Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 6522/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6522/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 09-04-2015 în dosarul nr. 6522/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Sentința civilă Nr. 6522/2015
Ședința publică de la 09 Aprilie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. C.
Grefier A. H.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestator FUNDAȚIA R. EDUCATION FUND ROMÂNIA - DOMICILIUL ALES LA AV. M. P. și pe intimat S.C. A. S. S.R.L., având ca obiect anulare somație de plată
Dezbaterile și susținerile în fond au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 06.03.2015, parte integrantă din prezenta sentință, când instanța a amânat pronunțarea la data de 13.03.2015,20.03.2015, 27.03.2015, 03.04.2015, 09.04.2015 când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23.12.2014 sub nr._, debitoarea R. Education Fund Romania a formulat, în contradictoriu cu S.C. A. S. S.R.L., cerere în anulare împotriva sentinței civile nr._/2013, solicitând anularea sentinței, respingerea cererii creditoarei, ca neîntemeiata. Debitoarea a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată ocazionate de acest litigiu și repunerea în termenul de formulare a cererii în anulare.
În motivarea cererii, debitoarea a arătat că, în fapt, contractul de prestări servicii nr. 2334 din data de 05.04.2011, la pct. X lit. b) prevede faptul că beneficiarul are dreptul de a rezilia unilateral contractul, cu condiția de a anunța scris prestatorul despre acest aspect, cu 60 de zile lucrătoare, înainte de termenul la care dorește încetarea contractului.
A susținut că la data de 12.03.2012, prin notificarea nr. 66/12.03.2012, având în vedere faptul că prestatorul nu și-a îndeplinit obligațiile în conformitate cu prevederile contractuale, debitoarea a solicitat denunțarea unilaterală a contractului.
A menționat că această comunicarea s-a făcut în data de 13.03.2012. Prin urmare, data la care a încetat contractul a fost data de 08.06.2012.
A arătat că factura ce face obiectul prezentei cauze, respectiv factura . ar. 6618 dm data de 04.05.2012, a fost emisă peste perioada contractuală. Intre data de 08.06.2012 și data de 30.06.2012, între . SRL și debitoare nu mai existau relații contractuale, de natura a naște drepturi și obligații corelative, în speță, de a fi obligată debitoare la plata contravalorii unor servicii prestate.
Mai mult decât atât, există și un refuz de plată, justificat tocmai pe considerentul arătat mai sus.
A subliniat că în condițiile în care suma de bani prevăzută în factură nu este datorata de către debitoare, în aceeași măsură, nici penalitățile calculate nu sunt reale. Astfel încât, în baza principiilor accesorium sequitur principale și quod nullum est, nullum producim efectum, s-a solicitat să se respinga și cererea creditoarei cu privire la obligarea debitoarei de a achita penalitățile, întrucât sunt calculate în mod eronat, prin raportare la debitul principal, ce este, în aceeași măsură nereal.
S-a arătat că, în speță, nu sunt îndeplinite condițiile de certitudine, lichiditate, respectiv de exigibilitate, atât cu privire la creanța ce reiese din înscrisul constatator al creditoarei, în speță factura . nr. 6618/04.05.2012, cât și cu privire la penalitățile calculate. Suma de 463,88 lei are in vedere servicii de monitorizare și intervenție pentru perioada de 01.04._12, în condițiile în care în data de 08.06.2012, contractul era reziliat.
Cu privire la cerere de repunerea în termenul de formulare a cererii în anulare, s-a învederat că societatea creditoarea, cu rea-credințâ a indicat în mod greșit sediul debitoarei. Astfel, actele de procedură, citațiile, cat și ordonanța emisă de instanță au fost comunicate la un alt sediu, față de cel al debitoarei.
A arătăt că sediul debitoarei este în ., ., București, așa cum a reținut și Judecătoria Sectorului 1, prin hotărârea de modificare a actului constitutiv din data de 01.03.2011, din dosarul nr._ .
Mai mult decât atât, creditoarea știa foarte bine unde era situat sediul debitoarei. Din actele anexate prezentei cereri, se poate observa că societatea creditoare a formulat adresele către debitoare la sediul din .> A învederat ca, din cauza acestui fapt, debitoarea nu și-a putut face apărarea, nu a fost legal citata. A precizat că nici hotărârea instanței nu i-a fost comunicată.
