Contestaţie la executare. Sentința nr. 1357/2016. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1357/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 01-02-2016 în dosarul nr. 1357/2016
Document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:JDS1B:2016:001._
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civila nr.1357/2016
Ședința publica din data de 01.02.2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: ELENA ANDREEA NEŢOIU
GREFIER: A.-M. I.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR și pe intimata S. I. E., având ca obiect contestație la executare, suspendare executare.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința din publica de la 18.01.2016 și au fost consemnate în încheierea de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 01.02.2016, când a hotărât:
Dupa deliberare,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti la data de 23.12.2014, sub nr._/302/2014, contestatoarea C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, cu sediul in Bucuresti, Calea Floreasca nr.202, sector 1, in contradictoriu cu intimataS. I. E., CNP-_, domiciliata in Bucuresti, ., . si cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura la Avocat I. M., cu sediul in Bucuresti, ..3, ., sector 4, a formulat contestație la executare împotriva executării silite efectuate de Biroul Executorului Judecatoresc Copuzeanu F. T. în dosarul de executare nr.3310/2014, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea executarii silite insasi, anularea incheierii de incuviintare a executarii silite emise de executorul judecatoresc in data de 04.12.2014, anularea Incheierii de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 09.12.2014, precum si suspendarea executarii silite pana la solutionarea prezentei contestatii la executare, cu cheltuieli de judecata.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că, executarea silita contestata in prezenta cauza si care a facut obiectul dosarului de executare nr.3310/2014 al Biroului Executorului Judecatoresc Copuzeanu F. T., a fost pornita de catre creditoarea S. I. E. in baza titlului executoriu reprezentat de Sentinta civila nr.4157/26.10.2010, pronuntata de catre Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a VIII-a C. Administrativ si Fiscal in dosarul nr._, ramasa irevocabila prin Decizia civilă nr.5762/30.11.2011 pronuntata de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr._, prin care s-a admis actiunea formulata de reclamanta S. I. E. in contradictoriu cu parata C. CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR, actuala C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR si a fost obligata parata C. CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR să desemneze un evaluator sau o societate de evaluatori in vederea întocmirii raportului de evaluare în dosarul inregistrat sub nr._/CC.
In continuare, contestatoarea sustine ca, singura obligatie stabilita in sarcina sa prin titlul executoriu mentionat a fost aceea de a desemna un evaluator sau o societate de evaluatori in vederea întocmirii raportului de evaluare în dosarul inregistrat sub nr._/CC, obligatie pe care aceasta si-a indeplinit-o anterior depunerii cererii de executare silita.
Astfel, sustine contestatoarea, ca urmare a solutiei instantei, la data de 15.03.2011, C. Centrală Pentru Stabilirea Despăgubirilor a propus spre a fi atribuit in vederea întocmirii raportului de evaluare si dosarul inregistrat sub nr._/CC care o priveste pe creditoarea din prezenta cauza, fiind desemnata in calitate de evaluator numita T. D., conform procesului-verbal din data de 15.03.2011 aprobat si semnat de catre membrii comisiei, insa din cauza modificarilor legislative elaborarea raportului de evaluare nu s-a mai realizat.
Contestatoarea mai arata ca, procedura de evaluare si de emitere a deciziilor reprezentand titlul de despagubire a fost suspendata pana la data de 15.03.2013, respectiv in perioada 15.03._13, in temeiul O.U.G. nr.4/2012, aprobata cu modificari prin Legea nr.117/2012 iar prin Legea nr.165/2013 dispozițiile Titlului VII din Legea nr.247/2005 au fost abrogate aproape în totalitate, evaluarea imobilului ce face obiectul dosarului de despăgubire al creditoarei urmând a fi făcută potrivit prevedilor legii noi, respectiv Legea 165/2013, modificată prin Legea 368/2013, prin aplicarea grilei notariale.
Astfel, potrivit prevederilor art.1 alin. (2) din Legea nr.165/2013: ’’In situația în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, singura măsură reparatorie în echivalent care se acordă asta compensarea prin puncte ”.
Potrivit prevederilor art.17 alin(1) lit.a și b, precum și art.21-26 din lege, procedura de soluționare a dosarului de despăgubire se finalizează prin validarea sau invalidarea, în tot sau în parte, de către C. Națională pentru Compensarea Imobilelor (succesoare drepturi și obligații a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor) a deciziei entității învestite de lege (prin care s-a propus acordarea de despăgubiri).
