Contestaţie la executare. Sentința nr. 9360/2016. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9360/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 23-05-2016 în dosarul nr. 9360/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9360
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 23.05.2016
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: S. B.
GREFIER: A. T.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe contestatorii P. I. și P. E. și pe intimata P. L. R. I. S.A., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, în cadrul listei de amânări fără discuții, a răspuns intimata, prin avocat A. D., cu delegație de substituire depusă la dosar – fila 14, lipsind contestatorii.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că, prin serviciul Registratură, la data de 13.05.2016, intimata a depus întâmpinare la care a anexat înscrisuri, iar, la data de 20.05.2016, a fost depus dosarul de executare, după care,
Intimata, prin avocat, solicită discutarea timbrajului aferent capătului de cerere având ca obiect nevalabilitatea titlului executoriu.
Instanța, apreciind că pricina comportă discuții suplimentare, dispune lăsarea cauzei la ordine.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, a răspuns intimata, prin avocat A. D., cu delegație de substituire depusă la dosar – fila 14, lipsind contestatorii.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
La interpelarea instanței, intimata, prin avocat, precizează că a luat cunoștință de încheierea de ședință de la termenul anterior și apreciază că, în temeiul dispozițiilor art. 10 alin. 3 și art. 3 alin. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 se impune completarea taxei judiciare de timbru, întrucât, astfel cum reiese din pct. 2 de la fila 5 din dosar, contestatorii solicită nulitatea absolută a contractului de leasing.
Instanța aduce la cunoștința intimatei, prin avocat, faptul că părțile adverse nu au solicitat ca instanța să se pronunțe asupra nulității absolute a contractului de leasing, astfel că nu se impune obligarea acestora la completarea taxei judiciare de timbru, având în vedere și concluziile formulate oral la termenul de judecată anterior, aceștia precizând că înțeleg să invoce nevalabilitatea contractului de leasing ca simplu motiv de contestație la executare.
La interpelarea instanței, intimata, prin avocat, arată că nu mai susține excepția necompetenței teritoriale invocată prin întâmpinare, având în vedere regulatorul de competență.
Instanța ia act de faptul că intimata, prin avocat, nu mai insistă în invocarea excepției necompetenței teritoriale.
Instanța pune în discuție calificarea excepției lipsei de interes și a excepției inadmisibilității, invocate de către contestatori, ca reprezentând motive de contestație la executare.
Intimata, prin avocat, arată că nu se opune celor puse în discuție.
Instanța califică excepției lipsei de interes și excepția inadmisibilității, invocate prin cererea de chemare în judecată, ca reprezentând motive de contestație la executare, nefiind veritabile excepții procesuale.
Instanța pune în discuție calificarea excepției inadmisibilității cererii de suspendare ca reprezentând apărare de fond.
Intimata, prin avocat, arată că nu se opune celor puse în discuție.
Instanța califică excepția inadmisibilității cererii de suspendare, invocată prin întâmpinare, drept apărare de fond.
Instanța invocă din oficiu excepția netimbrării capătului de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a clauzei penale pentru cauză ilicită și imorală și acordă cuvântul asupra excepției.
Intimata, prin avocat, solicită admiterea excepției, având în vedere că taxa judiciară de timbru nu a fost achitată.
Instanța admite excepția netimbrării capătului de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a clauzei penale pentru cauză ilicită și imorală, având în vedere că nu a fost făcută dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 254.076,38 lei, în condițiile în care cererea de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru a fost respinsă prin încheierea din 12.04.2016. Asupra consecințelor juridice, instanța se va pronunța prin hotărâre finală.
Instanța invocă din oficiu excepția netimbrării cererii de suspendare a executării silite și acordă cuvântul asupra excepției.
Intimata, prin avocat, solicită admiterea excepției și anularea cererii.
Instanța admite excepția netimbrării cererii de suspendare a executării silite, având în vedere că nu s-a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 lei, deși contestatorilor li s-a pus în vedere această obligație la termenul din data de 25.04.2016. Asupra consecințelor juridice, instanța se va pronunța prin hotărâre finală.
Instanța invocă din oficiu excepția autorității de lucru judecat a capetelor de cerere având ca obiect anularea încheierii de încuviințare a executării silite date de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul nr._ și constatarea caracterului abuziv al clauzei penale prevăzute de art. 11.3 din contractul de leasing nr._/06.06.2008, formulate de către contestatorul P. I., și pune în discuție unirea acesteia cu fondul cauzei.
