Plângere contravenţională. Sentința nr. 830/2016. Judecătoria RÂMNICU VALCEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 830/2016 pronunțată de Judecătoria RÂMNICU VALCEA la data de 09-02-2016 în dosarul nr. 830/2016
Cod ECLI ECLI:RO:JDRMV:2016:001._
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA RÂMNICU VALCEA
CIVILA
Operator de date cu caracter personal:4246
SENTINȚA CIVILA NR. 830
Ședința publică de la 09 Februarie 2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. D.
Grefier Z. P.
Pe rol fiind judecarea cauzei civil privind pe petentul G. GRAȚIEL – C. – CNP_ cu domiciliul în Rm.V., ., ., . în contradictoriu cu intimatul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE V. cu sediul în Rm.V., ., nr. 95, jud. V., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av. P. S. F. pentru petent, lipsă fiind reprezentantul intimatului.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței să s-a atașat dosarul nr._/288/2012.
Av. P. S. F. – apărătorul petentului, arată că nu mai are cereri de formulat și nici propbe de solicitat.
Nemaifiind formulate alte cereri de către părți, sau alte probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Av. P. S. F. – apărătorul petentului vând cuvântul solicită admiterea plângerii pentru motivele expuse pe larg prin acțiune, fără cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 394 C.pr.civ., instanța declară dezbaterile închise și reține cauza pentru soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei constată următoarele:
Sub număr dosar_, s-a înregistrat pe rolul instanței plângerea formulată de petentul G. GRATIEL C., în contradictoriu cu intimatul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE V., prin care solicită ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună anularea adresei nr._/09.09.2015 și dispoziția Șefului Serviciului Rutier emisă sub nr._/09.09.2015 pentru motive de nelegalitate și netemeinicie. În motivare, petentul arată că prin aceste înscrisuri i s-a adus la cunoștință suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile și majorarea perioadei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce autovehicule cu 30 de zile.
Contestă legalitatea acestei masuri dispusă și o consideră în mod nejustificată printr-o interpretare eronată a disp. OUG 195/2002.
Apreciază că este nefondată și reținerea situației de fapt și trimiterea la dispozițiile sentinței civile nr. 1189/2013 pronunțată de Judecătoria Rm. V. în dos. nr._/288/2012.
Solicită anularea acestor acte vădit nelegale și înlăturarea perioadei adiționale de 30 de zile pentru care s-a dispus suspendarea în continuarea a dreptului de a conduce.
În drept se invocă disp. OUG 195/2002, disp. art. 32 din OG 2/2001.
Spre dovadă, la dosarul cauzei s-au depus în copie înscrisuri.
La fila 20 dosar, intimatul a depus întâmpinare prin care solicită respingerea plângerii, ca neîntemeiată.
Prin întâmpinare, intimatul a invocat excepția necompetentei materiale a instanței sesizate. Arată că prezenta acțiune reprezintă, în fapt, o cerere a unei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său de către o autoritate publică, în speță Inspectoratul de Poliție Județean V., care potrivit celor susținute de către petent în acțiune ar fi vătămat-o într-un drept al său, în sensul că în mod nelegal ar fi dispus suspendarea dreptului de a conduce prin adresa nr._ din datai de 09.09.2015.
Totodată, precizează că în cauză nu este contestat un proces verbal, ci se reclamă vătămarea unui drept prin emiterea înștiințării de suspendare nr._ din data de 09.09.2015, care în fapt este un act administrativ, astfel că acțiunea nu este de competența Judecătoriei Rm. V. ci a Tribunalului V. - Secția C. Administrativ.
Având în vedere dispozițiile Legii nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ și ținând cont de motivele arătate solicită declinarea competența în favoarea Tribunalului V. - Secția C. Administrativ și Fiscal.
Motivând întâmpinarea pe fondul cauzei, arată că în conformitate cu art. 118 din O.U.G. 195/2002-R, în termen de 15 zile de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care instanța a respins plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției, contravenientul este obligat să se prezinte la serviciul poliției rutiere care îl are în evidentă pentru a preda permisul de conducere, iar neprezentarea contravenientului în termenul prevăzut la alin, (4), în mod nejustificat, atrage majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce.
Precizează că petentului i s-a aplicat o majorare a perioadei inițiale de suspendare de la 30 de zile la 120 de zile, întrucât aceasta nu s-a prezentat la poliția rutieră pentru a preda permisul de conducere și a i se implementa perioada de suspendare. Menționează că măsura complementară dispusă în cauză este legală și temeinică și a fost luată ca urmare a pronunțării sentinței civile nr. 1189 din data de 05.02.2013 prin care s-a respins plângerea contravențională formulată de petent și care a rămas irevocabilă prin nerecurare.