Potrivit art.21 alin.5 din Legea nr.165/2013, Secretariatul Comisiei Naționale, în baza documentelor transmise, procedează la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii. Pentru clarificarea aspectelor din dosar, Secretariatul Comisiei Naționale poate solicita documente în completare entităților învestite de lege, titularilor dosarelor și oricăror altor instituții care ar putea deține documente relevante si numai în situația In care dosarul este validat de către CNCI, aceasta emite o decizie de compensare prin puncte a imobilului preluat abuziv (art.21 alin.9 din lege).
Totodată, potrivit prevederilor art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013, “evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naționale și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu."
Așadar, C. Națională pentru Compensarea Imobilelor este obligată să pună în aplicare dispozițiile legale adoptate de legiuitor, respectiv prevederile art.1, art.17 și art. 21-26, care prevăd expres compensarea prin puncte a imobilelor, validarea/invalidarea de către C. Națională și evaluarea imobilelor potrivit grilei notariale.
Având în vedere cele mai sus-precizate, contestatoarea pretinde că obligația stabilită în titlul executoriu invocat a fost dusă Ia îndeplinire încă din data de 15.03.2011, prin atribuirea dosarului nr.32774ICC evaluatorului T. D..
De asemenea, contestatoarea solicita instanței să cenzureze modalitatea de calcul efectuata de B.E.J. Copuzeanu F. T. în dosarul nr.3310/2014, prin încheierea privind stabilirea cheltuielilor de executare din data de 09.12.2014, având în vedere dispozițiile legale în vigoare.
Astfel, contestatoarea apreciaza ca onorariul în cuantum de 3.100 lei, stabilit în raport cu obligația de a face, nu respectă dispozițiile Legii nr.188/2000 și ale Ordinului Ministrului Justiției nr.2550/C/2006.
Aceasta deoarece, prin actele normative menționate nu se prevede în mod expres onorariul executorului în ceea ce privește executarea obligației de a face si, prin urmare, onorariul maxim care poate fi stabilit de către executor în astfel de cazuri este cel prevăzut la: pct.12 din OMJ nr.2550/C/2006, respectiv 200 lei. Atât timp cât textul de lege nu prevede în mod expres cuantumul onorariului executorului în ceea ce privește executarea unei obligații de a face, acesta nu poate fi decât cel prevăzut la pct.12 din OMJ nr.2550/C/2006, cu atât mai mult cu cât, procedura de executare a acestui tip de obligații nu presupune participarea executorului judecătoresc decât într-o măsură limitată la emiterea somației.
In speța, în încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare a fost inclus un onorariu în cuantum de 3.100 lei, nejustificat de mare în raport cu munca depusă.
In drept contestatoarea a invocat art.711 si urmatoarele NCPC.
In dovedire, contestatoarea a solicitat proba cu acte.
Contestatia la executare este scutita de plata taxei de timbru, conform art.7 din O.G. nr.22/2002.
La data de 26.01.2015, prin serviciul registratură, intimata a depus intampinare prin care a solicitat respingerea contestatiei ca neintemeiata.
In motivare a aratat ca, suspendarea la care face referire contestatoarea a expirat la data de 15.05.2013 iar de la acel moment si pana la data la care intimata s-a adresat executorului judecatoresc debitoarea nu si-a indeplinit obligatia stabilita in sarcina sa prin titlul executoriu iar raportul de evaluare nu a fost inca intocmit.
Cu privire la cheltuielile de executare, intimata a aratat ca onorariul executorului a fost stabilit conform dispozitiilor legale, in raport de intreaga procedura de executare.
Prin Sentinta civila nr.2742/09.04.2015, pronuntata de catre Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti s-a dispus declinarea competentei de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti la data de 24.04.2015 sub nr._ .
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti la data de 30.12.2014, sub nr._/299/2014, contestatoarea C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, in contradictoriu cu intimataS. I. E., a formulat contestație la executare împotriva executării silite efectuate de Biroul Executorului Judecatoresc Copuzeanu F. T. în dosarul de executare nr.3310/2014, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea executarii silite insasi, anularea incheierii de incuviintare a executarii silite emise de executorul judecatoresc in data de 04.12.2014, anularea Incheierii de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 09.12.2014, precum si suspendarea executarii silite pana la solutionarea prezentei contestatii la executare.
In motivare, contestatoarea a invocat aceleasi argumente cu cele expuse in dosarul nr._/302/2014 al Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti, declinat la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, unde a fost inregistrat sub nr._ .