Intimata, prin avocat, precizează că este de acord cu cele puse în discuție.
Instanța dispune unirea excepției invocate cu fondul cauzei.
Instanța invocă din oficiu excepția tardivității contestației la executare în ceea ce privește motivele referitoare la încetarea efectelor contractului de cauțiune nr. 9981/07.04.2011 și nulitatea absolută a contractului de leasing nr._/06.06.2008, și pune în discuție unirea acesteia cu fondul cauzei.
Intimata, prin avocat, precizează că este de acord ca excepția să fie unită cu fondul cauzei.
Instanța dispune unirea excepției invocate cu fondul cauzei.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de soluționat, instanța declară deschisă cercetarea judecătorească și acorda cuvântul asupra propunerii de probe.
Intimata, prin avocat, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, arătând că nu se opune probelor solicitate de către contestatori.
Instanța, în temeiul art. 167 C.pr.civ., încuviințează, pentru toate părțile, proba cu înscrisuri, considerând-o concludentă, pertinentă și utilă soluționării cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de soluționat sau probe de administrat, instanța dispune închiderea cercetării judecătorești, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe excepția autorității de lucru judecat, pe excepția tardivității și pe fondul cauzei.
Intimata, prin avocat, solicită admiterea excepției autorității de lucru judecat, cu motivarea că între prezenta cauză și cea soluționată de către Judecătoria Sectorului 5 București prin sentința civilă nr. 8628/05.12.2014, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului de către Tribunalul București, există identitate de părți, obiect și cauză. Totodată, solicită admiterea excepției tardivității invocate de către instanță, din oficiu.
Pe fondul cauzei, intimata, prin avocat, solicită respingerea contestației ca neîntemeiată, precizând că susținerile contestatorilor care apreciază că aceasta nu are interes, întrucât bunurile sunt ipotecate, nu sunt justificate, întrucât interesul se materializează în necesitatea recuperării creanței de 547.030 lei și 5.647.225,29 euro. În ceea ce privește perimarea executării silite, intimata, prin avocat, menționează că executarea silită a fost efectuată prin poprire, astfel încât perimarea nu este aplicabilă în cauză. Cu privire la inadmisibilitatea invocată, arată că are calitatea de creditor față de ambii contestatori, titlul executoriu fiind reprezentat de contractul de leasing financiar și contractul de cauțiune nr. 9981/07.04.2011, care a fost semnat de ambii contestatori. Astfel, motivul referitor la neefectuarea partajului nu este întemeiat. Mai arată că nu se contestă existența contractului de cauțiune nr. 9981, ci doar faptul că acesta și-a încetat efectele în momentul în care a fost încheiat contractul de cauțiune nr._. Cu toate acestea, nu există identitate de părți între cele două contracte, având în vedere că primul contract a fost încheiat cu ambii contestatori, iar al doilea doar cu contestatorul P. I., nefiind prevăzut faptul că primul contract își încetează valabilitatea. Cu privire la nulitatea absolută a titlului executoriu, menționează că titlul de proprietate nu a fost anulat de o instanță judecătorească, astfel încât susținerile contestatorilor sunt lipsite de suport probator. Pentru toate aceste motive. intimata, prin avocat, solicită respingerea contestației la executare.
Instanța dispune închiderea dezbaterilor și reține cauza spre soluționare.
