Plângere contravenţională. Sentința nr. 1626/2016. Judecătoria PITEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1626/2016 pronunțată de Judecătoria PITEŞTI la data de 19-02-2016 în dosarul nr. 1626/2016
Cod ECLI ECLI:RO:JDPIT:2016:001._
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 1626/2016
Ședința publică din 19 Februarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. I.-D.
Grefier: B. R. M.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul G. I. COMPANY SRL și pe intimatul C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA - CESTRIN, având ca obiect plângere contravențională P.VB. R15_/14.09.2015.
Dezbaterile și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12.02.2016, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la această dată.
INSTANȚA:
Deliberând asupra plângerii contravenționale de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 09.10.2015 sub nr._, petenta G. I. Company SRL, în contradictoriu cu intimata CNADNR SA - CESTRIN, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului-verbal . nr._ din 14.09.2015 emis de intimată și exonerarea de la plata amenzii, invocând că acesta este nelegal și netemeinic. Aceasta nu a formulat un capăt subsidiar de cerere.
În motivare, petenta a arătat că a fost sancționată contravențional pentru că autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ a rulat pe drumurile publice fără a deține rovinietă valabilă. A invocat că nu se face vinovată de săvârșirea acestei contravenții deoarece la data respectivă nu mai era proprietara autovehiculului menționat. Astfel cum reiese din factura fiscală . nr. 945 din 21.08.2013, autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ a fost înstrăinat către . SRL la data de 21.08.2011. Petenta a arătat că începând cu data înstrăinării nu a mai utilizat vehiculul în cauză.
În drept, petenta a invocat OG nr. 2/2001 și OG nr. 15/2002.
În dovedire, petenta a depus la dosar: extras ORC (f. 8-10) și, în copii, procesul-verbal de contravenție (f. 11), dovada comunicării acestuia (f. 12-14), factură (f. 15), fișă de înmatriculare (f. 16-17), certificat de atestare fiscală (f. 18-19).
Plângerea a fost legal timbrată cu 20 lei, potrivit art. 19 din OUG nr. 80/2013 (f. 7).
La data de 02.12.2015, intimata a formulat întâmpinare (f. 25-28) prin care a invocat că procesul-verbal contestat îndeplinește toate condițiile prevăzute de OG nr. 15/2002 și OG nr. 2/2001. A apreciat intimatul că din analiza dispozițiilor art. 7 și 8 rap. la art. 1 alin. 1 lit. b) din OG nr. 15/2002 reiese că responsabilitatea achitării rovinietei revine persoanei înscrise în cartea de identitate a autoturismului ca deținător sau utilizator al acestuia, indiferent de persoana care conduce efectiv autoturismul la momentul constatării contravenției. Înscrierea în cartea de identitate a autorismului este o condiție de opozabilitate, iar formalitățile prevăzute de dispozițiile OG nr. 15/2002 sunt necesare pentru a face actul încheiat între părți opozabil și persoanelor care nu au participat la încheierea lui. De asemenea, a mai menționat intimata că, dacă în urma contractului de vânzare-cumpărare, noul proprietar nu face demersurile necesare transcrierii dreptului de proprietate, nu cade în sarcina CESTRIN să facă investigații cu privire la transferul privat de proprietate asupra autoturismului.
Intimata a anexat întâmpinării, în copie, dovada comunicării procesului-verbal către petentă (f. 30-31), autorizația de control a agentului constatator (f. 29) și planșa foto a faptei (f. 32).
La termenul din 12.02.2016, instanța a încuviințat și administrat pentru petentă și intimată proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ din 14.09.2015 întocmit de CNADNR SA – CESTRIN (f. 11), petenta a fost sancționată contravențional cu o amendă în cuantum de 2.750 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 și sancționată de art. 8 alin. 3 ind. 2, ambele din OG nr. 15/2002.
În fapt, s-a reținut că, la data de 28.05.2015, ora 13.53, pe Autostrada A1 km 70 + 460 m, vehiculul categoria E, cu numărul de înmatriculare_, aparținând petentei, a circulat pe raza localității P., jud. DB, fără a deține rovinietă valabilă.
În drept, instanța va face aplicarea dispozițiilor OG nr. 15/2002, astfel cum acest act normativ a fost modificat prin art. III al OUG nr. 8 din 22 aprilie 2015 (Publicată în Monitorul Oficial nr. 285 din 28 aprilie 2015).