Prin Incheierea din data de 27.04.2015, pronuntata in dosarul nr._/299/2014, s-a admis exceptia de litispendenta a acestui dosar in raport de dosarul nr._/302/2014 al Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti si s-a dispus trimiterea dosarului nr._/299/2014 la Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti pentru a fi atasat la dosarul nr._/302/2014.
Dupa trimiterea dosarului nr._/299/2014 la Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, prin Incheierea din data de 03.09.2015, s-a dispus trimiterea acestuia din nou la Judecatoria Sectotului 1 Bucuresti, pentru a fi atasat la dosarul nr._, avand in vedere ca dosarul nr._/302/2014 al Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti, la care se dispusese atasarea dosarului nr._/299/2014, fusese declinat la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, unde a fost inregistrat sub nr._ .
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Executarea silita contestata in prezenta cauza si care a facut obiectul dosarului de executare nr.3310/2014 al Biroului Executorului Judecatoresc Copuzeanu F. T., a fost pornita de catre creditoarea S. I. E. in baza titlului executoriu reprezentat de Sentinta civila nr.4157/26.10.2010, pronuntata de catre Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a VIII-a C. Administrativ si Fiscal in dosarul nr._, ramasa irevocabila prin Decizia civilă nr.5762/30.11.2011 pronuntata de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr._, prin care s-a admis actiunea formulata de reclamanta S. I. E. in contradictoriu cu parata C. CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR, actuala C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR si a fost obligata parata C. CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR să desemneze un evaluator sau o societate de evaluatori in vederea întocmirii raportului de evaluare în dosarul inregistrat sub nr._/CC.
La data de 04.12.2014, creditoarea s-a adresat executorului judecatoresc, pentru executarea obligatiei de a face stabilita prin sentinta de mai sus, fiind format dosarul de executare nr.3310/2014.
Prin Incheierea din data de 04.12.2014 executorul judecatoresc a incuviintat executarea silita.
Prin Incheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 09.12.2014 emisa in dosarul de executare nr.3310/2014, au fost stabilite cheltuieli de executare in suma de 3.286 lei, din care suma de 3.100 lei onorariul executorului judecatoresc pentru obligatia de a face si suma de 186 lei cheltuieli de executare ocazionate de efectuarea actelor in dosarul de executare.
Ulterior, prin Incheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 15.01.2015, au fost stabilite cheltuieli de executare in suma de 3.586 lei, din care suma de 300 lei reprezentand onorariu de avocat, suma de 3.100 lei onorariul executorului judecatoresc pentru obligatia de a face si suma de 186 lei cheltuieli de executare ocazionate de efectuarea actelor in dosarul de executare.
La data de 09.12.2014, debitoarea a fost somata ca in termen de 10 zile de la primirea somatiei sa indeplineasca obligatia de a face stabilita in sarcina sa prin titlul executoriu si sa achite cheltuielile de executare in suma de 3.286 lei iar ulterior, la data de 15.01.2015 a fost infiintata poprirea asupra conturilor contestatoarei pentru recuperarea cheltuielilor de executare in suma de 3.586 lei, fiind instiintata si debitoarea despre aceasta masura.
In continuare, instanta apreciaza ca fiind vadit neintemeiata afirmatia contestatoarei conform careia singura obligatie stabilita in sarcina sa prin titlul executoriu mentionat a fost aceea de a desemna un evaluator sau o societate de evaluatori in vederea întocmirii raportului de evaluare în dosarul inregistrat sub nr._/CC, obligatie pe care aceasta si-a indeplinit-o anterior depunerii cererii de executare silita, avand in vedere ca, urmare a solutiei instantei, la data de 15.03.2011, C. Centrală Pentru Stabilirea Despăgubirilor a propus spre a fi atribuit in vederea întocmirii raportului de evaluare si dosarul inregistrat sub nr._/CC care o priveste pe creditoarea din prezenta cauza, fiind desemnata in calitate de evaluator numita T. D., conform procesului-verbal din data de 15.03.2011 aprobat si semnat de catre membrii comisiei, insa din cauza modificarilor legislative elaborarea raportului de evaluare nu s-a mai realizat.
Aceasta deoarece, este evident ca scopul si sensul pentru care creditoarea a apelat la instanta de judecata deoarece debitoarea intarzia sa solutioneze dosarul sau administrativ a fost acela de a obtine evaluarea efectiva a bunurllor la a caror restituire era indreptatita in vederea stabilirii si incasarii despagubirilor.