După reținerea cauzei spre soluționare, dar înainte de terminarea ședinței de judecată, contestatorii depun, prin serviciul Registratură, în copie, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 lei.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.08.2015, sub nr._, contestatorii P. I. și P. E. au formulat, în contradictoriu cu intimata P. L. R. I. S.A., contestație la executare, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea încheierii pronunțate în dosarul nr._ de Judecătoria Sectorului 1 București, anularea încheierii nr._ pronunțate de Judecătoria Sectorului 5 București și anularea încheierii nr._ pronunțate de Judecătoria B., prin care a fost încuviințată executarea silită împotriva lor în dosarul de executare nr. 5260MI/2012, având în vedere că s-a încuviințat executarea pentru o creanță care nu este certă, lichidă și exigibilă, respectiv anularea actelor de executare – somații de plată fără număr emise la data de 07.08.2015, prin care sunt somați la plata sumei de 25.834.175,53 lei (547.030,12 lei facturi emise și neachitate la data de 19.12.2012 și daune interese de reziliere de 5.647.225,29 euro) și prin care li se comunică faptul că se va proceda la urmărirea și scoaterea la licitație publică a următoarelor bunuri: imobilul situat în București, .. 3, parter, ., înscris în cartea funciară nr._-C1-U3; terenul situat în intravilanul comunei Mogoșoaia, jud. I., în suprafață de 1.631 m.p., înscris în cartea funciară nr._, cu număr cadastral 1506/1/1; terenul situat în intravilanul comunei Mogoșoaia, jud. I., în suprafață de 3.841 m.p., înscris în cartea funciară nr._, cu număr cadastral 1836/1/1; terenul situat în intravilanul comunei Mogoșoaia, jud. I., în suprafață de 2.734 m.p., înscris în cartea funciară nr._, cu număr cadastral 1506/3/1; terenul situat în intravilanul comunei Mogoșoaia, jud. I., în suprafață de 3.025 m.p., înscris în cartea funciară nr._, cu număr cadastral 1119/2/3/1; terenul situat în intravilanul comunei Mogoșoaia, jud. I., în suprafață de 1.974 m.p., înscris în cartea funciară nr._, cu număr cadastral 1836/3/1; anularea tuturor actelor subsecvente somațiilor de plată emise în dosarul de executare nr. 5260MI/2012 și constatarea nulității absolute a clauzei penale cuprinse în art. 11.3 din contractul de leasing pentru cauză ilicită și imorală.
În motivarea cererii, cu privire la excepția lipsei de interes în emiterea somațiilor de plată, contestatorii au precizat că imobilele ce urmează să fie scoase la licitație au fost constituite garanții pentru datoriile Cardinal Motors S.R.L. către importatorul și principalul său partener de afaceri – Porsche R. S.R.L., ipotecile instituite fiind notate în cărțile funciare ale imobilelor cu mult înaintea somațiilor din dosarul de executare nr. 5260MI/2012 (conform extrasului CF anexat). Practic, din vânzarea imobilelor vor fi îndestulați creditorii garantați, demersul P. L. I. S.A. de demarare a vânzării silite a imobilelor fiind în mod evident lipsit de interes.
Cu privire la perimarea executării silite, contestatorii au susținut că intimata a lăsat să treacă peste 6 luni de la îndeplinirea primului act de executare, fără a fi urmat de un alt act de executare, executarea silită fiind perimată conform art. 389 raportat la art. 248-254 C.pr.civ. Sub acest aspect, contestatorii au menționat că de la data actului de executare – înființarea popririi nr. 5260MI/10.06.2014, creditoarea a lăsat să treacă o perioadă de 1 an și 2 luni, fiind îndeplinit termenul de 6 luni prevăzut de lege. Astfel, se impune desființarea tuturor actelor de executare îndeplinite în cauză, atât cele încheiate anterior expirării termenului, cât și cele ulterioare.
În continuare, contestatorii au invocat nevalabilitatea titlului executoriu în baza căruia s-a început executarea silită, având în vedere că la data de 01.07.2011 contractul de cauțiune nr. 9981/07.04.2011 a încetat să mai producă efecte juridice. În acest sens, au susținut că respectivul contract a fost încheiat pentru garantarea drepturilor și obligațiilor rezultate din contractul de leasing financiar nr._/06.06.2008, încheiat între intimată și Cardinal Motors S.R.L. C..
Contestatorii au menționat că la data de 01.07.2011, între intimată și Cardinal Motors S.R.L. a fost încheiat actul adițional nr._.5, prin care s-au modificat durata și valoarea totală a contractului de leasing, finanțatorul solicitând în același timp și modificarea garanțiilor aferente contractului de leasing. Astfel, contractul de cauțiune nr._/01.07.2011 înlocuiește garanția constituită prin contractul de cauțiune nr. 9981/07.04.2011, motiv pentru care au apreciat că titlul executoriu în baza căruia s-a început executarea silită nu mai era în vigoare la data începerii executării silite. De asemenea, din notificarea de reziliere nr._/27.01.2012 rezultă că intimata a notificat utilizatorul și garantul P. I., nu și garantul P. E., fiind în mod evident că singurul garant al contractului de leasing este contestatorul P. I..