Astfel încât, având în vedere faptul că a fost împiedicat să formuleze calea de atac dintr-o împrejurare mai presus de voința acesteia, în sensul în care creditoarea a indicat o altă adresă față de cea reală, nu a fost respectată procedura de citare, nu i-au fost aduse la cunoștință actele din dosar și nici nu i-a fost comunicată Sentința Civilă nr._/2013 cu respectarea exigențelor art. 6 alin. (4) din O.U.G. nr. 5/2001, debitoarea apreciează că cerere de repunere în termen a fost formulată în mod întemeiat.
A subliniat că termenul de 15 zile prevăzut de art. 103 alin. (2) din C. 1865 a început să curgă de la momentul formulării cererii de studiu și fotocopiere a dosarului la arhiva Judecătoriei Sectorului 1, adică 23.12.2014.
În drept, debitoarea și-a întemeiat prezenta cerere în anulare pe dispozițiile art.8 din O.G. nr. 5/2001, coroborat cu art. 13 din O.U.G. nr. 119/2007 și art. 103 din C. 1865.
În dovedirea cererii, debitoarea a solicitat încuviințarea probei prin înscrisuri, anexând la cerere, în copie, înscrisuri (f.5-21).
În data de 20.01.2015, debitoarea a depus cerere adiționala, prin care a invocat excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Sectorului 1. De asemenea, debitoarea a indicat cuantumul cheltuielilor de judecată.
Cu privire la excepția necompetenței, debitoarea a arătat ca la data formulării cererii creditoarei pentru emiterea unei somații de plată, sediul subscrisei era în sectorul 2, ceea ce înseamnă că instanța competentă teritorial să judece cererea creditoarei este Judecătoria Sectorului 2 București.
Mai mult decât atât, potrivit contractului de prestări-servicii nr.2334 din data de 05.04.2011, reiese că executarea contractului se va face la sediul din București, ., ., fiind aplicabile și dispozițiile art.10 pct.1 C.pr.civila 1865.
În data de 03.03.2015, creditoaera S.C. A. S. S.R.L. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepției necompetenței teritoriale ca neîntemeiata.
Creditoarea a arătat că a încheiat cu debitorul un contract de prestări servicii cu nr.2334/5.04.2011, ocazie cu care aceasta a declarat ca sediu social sediul din București, . nr.10, ., iar obiectivul de pază se afla la punctul de lucru din București, ., ..
A învederat ca acest contract a fost încheiat în data de 5 aprilie 2011, la mai bine de o lună de zile de la data la care contestatoarea și-a modificat sediul, aspect ce denotă intenția clară a acesteia de a se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor contractuale.
A susținut că toate facturile din anii 2011 și 2012 aveau ca sediu social sediul cel din București, . nr.10, ., însă contestatoarea, deși cunoștea că are alt sediu nu i-a comunicat acest aspect, semnând și ștampilând de primire facturile.
În condițiile în care în cuprinsul contractului contestatoarea a prevăzut ca și sediu social adresa din București, . nr.10, ., sector 1, competența de soluționare a cauzei revine Judecătoriei Sector 1 București.
A precizat ca potrivit extraselor de cont, contestatoare a acceptat la plată toate facturile emise până în luna aprilie 2012, deși în aceste facturi, așa cum a arătat, era menționat sediul din București, . nr.10, ., sector 1.
În drept, creditoarea și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 115 și următoarele Cod procedură civilă 1865.
În probațiune, creditoarea a solicitat încuviințarea probei prin înscrisuri, atașând la întâmpinare, în copie, înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Cu privire la cererea de repunere în termenul de formulare a cererii în anulare, având în vedere faptul că, pe de o parte, debitoarea și-a schimbat sediul social în București, ., sector 2, anterior introducerii cererii de emitere a somației de plată, precum și împrejurarea că sentința civilă nr._ din 22.05.2013 pronunțata de Judecatoria Sectorului 1 București a fost comunicată prin afișare la fostul sediu social al debitoarei, iar, pe de altă parte, faptul că debitoarea a luat cunoștință de sentința civilă sus-menționată după ce s-a început executarea silită împotriva acesteia, și anume după ce a solicitat studierea dosarului la arhiva instanței, instanța apreciază că debitoarea este îndreptățită să solicite repunerea în termenul de formulare a cererii în anulare, în condițiile art.103 alin.1 teza finală C.pr.civilă 1865.