Este adevarat ca primul pas in stabilirea acestor despagubiri era desemnarea unui evaluator sau a unei societati de evaluatori in vederea întocmirii raportului de evaluare în dosarul inregistrat sub nr._/CC, obligatie pe care contestatoarea si-a indeplinit-o la data de 15.03.2011 prin desemnarea in calitate de evaluator a numitei T. D., insa simpla desemnare a unui evaluator, neurmata de transmiterea in mod efectiv a dosarului administrativ la acest evaluator pentru intocmirea raportului de evaluare, nu este suficienta pentru atingerea scopului urmarit si stabilit prin sentinta care constituie titlu executoriu.
Este evident ca, pentru a se conforma in mod efectiv si deplin celor stabilite prin titlul executoriu, dupa desemnarea evaluatorului, debitoarea-contestatoare ar fi trebuit sa trimita acest dosar in mod efectiv la evaluator pentru intocmirea raportului, aceasta obligatie fiind de asemenea in sarcina sa si fiind de esenta aducerii la indeplinire in mod efectiv a obligatiei stabilite prin titlul executoriu, chiar daca nu este mentionata in mod expres in acesta. Astfel, este absurd a se considera ca obligatia debitoarei este indeplinita prin simpla desemnare a evaluatorului, dupa care dosarul administrativ sa fie lasat in nelucrare pana in prezent, fara ca raportul sa fie in mod efectiv intocmit. A considera astfel inseamna a lipsi total de efecte sentinta care constituie titlu executoriu.
Este de asemenea de la sine inteles ca obligatia de a transmite in mod efectiv dosarul catre evaluatorul T. D. era tot in sarcina contestatoarei, ca un pas urmator, normal si firesc, dupa acela al desemnarii evaluatorului.
Ca este asa, respectiv ca obligatia debitoarei nu era limitata numai la desemnarea evaluatorului ci ulterior acestui moment aceasta ar fi trebuit sa transmita in mod efectiv dosarul la evaluatorul pe care l-a desemnat pentru intocmirea raportului, rezulta cu evidenta si din considerentele sentintei care constituie titlul executoriu, in care se mentioneaza fara echivoc aceasta obligatie. Asfel, in considerente sentintei mentionate, instanta a statuat ca:’’legiuitorul nu a prevazut un termen de analizare a dosarelor privind propunerile motivate de acordare a despagubirilor si nici de transmitere a acestora catre evaluator in vederea intocmirii raportului de evaluare, insa aceasta imprejurare nu este de natura a justifica tergiversarea solutionarii cererii de catre autoritatea publica.’’
In concluzie, rezulta clar din cele statuate de catre instanta imprejurarea ca, dupa desemnarea evaluatorului, dosarul trebuie trimis in mod efectiv catre acesta pentru intocmirea raportului de evaluare.
Or, instanta retine ca, debitoarea din prezenta cauza nu si-a indeplinit pe deplin obligatia, in sensul ca, dupa desemnarea evaluatorului nu a mai intreprins niciun demers pentru trasmiterea dosarului catre acest evaluator in vederea intocmirii raportului de evaluare.
Acesta este si motivul pentru care instanta a pus in vedere contestatoarei sa faca dovada ca a transmis in mod efectiv dosarul administrativ catre evaluator si dovada stadiului in care se afla acesta.
Cu privire la acest aspect, relativ la sustinerea contestatoarei conform careia dosarul administrativ a fost restituit Primariei Municipiului Bucuresti in vederea completarii acestuia la data de 02.08.2010 conform adresei nr._/CC/02.08.2010 iar acesta nu i-a mai fost restituit pana in prezent, instanta retine ca aceasta nu poate fi primita, pentru urmatoarele considerente:
Instanta observa ca, adresa nr._/CC/02.08.2010, prin care dosarul administrativ al creditoarei a fost restituit Primariei Municipiului Bucuresti in vederea completarii acestuia cu documente din care sa rezulte ca intimata creditoare are calitatea de persoana indreptatita, este anterioara momentului ramanerii irevocabile a sentintei prin care s-a stabilit in sarcina contestatoarei obligatia ce face obiectul executarii silite contestate in prezenta cauza.
Prin urmare, dupa momentul ramanerii irevocabile a sentintei prin care s-a stabilit in sarcina contestatoarei obligatia ce face obiectul executarii silite contestate in prezenta cauza, in vederea aducerii la indeplinire in mod efectiv si complet a obligatiei stabilite in sarcina sa de catre instanta, contestatoarea ar fi trebuit sa solicite din proprie initiativa Primariei Municipiului Bucuresti restituirea dosarului administrativ, sa desemneze evaluatorul si apoi sa transmita acestuia dosarul pentru intocmirea raportului de evaluare, iar nu sa astepte la nesfarsit ca Primaria Municipiului Bucuresti sa-i restituie dosarul.