Contestatorii au arătat că noua garanție constituită, respectiv contractul de cauțiune nr. 9981/07.04.2011 a fost semnat doar de către P. I., cererea de executare silită formulată în contradictoriu cu P. E., care nu are calitatea de debitor, fiind inadmisibilă. Având în vedere că P. I. (în calitatea sa de asociat al Cardinal Motors S.R.L.) a garantat în nume propriu și că obligația asumată nu este o datorie comună, contractată pentru împlinirea nevoilor obișnuite ale căsniciei, contestatorii au apreciat că se impunea partajarea bunurilor comune alte soților și executarea cotei ce revenea contestatorului P. I..
În continuare, contestatorii au invocat faptul că titlul în baza căruia a fost determinată creanța intimatei este lovit de nulitate absolută, întrucât terenul intravilan în suprafață de 68.000 m.p. nu se află în circuitul civil și nu putea face obiectul contractului de leasing. În acest sens, au arătat că încă din anul 2009, Regia Națională a Pădurilor Romsilva a formulat o acțiune în revendicare, pe rolul Judecătoriei C. fiind înregistrat dosarul nr._/212/2014 în care Statul Român a susținut că terenul menționat se află în proprietatea publică a statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva.
Astfel, inalienabilitatea bunurilor care constituie obiect al dreptului de proprietate publică impune imposibilitatea dobândirii acestora către terți prin orice alt mod de dobândire reglementat de lege, actele juridice încheiate cu încălcarea acestui principiu fiind lovite de nulitate absolută conform art. 11 alin. 2 din Legea nr. 213/1998.
Prin urmare, ca efect al principiului anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial, desființarea titlului de proprietate al locatorului atrage și anularea actului juridic subsecvent, datorită legăturii lor juridice, iar orice demers efectuat în baza unui contract nul absolut este lovit de nulitate absolută.
În subsidiar, contestatorii au solicitat să se constate nulitatea absolută a clauzei penale cuprinse în art. 11.3 din contractul de leasing pentru cauză ilicită și imorală, considerând că această clauză derogă de la ordinea publică și bunele moravuri, iar contractul de credit este transformat prin clauze ilicite întru-un instrument de îmbogățire fără justă cauză pentru finanțator.
Clauza penală prevăzută la art. 11.3 din contractul de leasing nr._/06.06.2008 prevede că „în cazul în care rezilierea contractului de leasing se face din culpa utilizatorului, atunci locatorul este în drept să ceară utilizatorului cu titlu de daune-interese o sumă egală cu partea rămasă neachitată din valoarea contractului de leasing indicată în condițiile speciale până la sfârșitului acestuia, inclusiv valoarea reziduală, precum și restituirea bunului ce formează obiectul contractului de leasing.” Astfel, contestatorii au învederat că este ilicit și imoral să fie obligați la plata integrală a prețului terenului, atât timp cât acesta a fost restituit locatarului și, mai mult, titlul acestuia nu este valabil.
În drept, au fost invocate prevederile art. 399 și următoarele C.pr.civ., O.G. nr. 51/1997, art. 968, art. 970, art. 1087 și art. 1070 C.civ.
Cererea a fost timbrată cu suma de 1.000 lei, conform chitanței depuse la fila 1 dosar.
În susținerea cererii, contestatorii au depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: contract de cauțiune nr._/01.07.2011 (fila 10), act adițional nr._.5/01.07.2011 (filele 11-12), dovadă de comunicare (fila 13), somație de plată din 07.08.2015 (filele 13 verso, 18-22), contract de cauțiune nr. 9981/07.04.2011 (fila 14), contact de leasing financiar imobiliar nr._/06.06.2008 (filele 14-17), extras CF (fila 23), înștiințare (fila 24), proces-verbal din 10.06.2014 (fila 24 verso), notificare de reziliere nr._/27.01.2012 (fila 25).