Potrivit art. 1 alin. (1^1) din OG nr. 15/2002, rovinieta valabilă este „Rovinieta valabilă reprezintă înregistrarea în baza de date a SIEGMCR a informațiilor privind achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare pentru un vehicul, a cărei perioadă de valabilitate cuprinde data și ora pentru care se efectuează verificarea”, iar conform art. 8 alin. (1) din același act normativ, „Fapta de a circula fără rovinietă valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă”.
Instanța va face aplicarea art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, și va verifica legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție, pronunțându-se și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data întocmirii procesului-verbal de constatare a contravenției, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 raportat la art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Astfel, sub aspectul legalității procesului-verbal contestat, verificând respectarea condițiilor de formă, instanța reține că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul contravenientei, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Instanța constată că procesul-verbal de contravenție (f. 11) este semnat olograf de către agentul constatator.
Instanța reține că petenta nu a formulat alte critici de nelegalitate a procesului-verbal de contravenție.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal contestat, petenta a invocat că nu se face vinovată de săvârșirea acestei contravenții deoarece la data respectivă nu mai era proprietara autovehiculului menționat. Astfel cum reiese din factura fiscală . nr. 945 din 21.08.2013, autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ a fost înstrăinat către . SRL la data de 21.08.2011. Petenta a arătat că începând cu data înstrăinării nu a mai utilizat vehiculul în cauză.
Deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din textul art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, bucurându-se de prezumția relativă de legalitate și de temeinicie, probă ce revine petentului, în condițiile art. 249 C.p.c.
Această situație nu este contrară art. 6 CEDO și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit că materia contravențională este asimilată unei acuzații în materie penală, în sensul art. 6 par. 2 CEDO.
Astfel, potrivit dreptului intern, regimul juridic al contravențiilor este completat de dispozițiile Codului de procedură civilă, potrivit căruia obligația de prezentare a unei fapte revine celui care invocă această faptă (onus probandi incumbit actori).
În legătură cu acest aspect, CEDO a arătat în jurisprudența sa (cauza A. c. României, pct. 60, cauza N. G. c. României) că dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, iar prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (de altfel, în cauza H. și alții c. României, Curtea a precizat că prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației), în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.
Potrivit art. 31 - 36 din O.G. nr. 2/2001, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Sub aspectul condițiilor de fond, instanța are în vedere dispozițiile art. 1 alin. 1 lit. e) și j) din OG nr. 15/2002, potrivit cărora „e) tariful de utilizare reprezintă o anumită sumă a cărei plată conferă unui vehicul dreptul de a utiliza, pe parcursul unei perioade date, rețeaua de drumuri naționale din România, concesionată Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A.; j) rovinietă - înregistrarea în format electronic a tarifului de utilizare”.
Potrivit art. 1 alin. (1^1) din OG nr. 15/2002, rovinieta valabilă este„înregistrarea în baza de date a SIEGMCR a informațiilor privind achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare pentru un vehicul, a cărei perioadă de valabilitate cuprinde data și ora pentru care se efectuează verificarea”.
Instanța mai reține că, potrivit art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002, „Fapta de a circula fără rovinietă valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă”.
Instanța constată că petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 2.750 lei, întrucât la data de 28.05.2015, ora 13.53, pe Autostrada A1 km 70 + 460 m, vehiculul categoria E, cu numărul de înmatriculare_, aparținând petentei, a circulat pe raza localității P., jud. DB, fără a deține rovinietă valabilă.
Aceste aspecte sunt confirmate de planșa foto de la f. 32.
Petenta a invocat că nu se face vinovată de săvârșirea acestei contravenții deoarece la data respectivă nu mai era proprietara autovehiculului menționat. Astfel cum reiese din factura fiscală . nr. 945 din 21.08.2013, autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ a fost înstrăinat către . SRL la data de 21.08.2011. Petenta a arătat că începând cu data înstrăinării nu a mai utilizat vehiculul în cauză.
Instanța reține aplicabilitatea art. 7 din OG nr. 15/2002 (în forma în vigoare la data săvârșirii faptei), „Responsabilitatea achitării corespunzătoare a tarifului de utilizare și a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului”.
De asemenea, potrivit art. 1 alin. 1 lit. b) din OG nr. 15/2002, care prevăd că utilizatori sunt: „persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini”.
Din interpretarea sistematică a acestor texte legale rezultă că are calitatea de contravenient deținătorul menționat în certificatul de înmatriculare care are în proprietate sau poate folosi autovehicului în baza unui drept legal, acesta trebuind să facă dovada achitării taxei de drum.