Aceasta deoarece, este evident ca, din moment ce prin sentinta mentionata s-a stabilit in sarcina contestatoarei obligatia de a desemna un evaluator si de a transmite dosarul acestuia pentru intocmirea raportului de evaluare, in speta nu se mai putea pune problema ca intimata nu ar avea calitatea de persoana indreptatita, fiind evident ca instanta a ajuns deja la concluzia ca intimata are o asemenea calitate, din moment ce a dispus efectuarea unor pasi urmatori celui privind stabilirea calitatii de persoana indreptatita, respectiv desemnarea evaluatorului si intocmirea raportului de evaluare. Aceasta deoarece, este un nonsens a se considera ca s-a dispus efectuarea unui raport de evaluare a bunurilor pentru stabilirea despagubirilor in favoarea unei persoane care nu are calitatea de persoana indreptatita.
Prin urmare, orice discutie cu privire la calitatea intimatei de persoana indreptatita nu mai poate avea loc din partea contestatoarei dupa momentul ramanerii irevocabile a sentintei care constituie titlu executoriu, ci o asemenea aparare (in sensul ca documentele depuse in sustinerea cererii de restituire nu ar face dovada calitatii de persoana indreptatita a intimatei din prezenta cauza, fata de argumentele acesteia din urma expuse in cuprinsul cererii de chemare in judecata, conform carora dosarul sau este tergiverat nejustificat) ar fi trebuit invocata in fata instantei care a pronuntat titlul executoriu.
De altfel, instanta retine ca o asemenea aparare a si fost invocata in fata instantei de contencios care a pronuntat titlul executoriu, in sensul ca debitoarea a invocat nelegalitatea dispozitiei nr.6697/06.11.2006 a Primarului Municipiului Bucuresti prin care au fost acordate reclamantei masuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul situat in Bucuresti, ., sector 1, compus din teren in suprafata de 95,45 mp si apartamentele vandute in baza Legii nr.112/1995, asa cum rezulta din considerentele sentintei in care sunt mentionate sustinerile debitoarei din intampinare, insa aceasta nu a fost gasita intemeiata de catre instanta si nu a fost avuta in vedere.
Prin urmare, in raport de toate considerentele expuse mai sus, apare ca fiind evident ca, dupa ramanarea irevocabila a sentintei care constituie titlu executoriu, masura restituirii dosarului administrativ la Primaria Municipiului Bucuresti in vederea reanalizarii acestuia, dispusa de debitoare prin adresa nr._/CC/02.08.2010, nu-si mai gasea justificarea si ca, in urma pronuntarii sentintei instantei de contencios administrativ, debitoarea ar fi trebuit sa solicite din proprie initiativa Primariei Municipiului Bucuresti restituirea dosarului administrativ, sa desemneze evaluatorul si apoi sa transmita acestuia dosarul pentru intocmirea raportului de evaluare, iar nu sa astepte la nesfarsit pana ce Primaria Municipiului Bucuresti i-ar fi restituit dosarul.
Pentru toate aceste considerente, instanta va inlatura ca neintemeiata sustinerea contestatoarei conform careia, aceasta, în baza documentelor transmise, procedează la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii iar pentru clarificarea aspectelor din dosar, poate solicita documente în completare entităților învestite de lege, titularilor dosarelor și oricăror altor instituții care ar putea deține documente relevante si numai în situația In care dosarul este validat de către CNCI, aceasta emite o decizie de compensare prin puncte a imobilului preluat abuziv.
In ceea ce priveste sustinerea contestatoarei conform careia procedura de evaluare si de emitere a deciziilor reprezentand titlul de despagubire a fost suspendata pana la data de 15.03.2013, respectiv in perioada 15.03._13, instanta retine ca aceasta nu este de natura sa determine concluzia ca intimata creditoare a apelat in mod nelegal la executorul judecatoresc pentru urmatoarele considerente:
In speta, evaluatorul a fost desemnat inca din data de 15.03.2011, deci cu un an inainte de a se suspenda procedura de evaluare si de emitere a deciziilor reprezentand titlul de despagubire, iar de la data de 15.03.2011 si pana la data la care procedura a fost suspendata, debitoarea nu a mai intreprins niciun demers in vederea transmiterii dosarului in mod efectiv catre evaluatorul T. D., asa cum s-a retinut si mai sus.