Motiv pentru care, instanța va admite cererea de repunere în termen.
Analizând prioritar, excepția necompetenței teritoriale, invocată de debitoare, instanța reține următoarele:
Având în vedere faptul că debitoarea a ales să formuleze cererea în anulare la Judecatoria Sectorului 1 București, precum și împrejurarea că necompetența de ordine privată putea fi invocata doar de pârât prin întâmpinare, potrivit art.159¹ alin.3 C.pr.civilă 1865, instanța apreciază că debitoare nu este îndrituit de a invocat excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe.
D. pentru care, instanța va respinge excepția, ca neîntemeiata.
Cu privire la fondul cauzei, instanța reține următoarele:
Principiul contradictorialității în procesul civil presupune care orice aspect privitor la litigiu să fie pus în discuția părților, iar actele de procedura și înscrisurile să fie comunicate între acestea, în condițiile legii, astfel încât să aibă posibilitate de a-și exprima punctul de vedere în legătură cu probleme de drept procedural, de drept substanțial sau de fapt în dezbatere.
Un prim aspect al principiului contradictorialitiții îl constituie citarea sau înfățirea părții.
Soluționarea procesului civil cu încălcarea dispozițiilor privitoare la citarea părții înseamnă încălcarea principiilor fundamentele ale procesului civil, precum principiul contradictorialității, dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil.
În speță, având în vedere faptul că societatea creditoare a nesocotit obligația de a indica în cuprinsul cererii de emitere a somației de plata sediul actual al debitorului, deși avea cunoștință că debitoarea activează în imobilul situat în București, ., sector 2, încălcare ce a determinat comunicarea actelor de procedură la fostul sediu social al debitoarei, văzând că soluționarea cererii de emitere a somației de plată plată s-a efectuat în lipsa părții care nu a fost legal citata (la sediul din București, ., sector 2), în baza art.8 alin.4 din O.G. nr.5/2001, instanța va admite cererea în anulare și va dispune anularea sentinței civile nr._ din 22.05.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorulu 1 București în dosarul nr._/299/2012.
Cât privește acordarea cheltuielilor de judecata sub forma onorariului de avocat, instanța apreciază că onorariul avocațial solicitat de debitoare (2,238 lei) este vădit disproporționat în raport cu valoarea obiectului cererii, complexitatea redusă a cauzei și volumul efectiv de muncă prestat de apărătorul reclamantei.
D. pentru care, în temeiul art.274 alin.3 C.pr.civilă 1865, văzând că societatea creditoarea a căzut în pretenții, instanța va obliga intimatul-creditor să achite petentului-debitor suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, din care taxa judiciara de timbru în cuantum de 100 lei și onorariu redus de avocat in cuantum de 400 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de repunere în termenul de formulare a cererii în anulare.
Respinge exceptia necompetenței teritoriale, ca neîntemeiată.
Admite cererea în anulare privind pe contestator FUNDAȚIA R. EDUCATION FUND ROMÂNIA cu sediul în Bucuresti, . etaj 2, sector 2 si cu domiciliul ales la AV. M. P. in București, ., ., APART 64, SECTOR 3 și pe intimat S.C. A. S. S.R.L. cu sediul în București, sector 1, CALEA DOROBANTI, nr. 134 - 138, .
Anulează sentința civila nr._ din 22.05.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București in dosarul nr._/299/2012.
Obligă intimatul-creditor să achite petentului-debitor suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, din care taxa judiciara de timbru în cuantum de 100 lei și onorariu redus de avocat in cuantum de 400 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09.04.2015.
P. GREFIER
Red.C.A./tehn. C.A/H.A.
4 ex./21.09.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 6519/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 6496/2015. Judecătoria SECTORUL 1... → |
|---|