Prin urmare, pentru a fi angajată răspunderea contravențională nu este suficient ca persoana fizică sau juridică să fie înscrisă în certificatul de înmatriculare, ci trebuie să fie titulara dreptului de proprietate sau a unui alt drept care să-i permită folosirea autoturismului în discuție.
Or, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse de petentă, aceasta nu mai avea calitatea de proprietar sau titular al unui drept real în ceea ce privește vehiculul cu nr. de înmatriculare_ la data săvârșirii faptei, respectiv 28.05.2015.
Din factura fiscală . nr. 945 din 21.08.2013 (f. 15) reiese că autotractorul IVECO cu seria WJMM1VSK_ a fost înstrăinat către . SRL, pentru suma de 4.836 lei, factura fiind semnată și ștampilată de ambele părți.
Din fișa de înmatriculare de la f. 16 reiese că autotractorul IVECO, având . șasiu WJMM1VSK_, figurează cu . motor_, având nr. de înmatriculare_, așa cum reiese din înscrisul de la f. 17.
Conform certificatului de atestare fiscală din 21.08.2013 (f. 18-19), petenta nu mai figurează în evidențe cu acest vehicul, aspect ce reiese și din ștampilele și semnăturile aplicate de Primăria Pitești pe înscrisul de la f. 17.
Astfel, la data săvârșirii faptei, respectiv 28.05.2015, petenta nu mai era titulara dreptului de proprietate asupra autovehiculului cu numărul de înmatriculare_, nefiind astfel vinovată de săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa.
Instanța reține argumentul intimatei în sensul că art. 24 alin. 2 lit. d) din Ordinul MAI nr. 1501/2006 prevede că “proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligați să solicite radierea din circulație în termen de 30 de zile de la data: d) trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane”.
Totuși, se mai reține incidența unui alt text de lege, respectiv art. 11 alin. 4 din OUG nr. 195/2002, care prevede că “în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidențele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operațiuni și emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului”. Această condiție este reglementată inclusiv în OMAI menționat anterior, respectiv în cuprinsul art. 8 alin. 1 lit. a), care prevede că “transcrierea dreptului de proprietate asupra unui vehicul se efectuează în baza următoarelor documente: cererea noului proprietar (...)”.
Având în vedere contradicția dintre cele două texte de lege, instanța apreciază că, în virtutea principiului ierarhiei actelor juridice, un text prevăzut de o ordonanță de urgență a Guvernului are, în mod evident, o valoare juridică mai mare decât un text prevăzut de un ordin MAI.
Chiar și în situația în care aceste texte erau prevăzute de acte normative egale din punct de vedere al ierarhiei juridice, instanța apreciază că nu este echitabil ca petenta să fie răspunzătoare pentru toate contravențiile săvârșite de către conducătorul autoturismului respectiv, din moment ce dreptul de proprietate a fost transmis către o altă persoană. Răspunderea contravențională este una personală, motiv pentru care se impune ca realitatea faptică stabilită în baza probelor administrate în cauză să se observe și în privința modului în care sancțiunea a fost aplicată și a persoanei responsabile.
În consecință, instanța reține că fapta există, însă răspunderea contravențională nu revine petentei.
Instanța apreciază că o soluție de respingere a unei plângeri contravenționale într-o asemenea situație poate crea efecte negative pentru cazuri similare, încurajând noii proprietari să nu respecte obligațiile legale ce le revin, știind că va fi tras la răspundere fostul proprietar.
În considerarea celor ce preced, instanța constată că procesul-verbal contestat nu este temeinic, motiv pentru care va admite plângerea petentei și va anula procesul-verbal . nr._ din 08.09.2015, înlăturând sancțiunile aplicate.
Instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de petenta G. I. COMPANY SRL, cu sediul în Pitești, .. A3, .. 2, jud. Argeș, CUI_, J_, cu sediul procesual ales la Cabinet avocat V. G. A., în Pitești, .. M3, ., parter, tronson A, jud. Argeș, în contradictoriu cu intimata CNADNR SA – CESTRIN, cu sediul în București, .. 401A, Sector 6, J_ .
Anulează procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 14.09.2015.
Exonerează petenta de la plata amenzii în cuantum de 2.750 lei aplicată prin procesul-verbal contestat.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria Pitești.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19.02.2016.
Președinte, Grefier,
C. I.-DragoșBădoi R. M.
Red. C.I.D./Tehnored. B.R.M.
4 ex./03.03.2016
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1411/2016.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 760/2016.... → |
|---|