In fine, in ceea ce priveste sustinerea conform careia prin Legea nr.165/2013 dispozițiile Titlului VII din Legea nr.247/2005 au fost abrogate aproape în totalitate, in prezent evaluarea imobilului ce face obiectul dosarului de despăgubire al creditoarei urmând a fi făcută potrivit prevedilor legii noi, respectiv Legea 165/2013, modificată prin Legea 368/2013, prin aplicarea grilei notariale, instanta retine de asemenea ca, pana in prezent, debitoarea nu a facut dovada ca ar fi procedat conform dispozitiilor legale pe care ea insasi le invoca, respectiv ca a procedat in concret la evaluarea imobilului ce face obiectul dosarului de despăgubire al creditoarei prin aplicarea grilei notariale, toate afirmatiile contestatoarei fiind simple declaratii de intentie, neurmate insa de nicio masura concreta.
Mai mult, instanta retine ca, anterior demararii executarii silite, prin somatia inregistrata la debitoare sub nr.9074/14.02.2014, creditoarea a mai solicitat inca o data debitoarei sa se conformeze titlului executoriu, chiar in sensul dorit de debitoare, respectiv prin evaluarea imobilului ce face obiectul dosarului de despăgubire al creditoarei prin aplicarea grilei notariale, somatie la care aceasta nu a primit niciun raspuns. Rezulta deci ca, in prezent, si creditoarea este de acord cu evaluarea imobilului prin aplicarea grilei notariale, ceea ce insa debitoarea nu a realizat.
Instanta retine ca institutiile publice au îndatorirea de a veghea la respectarea principiului legalitatii si de executa de bunavoie hotarârile judecatoresti de condamnare a lor, termenul rezonabil prevazuta de art. 6 fiind aplicabil si faza executarii. Curtea, in cauza S., a reamintit ca nu este oportun sa ceri unei persoane, care in urma unei proceduri judiciare a obtinut o creanta împotriva statului, sa recurga la procedura de executare silita pentru a obtine satisfactie.
Sunt considerente pentru care instanta apreciaza ca in mod corect creditoarea s-a adresat executorului judecatoresc la data de 04.12.2014 pentru executarea silita a debitoarei.
Relativ insa la cheltuielile de executare reprezentand onorariul executorului judecatoresc, instanta retine ca fiind intemeiate sustinerile contestatoarei, pentru urmatoarele considerente:
Asa cum s-a retinut si mai sus, prin Incheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 09.12.2014 si Incheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 15.01.2015, emise in dosarul de executare nr.3310/2014 al Biroului Executorului Judecatoresc Copuzeanu F. T., cuantumul onorariului executorului judecatoresc pentru obligatia de a face a fost stabilit la suma de 3.100 lei.
In speta, obligatia stabilita prin titlul executoriu in sarcina debitoarei este o obligatie de a face strict personala, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană.
Conform art.622 alin.1 si 2 NCPC:’’ (1) Obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie. (2) În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit dispozițiilor prezentei cărți, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.’’
Conform art.906 NCPC:’’(1) Dacă în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării debitorul nu execută obligația de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unor penalități, de către instanța de executare. (2) Când obligația nu este evaluabilă în bani, instanța sesizată de creditor îl poate obliga pe debitor, prin încheiere definitivă dată cu citarea părților, să plătească în favoarea creditorului o penalitate de la 100 lei la 1.000 lei, stabilită pe zi de întârziere, până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu. (3) Atunci când obligația are un obiect evaluabil în bani, penalitatea prevăzută la alin. (2) poate fi stabilită de instanță între 0,1% și 1% pe zi de întârziere, procentaj calculat din valoarea obiectului obligației. (4) Dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a penalității debitorul nu execută obligația prevăzută în titlul executoriu, instanța de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitivă ce i se datorează cu acest titlu, prin încheiere definitivă, dată cu citarea părților. (5) Penalitatea va putea fi înlăturată ori redusă, pe calea contestației la executare, dacă debitorul execută obligația prevăzută în titlul executoriu și dovedește existența unor motive temeinice care au justificat întârzierea executării. (6) Încheierea dată în condițiile alin. (4) este executorie. (7) Acordarea de penalități în condițiile alin. (1)-(4) nu exclude obligarea debitorului la plata de despăgubiri, la cererea creditorului, în condițiile art. 892 sau ale dreptului comun.’’
