesului verbal.
Faptul că petentul se deplasa în localitate rezultă din procesul-verbal de contravenție, din extrasul din registrul de abateri radar care atesta locul amplasării cinemometrului și din planșa foto depusă la dosar.
Fapta petentului rezultă cu claritate din aspectele anterior menționate.
Procedura contravențională este asimilată unei proceduri penale iar prezumția de nevinovăție trebuie respectată conform dispozițiilor CEDO.
Instanța europeană a reținut că este incompatibilă cu garanțiile oferite de art. 6 CEDO obligația stabilită in sarcina petentului de a-și dovedi propria nevinovăție.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat inclusiv în cauza A. contra României precum și în cauza Salabiaku faptul că în cauzele contravenționale este aplicabil principiul prezumției de nevinovăție, instanța națională având obligația de a analiza cauza în raport de toate probele administrate.
În situația în care în urma administrării tuturor probelor se ajunge la îndoiala asupra vinovăției și aceasta îndoială nu este înlăturată prezumția de nevinovăție nu este răsturnată, orice îndoială fiind în favoarea făptuitorului.
Prezumția de nevinovăție presupune dreptul oricărei persoane de a fi considerata nevinovată pană când vinovăția sa va fi legal stabilită prin hotărâre definitivă.
Deciziile CEDO sunt obligatorii pentru statul român având în vedere că a ratificat Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și Protocoalele Adiționale prin Lg. 30/1994 iar conform dispozițiilor art. 20 din Constituția României, textul Convenției face parte din dreptul intern și impun recunoașterea și aplicarea prezumției de nevinovăție.
Prezumția de nevinovăție constituie o componentă esențială a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Intimatul susține că petentul a săvârșit contravenția menționată în procesul verbal.
Din probele administrate rezulta cu claritate viteza de deplasare a autoturismului condus de petent precum și efectuarea înregistrării cu respectarea dispozițiilor legale în materie
În aceste condiții, prezumția de nevinovăție a fost înlăturată.
În consecința, instanța reține că petentul a săvârșit fapta descrisă în procesul verbal de contravenție, fapta care întrunește elementele constitutive ale contravenției reținută în sarcina sa atât sub aspectul laturii subiective cât și sub aspectul laturii obiective.
Procesul verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea disp.art. 16 -19 din OUG 2/2001.
Petentul a solicitat înlocuirea sancțiunilor cu sancțiunea avertisment.
Conținutul constitutiv al contravenției este alcătuit din latura obiectivă și latura subiectivă.
Latura obiectivă reprezintă fapta propriu-zisă pe care legea o apreciază ca fiind contravenție și care are în vedere elementul material și pericolul social.
Prin comiterea unei fapte contravenționale se produce un rezultat cu efecte asupra valorii sociale ocrotite prin lege, rezultat care este considerat socialmente periculos.
In aprecierea gradului de pericol social se au în vedere împrejurările în care a fost săvârșită fapta, persoana contravenientului, atitudinea acestuia față de faptă și rezultatul produs .
Petentul nu a recunoscut fapta săvârșită, ceea ce conduce la concluzia că nu și-a dat seama de consecințele ce se pot produce prin astfel de fapte.
Prin săvârșirea unor fapte de natura celei săvârșite de petent se pot produce consecințe extreme de grave soldate cu vătămări corporale sau decesul pietonilor.
Față de această situație, instanța apreciază că gradul concret de pericol social al faptei este ridicat, scopul preventiv educativ al sancțiunii neputând fi atins prin aplicarea unei sancțiuni morale iar nu pecuniare.
Pentru considerentele expuse, instanța va respinge plângerea contravențională pe care o apreciază neîntemeiată și va menține procesul verbal de contravenție ca fiind legal și temeinic.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul C. I., cu domiciliul ales în mun. Pitești, . Avocat Nona A. Badita, nr. 51, . 3, jud. Arges, C.N.P._, împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/2015 emis de intimatul I. DE P. AL JUDETULUI ARGES - SERVICIUL RUTIER, cu sediul în mun. Pitești, jud. Arges.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Pitești.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Februarie 2016.
Președinte, E. F. | ||
Grefier, S. N. |
Red. EF
Tehn. L.B. 11 Februarie 2016
5 ex.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 752/2016. Judecătoria PITEŞTI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1616/2016.... → |
|---|