La data de 13.10.2015, prin serviciul registratură, intimata a depus întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a capetelor de cerere prin care s-a solicitat anularea încheierii nr._ pronunțate de Judecătoria Sectorului 5 București și anularea încheierii nr._ pronunțate de Judecătoria B., în raport de dispozițiile art. 400 alin. 1 raportat la art. 373 alin. 2 C.pr.civ. Pe fondul cauzei, intimata a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
Referitor la excepția lipsei de interes în emiterea somațiilor de plată, intimata a precizat că interesul societății sale în declanșarea executării silite imobiliare este determinat de existența și necesitatea recuperării unei creanțe considerabile în sumă de 547.030,12 lei, respectiv 5.647.225,29 euro pe care o deține împotriva contestatorilor, în baza contractului de leasing financiar nr. 1070/06.06.2008, încheiat cu utilizatorul S.C. Cardinal Motors S.R.L. și contestatorii, în calitate de garanți. Împrejurarea că asupra imobilelor supuse executării silite imobiliare s-a constitui o ipotecă în favoarea altei creditoare care beneficiază de rang de prioritate nu poate duce la concluzia susținută de contestatori în sensul că nu are interes în promovarea procedurilor de executare silită, deoarece interesul născut, personal, legitim și actual este determinat de nevoia recuperării creanțelor menționate anterior și reîntregirea patrimoniului cu sumele aferente finanțării acordate în baza contractului de leasing.
Referitor la perimarea executării silite, intimata a precizat că susținerea contestatorilor este neîntemeiată, întrucât actul începător de executare silită imobiliară este reprezentat de somațiile emise în baza art. 497 C.pr.civ., iar împrejurarea că în dosarul de executare silită s-au efectuat mai multe forme de executare (poprire și executare imobiliară) nu poate duce la concluzia că perimarea se raportează la executarea silită prin poprire, perimarea trebuind raportată la procedura concretă ce s-a angajat, respectiv la procedura de executare silită imobiliară.
Cu privire la excepția inadmisibilității, intimata a învederat că a solicitat executarea silită a titlurilor executorii reprezentate de contractul de leasing financiar nr._/06.06.2008 și contractul de cauțiune nr. 9981/07.04.2011 semnat de cei doi contestatori, și nu contractul de cauțiune nr._/01.07.2011. Astfel, intimata are calitatea de creditoare față d ambii contestatori a căror datorie este comună, având în vedere c ă prin contractul de cauțiune nr. 9981/07.04.2011 ambii contestatori au garantat în comun plata obligațiilor utilizatoarei S.C. Cardinal Motors S.R.L. derivate din contractul de leasing financiar nr._/06.06.2008, motiv pentru care nu este necesară efectuarea partajului judiciar.
Referitor la susținerea conform căreia contractul de cauțiune nr. 9981/07.04.2011 a încetat să mai producă efecte juridice, intimata a învederat că nu se neagă existența contractului, contestatorii afirmând fără temei că acest contract și-a încetat efectele la data de 01.07.2011, când între societatea sa și P. I. a fost încheiat contractul de cauțiune nr._. În acest sens, intimata a precizat că în contractul nr._/01.07.2011 nu se prevede că la data încheierii contractului încetează valabilitatea contractului de cauțiune anterior amintit, susținerea contestatorilor fiind contrară principiului forței obligatorii a convențiilor legal făcute, precum și principiului căruia modificarea sau încetarea efectelor convențiilor se face numai prin acordul de voință al părților semnatare.
Referitor la nulitatea absolută a titlului executoriu și nulitatea absolută a clauzei penale cuprinse în art. 11.3 pentru cauză ilicită și imorală, intimata a solicitat instanței să pună în vedere contestatorilor să achite o taxă judiciară de timbru calculată la valoare, conform art. 3 din O.U.G. nr. 80/2013.
În continuare, intimata a precizat că titlul de proprietate prin care a dobândit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 68.000 m.p. și care ulterior a făcut obiectul contractului de leasing financiar, nu a fost anulat de către instanța de judecată, astfel încât alegațiile contestatorilor, potrivit cărora contractul de leasing financiar imobiliar este afectat de nulitate absolută,sunt lipsite de orice suport probatoriu. Pe de altă parte, clauza penală a daunelor-interese contractuale a făcut obiectul practicii ICCJ – Secția a II-a civilă, care prin decizia nr. 2074/05.06.2014 pronunțată în dosarul nr._/3/2012 nu este incidentă cauza de nulitate invocată.
În drept, au fost invocate prevederile art. 115 și art. 274 C.pr.civ. 1865.
La data de 14.10.2015, prin serviciul registratură, SCPEJ I., Ș. și P. I. depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, dosarul de executare nr. 5260MI/2012 (filele 48-365, 1-392 vol. II).
La termenul din data de 19.10.2015, contestatorii au depus cerere completatoare prin care au solicitat constatarea caracterului abuziv al clauzei prevăzute la art. 11.3 din contractul de leasing nr._/06.06.2008 și suspendarea executării silite până la soluționarea definitivă a contestației la executare, potrivit art. 403 și următoarele C.pr.civ.