Referitor la legalitatea încheierilor de stabilire a cheltuielilor de executare din datele de 09.12.2014 si 15.01.2015, instanța reține prevederile art.670 Cod procedură civilă, conform cărora debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu. Sumele ce urmează a fi plătite se stabilesc de executor, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, prin încheiere ce constituie titlu executoriu.
Însă, cheltuielile de executare trebuie să fie stabilite în conformitate cu dispozițiile art.39 din Legea nr.188/2000 si dispozitiile Ordinului Ministrului Justiției nr.2250/2006 si cele ale Ordinului Ministrului justitiei nr.2561/2012 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului justitiei nr.2.550/C/2006 privind aprobarea onorariilor minimale si maximale pentru serviciile prestate de executorii judecatoresti.
În Ordinul nr.2550/C/2006 sunt prevăzute anumite limite ale onorariului executorului, în funcție de tipul de executare silită, legiuitorul reglementând astfel de praguri tocmai pentru a proteja debitorul de stabilirea arbitrară a acestora.
Instanța considera că este nelegal modul în care a procedat executorul judecătoresc când a stabilit onorariul de 3.100 lei pentru „obligația de a face” întrucât din prevederile Ordinului nr.2550/C/2006, astfel cum a fost modificat prin Ordinul Ministrului justitiei nr.2561/2012, privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești nu rezultă că punerea în executare a unei hotărâri judecătorești având ca obiect o obligație de a face intuitu personae, se încadrează în enumerarea activităților ce pot face obiectul unei executări directe.
Instanta retine ca prin titlul executoriu se stabileste in sarcina contestatoarei o obligatie de a face intuitu personae, ceea ce inseamna ca aceasta nu poate fi adusa la indeplinire decat de catre persoana obligata, nu si de catre altcineva. Prin urmare, in aceste cazuri indeplinirea in natura a obligatiei se realizeaza doar prin executarea de bunavoie, de catre debitor, neputandu-se considera ca se poate realiza o executare silita directa a obligatiei cuprinse in titlul executoriu.
Prin urmare, in astfel de cazuri, sarcina executorului judecatoresc este limitata numai la incuviintarea executarii silite si la emiterea somatiei prevazutre de art.906 alin.1 NCPC.
Este de necontestat ca obligatia contestatoarei nu poate sa fie indeplinita decat de catre contestatoare. In cazul de fata executorul judecatoresc a emis o somatie pe adresa contestatoarei, demersul sau incheindu-se aici si neputand sa foloseasca forta de constrangere a statului, cu care este investit in mod normal, pentru a duce la indeplinire prevededrea din titlul executoriu referitoare la obligatia de a face. Din acest motiv si pentru a se crea un instrument juridic de constrangere a debitorului sa-si execute obligatia in natura, s-a pus la indemana creditorului obligatiei posibilitatea formularii unei actiuni avand ca obiect aplicarea unor penalități, de către instanța de executare, prevazuta de art.906 alin.2 si urmatoarele NCPC, prin care debitorul sa fie obligat la plata unei sume de bani in favoarea creditorului, calculata pe fiecare zi de intarziere, pana la executarea obligatiei. Prin urmare, penalitatile reprezinta un mijloc indirect de asigurare a executarii in natura a obligatiilor, pus la dispozitia creditorului obligatiei, singurul care poate sesiza instanta in acest sens.
Astfel, se retine ca nu este corecta incadrarea activitatii executorului judecatoresc intre cele efectuate in cadrul executarii silite directe prin puneri in posesie, granituiri, servituti, predari de bunuri si altele asemenea, astfel cum se prevede la pct.2 subpct.4 din Anexa la Ordinul nr.2550/C/2006 al Ministrului Justitiei, motiv pentru care nu se justifica nici onorariul perceput, in cuantum de 3.100 lei. Executorul nu a justificat modul în care a stabilit valoarea onorariului la 3.100 lei pentru executarea obligatiei de a face strict personala.
