Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2511/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2511/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 12-02-2015 în dosarul nr. 2511/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
SENTINTA CIVILA Nr. 2511
Ședința publică de la 12.02.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. E. M.
GREFIER: N. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta E. K. ROMANIA S.R.L. și pe pârâtul R. C. I., având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța, constatând că pricina se află la primul termen de judecată, la care părțile sunt legal citate, în fața primei instanțe, în temeiul art.131 alin.1 C.pr.civ. procedează din oficiu la verificarea și stabilirea competenței în soluționarea pricinii și constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina în temeiul art.1027 rap. la art.107 NCPC.
De asemenea, în temeiul art.258 rap. la art.255 NCPC, încuviințează proba cu înscrisuri, apreciind-o admisibilă și concludentă, reținând cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24.11.2014 sub nr._, reclamanta E. K. ROMANIA SRL a chemat in judecata pe pârâtul R. C. I. solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata sumei totale de 931,93 lei, din care 164,90 lei, reprezentând contravaloare servicii prestate și neachitate, 164,90 lei reprezentând penalități de întârziere calculate conform contractului, 23,67 lei cu titlu de dobânzi legale și 578,46 lei reprezentând taxa de reziliere, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esență, că între ORANGE ROMÂNIA SA și pârât s-a încheiat contractul de servicii de telecomunicații integrate nr._ din data de 07.11.2011, în baza căruia s-a atribuit codul de abonat_, fiind emise facturile fiscale JAE_ din 12.12.2011, JAE_ din 12.11.2011 precum și alte facturi fiscale care nu au fost achitate până în prezent.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art.1025 NCPC
În susținerea cererii au fost depuse, în copie, înscrisuri.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare și nici nu a propus probe în apărare.
Sub aspect probatoriu, instanța a încuviințat și a administrat pentru reclamantă proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Între reclamanta ORANGE ROMANIA SA și pârâtul R. C. I. s-a încheiat contractul seria_ din 07.11.2011 (fila 19) prin care creditoarea s-a obligat să furnizeze servicii de telefonie mobilă debitorului, iar acesta din urmă s-a obligat (art.5) să achite lunar contravaloarea abonamentului și a convorbirilor efectuate potrivit facturilor emise de prestatorul de servicii, în maximum 14 zile de la data emiterii facturii.
În temeiul acestui contract reclamanta a emis mai multe facturi fiscale (f.15-18), pârâtul neachitând valoarea acestora, astfel încât debitul restant este de 164,90 lei. Potrivit art.5 din contract, debitorul și-a asumat obligatia de a achita prețul serviciilor la data stabilită, adică în termen de 14 zile de la emiterea facturii, aceasta reprezentând data scadenței.
Instanța reține că pârâtul nu și-a onorat obligatiile contractuale asumate, aspect ce rezultă implicit și din faptul că nu a depus întâmpinare pentru a combate justețea cererii creditoarei și nici nu a făcut dovada plății debitului.
De asemenea, instanța are în vedere faptul că prin contractul cadru de cesiune de creanțe din data de 09.05.2013, cedentul Orange Romania SA a cedat în favoarea reclamantei E. K. ROMANIA SRL creanțele pe care le are împotriva debitorilor săi, născute din contractele încheiate de Orange cu clienții săi (f.50-51).
Conform art.1270 din Nou Cod civil, aplicabil în cauză față de disp. art.6 NCC, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.
Examinând aceste dispoziții legale în raport de situația de fapt reținută mai sus, reținând și atitudinea pârâtului care nu a furnizat vreun răspuns în raport de solicitarea reclamantei, având în vedere și dispozițiile art.1030 alin.2 teza finală NCPC, în conformitate cu art.249 din NCPC, se constată că reclamanta a făcut dovada unei creanțe certe, lichide și exigibile în cuantum de 164,90 lei deținută împotriva pârâtului debitor, constatată printr-un înscris, respectiv contractul de prestări servicii seria_ din 07.11.2011, însușit de pârât prin semnătură, care se coroborează cu facturile fiscale amintite, emise în perioada de derulare a contractului.