În motivarea cererii, contestatorii au reiterat susținerile din cererea de chemare în judecată, arătând că aparența de drept operează în favoarea debitorilor, iar continuarea procedurii executării silite le prejudiciază grav interesele, bunurile sale urmând să fie valorificate la valori mult sub valoarea lor reală. Au mai arătat că instanța națională este obligată să aprecieze din oficiu caracterul abuziv al unei clauze contractuale, așa cum rezultă din jurisprudența CJUE. De asemenea, jurisprudența constantă a CJUE (cauzele Aziz, Kusinova, Morcillo) impune suspendarea din oficiu a procedurii de executare silită, în situația în care instanța este sesizată cu o cauză în care se solicită constatarea caracterului abuziv al clauzelor unui titlu executoriu.
În drept, au fost invocate prevederile art. 204 C.pr.civ.
Prin sentința civilă nr._/19.10.2015 pronunțată în dosarul nr._, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 București și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei B., unde cauza a fost înregistrată la data de 12.11.2015, sub nr._/94/2015*.
Prin sentința civilă nr. 701/11.02.2016 pronunțată în dosarul nr._/94/2015*, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei B. și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1, a constat ivit conflictul negativ de competență și a trimis cauza Curții de Apel București în vederea soluționării conflictului negativ, unde cauza a fost înregistrată la data de 26.02.2016, sub nr._/94/2015*.
Prin decizia civilă nr. 33F/29.02.2016 pronunțată în dosarul nr._/94/2015*, instanța a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, unde cauza a fost înregistrată la data de 31.03.2016, sub nr._ .
La data de 07.04.2016, prin serviciul registratură, contestatorii au formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru și a cauțiunii, fiind format dosarul nr._ /a1.
Prin încheierea din 12.04.2016 dată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._ /a1, instanța a respins cererea de reexaminare a taxei de timbru ca neîntemeiată, respectiv cererea de reexaminare a cauțiunii ca inadmisibilă.
La data de 13.05.2016, prin serviciul registratură, intimata a depus întâmpinare la cererea completatoare prin care a invocat excepția puterii absolute de lucru judecat cu privire la capătul de cerere având ca obiect constatarea caracterului abuziv al clauzei prevăzute la art. 11.3 din contractul de leasing nr._/06.06.2008 și excepția inadmisibilității cererii de suspendare a executării, iar, pe fond, au solicitat respingerea cererii completatoare ca neîntemeiată.
În motivarea excepției puterii absolute de lucru judecat, intimata a arătat că prin sentința civilă nr. 8628/05.12.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 în dosarul nr._/302/2014, într-o cauză având ca obiect contestație la executarea silită din același dosar de executare nr. 5260MI/2012 al SCPEJ I., Ș. și P., instanța a respins ca neîntemeiată solicitarea contestatorilor de constatare a caracterului abuziv al clauzei prevăzute la art. 11.3 din contractul de leasing nr._/06.06.2008. Astfel, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 137 alin. 2 C.pr.civ., existând triplă identitate de părți, obiect și cauză.
În motivarea excepției inadmisibilității cererii de suspendare a executării, intimata a invocat lipsa depunerii cauțiunii în cuantumul fixat de către instanță. În subsidiar, a solicitat respingerea cererii, având în vedere că nu au fost aduse nici un fel de argumente de către contestatori.
În drept, au fost invocate prevederile art. 115 C.pr.civ. 1865.
În susținerea întâmpinării, intimata a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: sentința civilă nr. 8628/05.12.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 în dosarul nr._/302/2014 (filele 27-31), cerere de chemare în judecată și cerere completatoare formulate în dosarul nr._/302/2014 (filele 32-38).
La data de 20.05.2015 și 23.05.2016, prin serviciul registratură, SCPEJ I., Ș. și P. I. depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, dosarul de executare nr. 5260MI/2012 (vol. I - XV).
În ceea ce privește excepția netimbrării capătului de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a clauzei penale pentru cauză ilicită și imorală și excepția netimbrării cererii de suspendare a executării silite, la termenul din data de astăzi, instanța a admis excepțiile, pentru motivele arătate în practicaua prezentei hotărâri, motiv pentru care urmează să anuleze capătul de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a clauzei penale pentru cauză ilicită și imorală și cererea de suspendare a executării silite, ca netimbrate.