In aceasta situatie, instanta retine ca demersul efectuat de executor, care a emis o somatie contestatoarei prin care i-a pus in vedere acesteia sa se conformeze dispozitiei din titlul executoriu cu privire la obligatia de a face, poate fi incadrat la pct.12 din Anexa la Ordinul nr.2550/C/2006 al Ministrului Justitiei, si anume "Orice alte acte sau operatiuni date prin lege", pentru care onorariul maxim cuvenit este de 200 lei, deoarece, in opinia instantei, cât timp nu se prevede expres de lege cuantumul onorariului pentru aceasta activitate nu se poate percepe decât onorariul de la pct.12 din Anexa la Ordinul nr.2550/C/2006 al Ministrului Justitiei, cu atât mai mult cu cât, activitatea executorului în cazul executarii silite a obligatiilor de a face sau a nu face strict personale, se rezuma doar la încuviintarea executarii silite, emiterea somatiei si comunicarea acesteia, restul procedurii din art.906 si urmatoarele NCPC neimplicând participarea executorului judecatoresc.
Sunt considerente pentru care instanta va:
-anula in parte Incheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 09.12.2014 si Incheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 15.01.2015, emise in dosarul de executare nr.3310/2014 al Biroului Executorului Judecatoresc Copuzeanu F. T., respectiv cu privire la cuantumul onorariului executorului judecatoresc, pe care il va reduce de la suma de 3.100 lei, la suma de 200 lei si, pe cale de consecinta, va anula toate actele de executare ulterioare acestor incheieri emise in acelasi dosar de executare pentru diferenta de onorariu de executor in suma de 2.900 lei.
- va respinge in rest contestatia la executare ca neintemeiata.
De asemenea, avand in vedere ca s-a solutionat fondul contestatiei la executare, instanta va respinge cererea de suspendare a executarii silite ca ramasa fara obiect.
Instanta va respinge ca neintemeiata cererea intimatei privind obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecata avand in vedere, in primul rand, solutia pronuntata in prezenta cauza, conform careia contestatia la executare a fost admisa in parte si, deci, intimata a cazut in pretentii, iar in al doilea rand, instanta retine ca, prin chitanta depusa la dosar la termenul de judecata din data de 18.01.2016, intimata nu a facut dovada ca suma de 300 lei achitata cu titlu de onorariu de avocat a fost achitata pentru reprezentarea acesteia in dosarul de fata, avand in vedere ca este vorba despre o chitanta emisa in data de 08.11.2013, deci cu mult inainte de declansarea prezentului litigiu si chiar de data la care creditoarea s-a adresat executorului judecatoresc si nici nu se mentioneaza in cuprinsul sau numarul contractului de asistenta juridica in baza caruia a fost emisa sau faptul ca suma este pentru reprezentarea intimatei in prezentul dosar.
De asemenea, in baza art.453 alin.1 NCPC, instanta va obliga intimata sa achite contestatoarei cu titlu de cheltuieli de judecata, suma de 32,24 lei, care a fost achitata de catre contestatoare pentru trasmiterea la instanta a dosarului de executare nr.3310/2014.
In baza art.720 alin.4 din noul cod de procedura civila, prezenta hotarare se va comunica si Biroului Executorului Judecatoresc Copuzeanu F. T..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite in parte contestatia la executare formulata de contestatoarea C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, cu sediul in Bucuresti, Calea Floreasca nr.202, sector 1, in contradictoriu cu intimataS. I. E., CNP-_, domiciliata in Bucuresti, ., . si cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura la Avocat I. M., cu sediul in Bucuresti, ..3, ., sector 4.
Anuleaza in parte Incheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 09.12.2014 si Incheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 15.01.2015, emise in dosarul de executare nr.3310/2014 al Biroului Executorului Judecatoresc Copuzeanu F. T., respectiv cu privire la cuantumul onorariului executorului judecatoresc, pe care il reduce de la suma de 3.100 lei, la suma de 200 lei si, pe cale de consecinta, anuleaza toate actele de executare ulterioare acestor incheieri emise in acelasi dosar de executare pentru diferenta de onorariu de executor in suma de 2.900 lei.
Respinge in rest contestatia la executare ca neintemeiata.
Respinge cererea de suspendare a executarii silite ca ramasa fara obiect.
Respinge ca neintemeiata cererea intimatei privind obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecata.
Obliga intimata sa achite contestatoarei suma de 32,24 lei aferenta trasmiterii la instanta a dosarului de executare nr.3310/2014.
In baza art.720 alin.4 din noul cod de procedura civila, prezenta hotarare se va comunica si Biroului Executorului Judecatoresc Copuzeanu F. T..
Cu apel in termen de 10 zile de la comunicare, care se depune la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 01.02.2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
E. A. N. A.-M. I.
RED/DACT/E.A.N./18.02.2016/06 EX
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1432/2016. Judecătoria... | Anulare act. Sentința nr. 2360/2016. Judecătoria SECTORUL 1... → |
|---|