Ori din acest motiv petentului i s-a majorat perioada de suspendare, în mod legal.
Arată că tocmai sentința civilă menționată mai sus constituie temeiul aplicării măsurii complementare de suspendare a dreptului de a conduce pe 90 de zile. Petentului i s-a aplicat măsura complementară de suspendare a dreptului de a conduce pe 90 de zile în temeiul sentinței civile nr. 1189 din data de 05.02.2013 pronunțată chiar de Judecătoria Rm. V. la care s-au adăugat 30 de zile în temeiul art. 118 alin. 5 din OUG 195/2002-R.
Actul emis este întemeiat și legal, înștiințarea de aplicare a măsurii de suspendare nr._ din data de 09.09.2015 a fost comunicată cu borderou. Apreciază că acțiunea este nesusținută de probe și reclamantul dorește să inducă în eroare instanța de judecată cu privire la cele întâmplate în fapt. Măsura complementară dispusă în cauză este legală și temeinică și a fost luată ca urmare a pronunțării sentinței civile nr. 1189 din data de 05.02.2013 prin care s-a respins plângerea contravențională formulată de petent și care a rămas definitivă și irevocabilă.
Cererea petentului de a se anula înștiințarea de aplicare a măsurii de suspendare nr._ din data de 09.09.2015 este total nefondată. Petentul este de rea credință și prin cererea sa vădit netemeinică nu face altceva decât să tergiverseze punerea în executare a unei sentințe civile pronunțată de o instanță judecătorească.
Spre dovadă a depus înscrisuri, s-a atașat dosarul nr._/288/2012.
Instanța a respins excepția necompetenți materiale invocată de către intimat, apreciind că în cauză, nu sunt incidente dispozițiile Legii nr. 554/2004 privitoare la vătămarea persoanei prin emiterea unui act administrativ, ci dispozițiile art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2010, care arată că în cazul controlului aplicării și executării sancțiunilor contravenționale principale și complementare competența exclusivă este a Judecătoriei competente să soluționeze plângerea contravențională.
Actele contestate de către petent în cauză, au fost emise de către intimat în temeiul art. 118 alin. 4 și 5 din O.U.G. 195/2002-R:, care arată că, ”(4) În termen de 15 zile de la data rămânerii definitive si irevocabile a hotărârii judecătorești prin care instanța a respins plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției, contravenientul este obligat să se prezinte la serviciul poliției rutiere care îl are în evidență pentru a preda permisul de conducere.
(5) Neprezentarea contravenientului în termenul prevăzut la alin. (4), în mod nejustificat atrage majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce.”
În dosarul nr._/288/2012, prin sentința civilă nr. 1189/05.02.2013, definitivă prin neapelare, s-a respins plângerea formulată de către petent împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/04.09.2012 prin care i s-a aplicat, pe lângă o sancțiune principală și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile.
Sentința nr. 1189/05.02.2013 a fost comunicată petentului la data de 14.03.2013, iar rămânerea definitivă a avut loc la data de 13.04.2013, când a expirat termenul de formulare a apelului.
Petentul nu s-a prezentat la serviciul poliției rutiere care îl are în evidență pentru a preda permisul de conducere, în termenul de 15 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, așa cum prevede art. 118 alin. 4 din O.U.G. 195/2002, și nici nu a făcut dovada imposibilității de neprezentare, așa încât, în mod legal s-a făcut aplicarea de către intimat a dispozițiilor alin. 5 din același articol, și a fost majorată cu 30 de zile durata de suspendare a exercitării dreptului de a conduce.
Pentru toate acestea, se apreciază că nu este întemeiată contestația formulată de către petent, motiv pentru care ea va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de către petentul G. GRAȚIEL – C. – CNP_ cu domiciliul în Rm.V., ., ., . în contradictoriu cu intimatul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE V. cu sediul în Rm.V., ., nr. 95, jud. V., ca fiind neîntemeiată.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se depune la Judecătoria Rm. V..
Pronunțată în ședința publică de la 09 februarie 2016.
Președinte, M. D. | ||
Grefier, Z. P. |
Red.M.D.tehnored.P.Z./28.02.2016/4ex
..02.2016
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 864/2016. Judecătoria... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 834/2016.... → |
|---|
