Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 422/2016. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 422/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 18-01-2016 în dosarul nr. 422/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 422
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU DIN 18.01.2016
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: S. B.
GREFIER: A. T.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta E. Distribuție Muntenia S.A. și pe pârâtul V. G., având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal efectuat în camera de consiliu, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin serviciul registratură, la data de 22.12.2015, P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a înaintat, în original, dosarul penal nr._/P/2012, iar, la data de 18.01.2016, reclamanta a depus înscrisuri, după care,
Instanța, constatând că dosarul penal nr._/P/2012 a fost depus în original, dispune efectuarea de copii de pe toate actele din dosarul penal, urmând a restitui originalul dosarului la P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București (filele 33-61).
Instanța, în temeiul art. 131 C.pr.civ., constată că Judecătoria Sectorului 1 București este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză, potrivit dispozițiilor art. 1028 și art. 113 pct. 9 C.pr.civ.
Instanța, față de dispozițiile art. 238 C.pr.civ., raportat la actele și lucrările din prezentul dosar, estimează durata cercetării procesului la 6 luni.
Instanța, în temeiul art. 255 și art. 258 C.pr.civ., încuviințează, pentru reclamantă, proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul pârâtei, considerându-le admisibile și de natură să ducă la soluționarea cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de soluționat sau probe de administrat, instanța dispune închiderea cercetării judecătorești și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23.10.2013, sub nr._, reclamanta E. Distribuție Muntenia S.A. a chemat în judecată pe pârâtul V. G., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 919,47 lei reprezentând contravaloarea energie electrică consumată fraudulos.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că societatea sa, în calitate de operator de distribuție a efectuat la data de 21.03.2012, un control la locul de consum din Calea Dorobanților nr. 212, București, sector 1, pentru verificarea conformității instalației de alimentare cu energie electrică și a grupului de măsurare a energiei electrice. Cu ocazia acestei verificări, reprezentanții E. Distribuție Muntenia au constatat o . nereguli, așa cum rezultă din nota de constatare nr._/21.03.2012, ce intră sub incidența art. 85 alin. 1 și 4 din Legea energiei electrice nr. 13/2007.
Ca urmare a neregulilor constate cu ocazia verificărilor efectuate, respectiv faptul că pârâtul consuma energie electrică fără ca aceasta să fie contorizată de un grup pentru măsurare și fără a avea încheiat un contract de furnizare, reclamanta a procedat la recalcularea energiei electrice consumate și neînregistrate în concordanță art. 142 alin. 1 și alin. 4 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori aprobat prin H.G. nr. 1007/2004. Astfel, conform documentelor anexate, perioada de recalculare a fost stabilită pentru intervalul 30.09.2011 – 21.03.2012, cantitatea de energie electrică consumată fraudulos ~1.163 kWh, fiind emise facturile/notificările anexate din care reiese un prejudiciu de 919,47 lei, în care se regăsesc și costurile aferente constatării faptelor.
În continuare, reclamanta a menționat că a procedat la înregistrarea unei plângeri penale, sens în care a fost constituit dosarul penal nr. 9721/P/2012 în care a fost emisă ordonanța/rezoluția din 10.10.2012 prin care a fost soluționată latura penală, latura civilă rămânând nesoluționată.
Reclamanta a învederat că în speță sunt aplicabile dispozițiile noului cod civil în raport de data săvârșirii faptei – 21.03.2012, sens în care a invocat prevederile art. 1357 și art. 1349 C.civ. Aceasta a arătat că elementele ce trebuie întrunite pentru a putea opera răspunderea civilă delictuală sunt: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și existența vinovăției celui ce a cauzat prejudiciul.
Reclamanta a menționat că există o faptă ilicită, constând în aceea că pârâtul a acționat în mod vădit în sensul fraudării societății sale, consumând energie electrică fără ca aceasta să fie contorizată de un grup pentru măsurarea energiei electrice și fără a avea încheiat un contract de furnizare, producând un prejudiciu. De asemenea, există și prejudiciu, ce constă în contravaloarea energiei electrice consumate fraudulos, respectiv contravaloarea tarifului de constatare a faptelor. Cu privire la raportul de cauzalitate, reclamanta a arătat că prejudiciul a fost provocat de fapta pârâtului, care a acționat în mod vădit în vederea fraudării societății sale, iar vinovăția acestuia rezultă din racordarea directă la rețeaua electrică de distribuție, fără de care nu s-ar fi putut atinge obiectivul urmărit, acela de sustragere a energiei electrice, acțiunile fiind săvârșite cu intenția directă de fraudare a patrimoniului reclamantei și de încălcare a dispozițiilor imperative ale legislației din domeniul energiei electrice.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 113 alin. 1 pct. 9, art. 351-358, art. 1025-1030 C.pr.civ., art. 1349, 1357-1371 C.civ., Legea nr. 13/2007, Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori aprobat prin H.G. nr. 1007/2004, art. 29 alin. 1 lit. j din O.U.G. nr. 80/2013.