Analizând cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. 1 C.pr.civ., excepția autorității de lucru judecat a capetelor de cerere având ca obiect anularea încheierii de încuviințare date de Judecătoria Sectorului 5 în dosarul nr._ și constatarea caracterului abuziv al clauzei penale prevăzute de art. 11.3 din contractul de leasing financiar nr._/06.06.2008, formulate de contestatorul P. I., față de fondul cererii de chemare în judecată, instanța constată următoarele:
Așa cum rezultă din art. 166 C.pr.civ., excepția puterii lucrului judecat se poate ridica, de părți sau de judecător, chiar înaintea instanțelor de recurs.
Potrivit art. 1201 C.civ. 1864 (aplicabil în raport de data începerii executării silite – 19.12.2012), „este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate.”
Astfel, instanța reține că excepția autorității de lucru judecat este o excepție procesuală de fond, absolută, de ordine publică și peremptorie, reglementată prin dispoziții cu caracter imperativ și menită să asigure securitatea raporturilor juridice. Fiind o excepție peremptorie, aceasta tinde la respingerea cererii în care se constată că a operat, astfel încât reexaminarea de către o altă instanță a aspectelor care au format obiectul unei judecăți anterioare este inadmisibilă.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 03.07.2014 sub nr._/302/2014, contestatorul P. I. a formulat, în contradictoriu cu intimata P. L. R. I. S.A., contestație la executare în cadrul dosarului de executare nr. 5260MI/2012 al SCPEJ I., Ș. și P., solicitând, printre altele, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate caracterul abuziv al clauzei prevăzute de art. 11.3 din contractul de leasing nr._/06.06.2008 și să se dispună anularea încheierii nr._ pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 în dosarul nr. 5360MI/2012.
Instanța constată că, prin sentința civilă nr. 8628/05.12.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul nr._/302/2014 (filele 27-31), irevocabilă prin decizia nr. 71/24.02.2016 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VI-a civilă în dosarul nr._/302/2014*, a fost respinsă contestația la executare ca neîntemeiată, reținându-se, în esență, că nu se poate invoca de către contestatorul P. I. protecția oferită de Legea nr. 193/2000.
Raportând circumstanțele dosarului prezentat anterior la cele ale dosarului de față, instanța constată tripla identitate de obiect, cauză și părți.
Astfel, în prezenta cauză, instanța a fost învestită, printre altele, cu anularea încheierii de încuviințare date de Judecătoria Sectorului 5 în dosarul nr._ și constatarea caracterului abuziv al clauzei penale prevăzute de art. 11.3 din contractul de leasing financiar nr._/06.06.2008, fiind invocate aceleași motive ca cele din dosarul nr._/302/2014 al Judecătoriei Sectorului 5 București (filele 32-39).
În consecință, instanța constată că sunt îndeplinite condițiile autorității de lucru judecat, ceea ce împiedică o nouă judecată a cererii care a fost soluționată deja prin sentința civilă nr. 8628/05.12.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București.
Pentru toate aceste considerente, instanța va admite excepția autorității de lucru judecat, invocată din oficiu și, pe cale de consecință, va respinge capetele de cerere având ca obiect anularea încheierii de încuviințare date de Judecătoria Sectorului 5 în dosarul nr._ și constatarea caracterului abuziv al clauzei penale prevăzute de art. 11.3 din contractul de leasing financiar nr._/06.06.2008, formulate de contestatorul P. I., ca având autoritate de lucru judecat.
Analizând cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. 1 C.pr.civ., excepția tardivității formulării contestației la executare în ceea ce privește motivele referitoare la încetarea efectelor contractului de cauțiune nr. 9981/07.04.2011 și nulitatea absolută a contractului de leasing financiar nr._/06.06.2008, față de fondul cauzei, instanța constată următoarele:
Potrivit art. 401 alin. 1 C.pr.civ., contestația se poate face în termen de 15 zile de la data când: a) contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare; b) cel interesat a primit, după caz, comunicarea ori înștiințarea privind înființarea popririi. Dacă poprirea este înființată asupra unor venituri periodice, termenul de contestație pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei rețineri din aceste venituri de către terțul poprit; c) debitorul care contestă executarea însăși a primit somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit somația sau executarea se face fără somație.
