Acţiune în constatare. Sentința nr. 9150/2016. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9150/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 20-05-2016 în dosarul nr. 9150/2016
document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:JDS1B:2016:001._
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Sentința civilă Nr. 9150/2016
Ședința publică de la 20 Mai 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE MIHAELA TUDOSE
GREFIER S. B.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe reclamantul M. I. C. și pe pârâta P. B. R. S.A. CU S. A. LA S. EFTHYMIOS G.NAVRIDIS ȘI ASOCIAȚII, având ca obiect acțiune în constatare CLAUZE ABUZIVE
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pârâta prin apărător care depune împuternicirea avocațială nr._/20.05.2016,lipsă fiind reclamantul .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Instanța invocă, din oficiu, excepția necompetenței teritoriale și acordă cuvântul reprezentantului pârâtei asupra excepției.
Pârâta prin apărător, solicită respingerea excepției, cu precizarea că prezenta cauză a fost declinată de la Judecătoria Câmpina în favoarea Judecătoriei Sectorului 1.
Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției necompetenței teritoriale invocată din oficiu.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Campina sub nr._, reclamantul M. I. C. a chemat în judecată pe pârâții . SA solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să constate caracterul abuziv al clauzelor contractuale incluse in contractul de credit nr 310102G_/22.01._, respectiv art 3.2, 3.4,4,5,6,8.1, 8.4, 8.6, 13.1, 13.2, 13.3, 13.7, constatarea nulitatii absolute a clauzelor contractuale, stabilizarea –inghetarea cursului de schimb CHF –leu la momentul contractarii curs care sa fie valabil pentru toata perioada contractului, denomirea in moneda nationala a platilor, pe principiul regulamentului valutar potrivit caruia pretul marfurilor sau al serviciiilor se plateste in moneda nationala in contractele dintre rezidenti, restituirea sumelor platite in baza clauzelor lovite d enulitate,cu cheltuieli de judecata.
În motivarea cererii reclamantul a arătat, în esență, că dispozițiile contractuale menționate sunt abuzive, la un calcul simplu, costul creditului este in prezent aproape dublu fata de cel de la momentul contractarii fara a lua in calcul variabilele intervenite pe parcursul derularii contractului, clauzele nefiind negociate cu reclamantul și fiind contrare cerințelor bunei credințe, creând un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. Legii nr.193/2000.
Pârâta . SA a formulat întâmpinare în cauză, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale, exceptia inadmisbilitatii capetleo 3 si 4 iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
Prin sentința civilă nr. 774/26.02.2016, Judecătoria Campina a admis excepția necompetenței teritoriale, declinând competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.
Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22.06.2015 sub nr._ .
La primul termen de judecată cu părțile legal citate instanța a pus in discutie excepția necompetenței teritoriale, invocata de instanta din oficiu pe care a pus-o în discuția părților
Analizând cu prioritate excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 București, conform art. 248 alin.1 din NCPC, instanța reține următoarele:
Prezenta acțiune, întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 193/2000, are ca obiect constatarea caracterului abuziv al unora dintre clauzele contractuale inserate în contractul de credit nr. 310102G_/22.01.2008 ,stabilirea –inghetarea cusrului de schimb la momentul contractarii, curs care sa fie valabil pentru toata perioada contractului,, denomirea in moneda nationala a platilor, pe principiul regulamentului valutar potrivit caruia pretul marfurilor sau al serviciiilor se plateste in moneda nationala in contractele dintre rezidenti,
Retine instanta ca acesta contract a fost incheiat intre P. B. R. SA prin Sucursala Ploiesti, si reclamant, acesta fiind consumator in sensul legii 193/2000, contractul purtand ștampila acestei Sucursale.
În cuprinsul contractului de credit menționat, la art. 13.5, s-a impus ca litigiile și neînțelegerile de orice fel dintre părți vor fi soluționare de părți pe cale amiabilă, iar dacă nu se ajunge la un acord, competența aparține instanțelor judecătorești din București.
Art. 126 alin. 2 din NCPC prevede că în litigiile din materia protecției drepturilor consumatorilor (cum este cazul prezentei acțiuni), precum și alte cazuri prevăzute de lege, părțile pot conveni alegerea instanței competente, în condițiile prev. la alin.1, numai după nașterea dreptului la despăgubire. Orice convenție contrară este considerată ca nescrisă”.