În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri și cu interogatoriul pârâtei și a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: dovadă de comunicare (filele 10-11), ordonanța din 10.10.2012 (filele 12-13), referat cu propunere de neîncepere a urmării penale (filele 14-15), notă de constatare nr._/21.03.2012 (filele 17-18), proces-verbal de verificare (fila 19), proces-verbal de analiză a abaterilor nr._/06.04.2012 (fila 20), proces-verbal de stabilire a despăgubirilor nr._/10/06.04.2012 (fila 21), fișă de calcul a energiei evaluate (fila 22), factura nr. 12M8001284/30.04.2012 (fila 23).
Cererea a fost scutită de la plata taxei judiciare de timbru, în conformitate cu prevederile art. 29 lit. i din O.U.G. nr. 80/2013.
La data de 11.01.2016, prin serviciul registratură, la solicitarea instanței, P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a înaintat, în original, dosarul penal nr. 9721/P/2012. (filele 33-61).
Pârâtul nu a formulat întâmpinare și nu a propus probe în apărare.
Instanța a încuviințat, pentru reclamantă, proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul pârâtului.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 1026 C.pr.civ., procedura cu privire la cererile de valoare redusă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței. Făcând aplicarea textului mai sus menționat, din prisma alin. 2 și 3 ale aceluiași articol, instanța constată că cererea, astfel cum este formulată de către reclamantă, este admisibilă, putând fi judecată potrivit procedurii speciale referitoare la cererile de valoare redusă.
În urma controlului efectuat la data de 21.03.2012 la imobilul situat în București, Calea Dorobanților nr. 212, sector 1, de către împuterniciți ai S.C. E. Distribuție Muntenia S.A., a fost constatat faptul că pârâtul V. G. sustrăgea energie electrică fără a avea contor electric pentru măsurarea energiei electrice consumate, sens în care a fost întocmită nota de constatare nr._/21.03.2012 (filele 17-18).
În urma inventarierii receptoarelor electrice de la locul de consum, la data de 21.03.2012 au fost găsite un reșou x 1.200 W și un TV x 80 W. Analizând înscrisurile depuse la dosar, instanța reține că nota de constatare a fost semnat de către pârât, acesta confirmând că cele menționate corespund realității.
Prin ordonanța din 10.10.2012 dată de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul penal nr. 9721/P/2012 (filele 12-13), în temeiul art. 10 lit. b1 C.pr.pen., s-a dispus neînceperea urmării penale față de pârâtul V. G., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de executare sau folosire de instalații clandestine în scopul racordării directe la rețeaua de energie electrică și a infracțiunii de furt, fiindu-i aplicată o amendă administrativă în cuantum de 700 lei.
Conform art. 1349 C.civ., orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, iar în cazul în care încalcă această obligație răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.
De asemenea, instanța reține că, potrivit art. 1357 C.civ., cel ce cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. Astfel, pentru a antrena răspunderea civilă delictuală a unei persoane, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: să existe un prejudiciu, să existe o faptă ilicită, să existe un raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, să existe vinovăția autorului faptei ilicite și prejudiciabile.
Fapta ilicită, ca element al răspunderii civile delictuale este orice faptă prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparținând altei persoane.
În ceea ce privește vinovăția, potrivit art. 1357 alin. 2 C.pr.civ., autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.
Așa cum rezultă din toate înscrisurile depuse la dosar (nota de constatare și ordonanța din 10.10.2012), pârâtul a consumat în mod fraudulos energie electrică, fiind racordat în mod ilegal la rețeaua de curent electric. De altfel, așa cum rezultă din declarațiile date în cursul urmăririi penale, pârâtul a recunoscut fapta reținută în sarcina sa.
Prejudiciul reprezintă rezultatul negativ al încălcării ilicite a unui drept subiectiv și trebuie să fie cert și să nu fi fost reparat încă.
Caracterul cert al prejudiciului, ceea ce presupune că acesta este sigur, atât în privința existenței, cât și în privința posibilității de evaluare, rezultă din înscrisurile depuse la dosar.