Cu privire la penalitățile de întârziere, instanța reține că prin acordul lor de voință părțile au stabilit o clauză penală, evaluând anticipat prejudiciul cauzat prin executarea cu întârziere, la art.1.9 alin.4 din TCG prevăzându-se că „în caz de neplată a facturii până la expirarea termenului stabilit pentru plată, clientul (...) va datora penalități de întârziere de 0,5% pentru fiecare zi, calculate asupra valorii totale a facturii, până la data achitării integrale a sumei restante”.
În temeiul acestei clauze, reclamanta a calculat penalități de întârziere în cuantum de 164,90 lei, începând cu data scadenței fiecărei facturi până la data rezilierii contractului, conform modului de calcul atașat la dosar (f.11-13).
În privința acestei creanțe, instanța reține caracterul său cert și lichid conform art.662 alin.2 și 4 NCPC, obligatia de plata a penalităților fiind prevăzută expres în contractul încheiat de părți, iar cuantumul lor fiind determinabil conform acelorași dispoziții contractuale.
În ceea ce privește plata dobânzii legale, instanța instanța va avea în vedere prevederile art.1535 C.civ., conform cărora în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până la momentul plății, în cuantumul convenit de părți, sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească un prejudiciu.
De asemenea, potrivit art.1017 NCPC, dacă părțile nu au stabilit nivelul dobânzii pentru plata cu întârziere, se va aplica rata dobânzii de referință stabilită de Banca Națională a României, art.1017 alin.2 pct.1 din NCPC prevăzând că, în cazul contractelor încheiate între profesioniști, creanța produce dobânzi de la data la care obligația a devenit exigibilă.
În raport cu aceste dispoziții legale, instanța apreciază ca fiind întemeiată și solicitarea privind obligarea pârâtului la plata dobânzii legale în cuantum de 23,67 lei, calculată de la data încetării contractului pentru debitul principal aferent fiecărei facturi fiscale până la data introducerii acțiunii.
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtuluila plata sumei de 578,46 lei reprezentând taxă pentru rezilierea contractului înainte de termen, instanța îl va admite față de prevederile art.1.16 din TCG conform cărora „în cazul în care rezilierea are loc înainte de expirarea perioadei minime contractuale, clientul fi obligat, pe lângă eventuale alte despăgubiri, la plata unor despăgubiri egale cu valoarea abonamentului înmulțită cu numărul de luni rămase până la expirarea perioadei minime contractuale ...”.
Suma pretinsă drept daune interese are un alt scop față de penalitățile de întârziere, și anume respectarea perioadei inițiale de contract, în virtutea căreia debitorul a beneficiat de anumite avantaje oferite de creditoare, fiind așadar răspunzător pentru încetarea abonamentului înainte de expirarea perioadei de 24 de luni.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, instanța urmează să admită cererea astfel cum a fost formulată și să dispună obligarea pârâtului la plata sumei totale de 931,93 lei, din care 164,90 lei, reprezentând contravaloare servicii prestate și neachitate, 164,90 lei reprezentând penalități de întârziere calculate conform contractului, 23,67 lei cu titlu de dobânzi legale și 578,46 lei reprezentând taxa de reziliere.
În temeiul art.453 alin.1 NCPC, pârâtul va fi obligat la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru suportată de reclamantă în prezenta cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea privind pe reclamanta E. K. ROMANIA S.R.L. cu sediul în București, ..10A, sector 2, înregistrată la ORC sub nr. J40/_/2002, CUI_ și pe pârâtul R. C. I., domiciliat în sector 1, București, .. 52, CNP_.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma totală de 931,93 lei, din care 164,90 lei, reprezentând contravaloare servicii prestate și neachitate, 164,90 lei reprezentând penalități de întârziere calculate conform contractului, 23,67 lei cu titlu de dobânzi legale și 578,46 lei reprezentând taxa de reziliere.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 50 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.02.2015.
P., GREFIER,
Red M.L.E.
4 ex/03.04.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2476/2015. Judecătoria... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... → |
|---|