Ca atare, instanța constată că nu poate fi invocată în speță clauza atributivă de competență inserată în contractul părților (având în vedere că prezenta acțiune a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Campina la data de 12.11.2015, după . Noului Cod de procedură civilă), câtă vreme aceasta a fost redactată la momentul încheierii contractului de credit, respectiv 22.01.2008, iar nu după nașterea dreptului la despăgubire, cum impune textul de lege în mod imperativ.
În consecință, o asemenea prevedere este considerată nescrisă (inexistentă) în lumina prevederilor legale amintite și nu poate justifica alegerea instanței în a cărei circumscripție se află sediul central al Băncii.
Conform dispozițiilor de drept comun, regula în materia competenței teritoriale este înscrisă în art. 107 alin.1 din NCPC, conform căruia „cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel”.
Această competență este una relativă, nefiind reglementată prin norme de ordine publică și, totodată, alternativă, putând fi incidente în cauză și alte norme de competență teritorială.
Potrivit art.113 pct.8 din NCPC „în afară de instanțele prevăzute la art.107-112, mai sunt competente: instanța domiciliului consumatorului, în cererile având ca obiect executarea, constatarea nulității absolute, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractului încheiat cu un profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor”.
De altfel, norma citată a fost introdusă în noul Cod de procedură civilă ca o normă de protecție a consumatorilor, pentru a facilita acestora accesul la instanța judecătorească cea mai apropiată (cea în a cărei rază de competență domiciliază) această normă de competență fiind o garanție suplimentară a respectării dreptului la apărare al consumatorilor. Or prin declinarea competenței teritoriale în favoarea instanței de la sediul băncii, această prevedere legală a fost golită de conținut.
De asemenea, conform art. 109 NCPC „cererea de chemare în judecată împotriva unei persoane juridice de drept privat se poate face și la instanța locului unde ea are un dezmembrământ fără personalitate juridică, pentru obligațiile ce urmează a fi executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentantul dezmembrământului ori din fapte săvârșite de acesta”. Or, contractul de credit s-a semnat de către Sucursala Constanta a Băncii chemate în judecată.
Astfel, se reține că în această materie s-a reglementat o competență teritorială alternativă, reclamantul având alegerea între două sau mai multe instanțe simultan competente, conform art. 116 din NCPC. Odată introdusă cererea la una din instanțele prevăzute de lege ca deopotrivă competentă, respectiva instanță este legal învestită, neputându-și declina competența.
Or, în speță, se reține că față de petitul cererii - acțiune în constatarea caracterului abuziv al unor clauze din convenția de credit în care reclamantul are calitatea de consumator în relația cu banca - Judecătoria Campina era deopotrivă competentă să soluționeze prezenta cauză, în calitate de instanță de la domiciliul reclamantului.
Față de aspectele reținute, având în vedere prevederile art.113 pct. 8 din NCPC, se reține că instanța competentă pentru soluționarea cererii de față este judecătoria pentru care a optat reclamantul, respectiv Judecătoria Campina.
Prin urmare, instanța apreciază ca fiind întemeiată excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 București, urmând să o admită, față de dispozițiile art.126 alin.2 teza finală raportat la art.113 pct.8 din NCPC, iar în temeiul art.132 alin.1 și 3 din NCPC, va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Campina.
Totodată, față de dispozițiile art.133 pct.2 din NCPC, constatând ivit conflictul negativ de competență, în temeiul art.134 raportat la art.135 alin.1 din NCPC, va înainta dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței teritoriale.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul M. I. C. cu domiciliul în CÂMPINA, .. 12, ., . și pe pârâta P. B. R. S.A. cu sediul ales la S. EFTHYMIOS G.NAVRIDIS ȘI ASOCIAȚII în sector 3, București, .. 3, . în favoarea Judecătoriei Campina.
Constată ivit conflictul negativ de competență.
Inainteaza dosarul Înaltei Curti de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi,20.05.2016.
PRESEDINTEGREFIER
RED,TEHN M.T/2EX/ 26.05.2016
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 9393/2016. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 8774/2016. Judecătoria... → |
|---|