Potrivit art. 142 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori aprobat prin H.G. nr. 1007/2004 (în vigoare la momentul constatării faptei): „ (1) Consumul de energie electrică se stabilește în sistem paușal, în situațiile în care acest consum nu poate fi determinat prin măsurare. (2) Consumul de energie electrică în sistem paușal se stabilește în funcție de puterea nominală a receptoarelor electrice și de durata de utilizare normată a acestora, în conformitate cu procedurile specifice elaborate de furnizor și aprobate de autoritatea competentă. (3) Stabilirea consumului de energie electrică în sistem paușal este permisă doar pe durate de timp determinate, pentru consumatorii temporari sau în cazul unor locuri de consum cu puteri absorbite foarte mici (de regulă sub 100 W) pentru care nu se justifică sau nu este posibilă montarea unui grup de măsurare, în cazul defectării (indisponibilității) echipamentelor de măsurare, precum și în cazul consumului fraudulos de energie electrică. (4) În cazul consumului fraudulos perioada de recalculare va fi de un an pentru consumatorii casnici și de 6 luni pentru ceilalți consumatori”.
În temeiul acestor dispoziții legale, pe baza notei de constatare anterior menționate, a procesului-verbal de verificare (fila 19) și a procesului-verbal de analiză a abaterilor_/06.04.2012 (fila 20), reclamanta a procedat la calcularea consumului de energie electrică pentru imobilul situat în București, Calea Dorobanților nr. 212, sector 1 (fișă de calcul – fila 22), sens în care a fost emis procesul-verbal de stabilire a despăgubirilor nr._/10/06.04.2012 (fila 21).
Astfel, instanța reține că reclamanta a emis factura nr. 12M8001284/30.04.2012 (fila 23) pentru suma de 919,47 lei reprezentând contravaloare energie electrică consumată și neînregistrată în perioada 30.09.2011 – 21.03.2012, respectiv taxe verificare și constatare, conform notei de constatare nr._, factură ce nu a fost contestată de către pârât.
Astfel, prejudiciul constă în contravaloarea energiei electrice consumate pe nedrept, iar aceasta a fost recalculată conform dispozițiilor legale în materie, rezultând suma de 919,47 lei. De asemenea, instanța reține că, în cauză, nu au fost administrate probe că prejudiciul produs ar fi fost reparat.
Instanța constată că și cea din urmă cerință a angajării răspunderii civile delictuale, aceea a raportului de cauzalitate între prejudiciu și fapta ilicită, este îndeplinită în cauză, întrucât, așa cum rezultă din înscrisurile administrate, efectul produs, adică prejudiciul cauzat, a fost provocat de acțiunea cauzatoare, în speță fapta ilicită a pârâtului.
De asemenea, conform art. 358 C.pr.civ., dacă partea, fără motive temeinice, refuză să răspundă la interogatoriu sau nu se înfățișează, instanța poate socoti aceste împrejurări ca o mărturisire deplină ori numai ca un început de dovadă în folosul celui care a propus interogatoriul. Coroborând neprezentarea părții la interogatoriu cu înscrisurile de la dosar, instanța apreciază că pretențiile reclamantei rezultând din factura nr. 12M8001284/30.04.2012 sunt întemeiate.
Pe cale de consecință, pentru toate aceste considerente, instanța va admite cererea și va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 919,47 lei reprezentând contravaloare energie electrică calculată în perioada 30.09.2011 – 21.03.2012.
În ceea ce privește plata cheltuielilor de judecată, instanța reține că, potrivit art. 1032 raportat la art. 453 C.pr.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Așa cum rezultă din art. 451 C.pr.civ., cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbru judiciar, onorarii avocați sau experți, sume cuvenite martorilor pentru deplasare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.
Având în vedere că, potrivit art. 249 C.pr.civ., partea trebuie să-și probeze susținerile, iar reclamanta nu a făcut dovada achitării cheltuielilor de judecată (cererea a fost scutită de la plata taxei judiciare de timbru conform art. 29 alin. 1 lit. i din O.U.G. nr. 80/2013), la dosar neexistând înscrisuri din care să rezulte plata vreunei sume cu acest titlu, instanța va respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta E. Distribuție Muntenia S.A., cu sediul în București, .. 41-43, sector 1 și cu sediul ales în București, .. 10A, Clădirea C3, ., J_, CUI_, în contradictoriu cu pârâtul V. G., cu domiciliul în București, .. 35, sector 5, CNP_.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 919,47 lei reprezentând contravaloare energie electrică calculată în perioada 30.09.2011 – 21.03.2012.
Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Executorie de drept.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la data comunicării, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18.01.2016.
PREȘEDINTE GREFIER
S. B. A. T.
Red./Thred.: SB
4ex/26.01.2016
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 366/2016. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 423/2016. Judecătoria... → |
|---|