Instanța constată că, în susținerea cererii, contestatorii au invocat ca motive de contestație la executare, printre altele, încetarea efectelor contractului de cauțiune nr. 9981/07.04.2011 și nulitatea absolută a contractului de leasing financiar nr._/06.06.2008.
Instanța reține că, prin procesele-verbale de înființare a popririi din 10.06.2014 (filele 242 și 249 vol. II) emise în dosarul de executare nr. 5260MI/2012 al SCPEJ I., Ș. și P., a fost înființată poprirea asupra tuturor sumelor de bani sau a oricăror alte drepturi reprezentând pensii și/sau indemnizații acordate de legi speciale aparținând debitorilor P. I. și P. E., încasate prin casieria unității Casa Locală de Pensii București Sector 5, până la încasarea sumei de 547.030,12 lei reprezentând facturi emise și neachitate la data de 19.12.2012 și de 5.647.225,29 euro reprezentând daune interese de reziliere, calculate la data de 19.12.2012.
De asemenea, la aceeași dată, au fost emise adresele de înștiințare prin care debitorilor li se aducea la cunoștință faptul că a fost demarată executarea silită la cererea creditoarei P. L. R. I. S.A. în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de cauțiune nr. 9981/07.04.2011 și contractul de leasing nr._/06.06.2008, pentru recuperarea sumei anterior menționate (filele 241 și 248 vol. II).
Analizând înscrisurile depuse la dosar (dovada de primire și procesul-verbal de predare – filele 239 și 246 vol. II), la data de 17.06.2014, la adresa de domiciliu a contestatorilor, au fost comunicate adresele de înștiințare și procesele-verbale de înființare a popririi din 10.06.2014.
Astfel, în condițiile în care contestatorii au contestat executarea însășiprin invocarea nevalabilității titlurilor executorii, instanța reține că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 401 alin. 1 lit. c C.pr.civ., aceștia luând cunoștință despre executarea începută în baza contractului de cauțiune nr. 9981/07.04.2011 și a contractului de leasing nr._/06.06.2008 anterior emiterii somațiilor de plată din 07.08.2015.
Așa cum prevede art. 101 alin. 1 C.pr.civ., termenele se calculează pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârșit termenul.
Având în vedere data la care au fost înmânate adresele de înștiințare (17.06.2014) și data la care a fost depusă contestația la executare (28.08.2015), instanța constată că cererea a fost formulată cu încălcarea termenului de decădere prevăzut de art. 401 alin. 1 lit. c C.pr.civ., ultima zi în care contestatorii puteau formula contestație pentru motivele anterior menționate fiind 03.07.2014.
Pe cale de consecință, pentru toate aceste considerente, instanța va admite excepția tardivității, invocată de oficiu, și va respinge contestația la executare în ceea ce privește motivele referitoare la încetarea efectelor contractului de cauțiune nr. 9981/07.04.2011 și nulitatea absolută a contractului de leasing financiar nr._/06.06.2008, ca tardiv formulată.
Analizând actele și lucrările dosarului, pe fondul cauzei, instanța reține următoarele:
Între intimată, în calitate de locator, și S.C. Cardinal Motors S.R.L., în calitate de utilizator, a fost încheiat contractul de leasing financiar imobiliar nr._/06.06.2008 (filele 352-373), având ca obiect transmiterea, în sistem de leasing, a dreptului de folosință și posesie asupra imobilului teren intravilan în suprafață de 60.000 m.p. situat în jud. C., localitatea O., .-201A, cu număr cadastral 1404 înscris în CF nr. 1460 și asupra imobilului teren intravilan în suprafață de 8.000 m.p. situat în jud. C., localitatea O., .-201A, cu număr cadastral 2014 înscris în CF nr._, valoarea totală a contractului fiind de 5.226.549,16 euro (fără TVA).
De asemenea, între intimată, în calitate de locator, și contestatorii P. I. și P. E., în calitate de garanți, a fost încheiat contractul de cauțiune nr. 9981/07.04.2011 (filele 350-351), în scopul garantării tuturor obligațiilor de plată ale utilizatorului S.C. Cardinal Motors S.R.L., rezultate din sau în legătură cu contractul de leasing nr._/06.06.2008, prin care locatorul a acordat o finanțare de leasing în sumă de 4.000.000 euro.
Instanța reține că, așa cum rezultă din notificarea de reziliere nr._/27.01.2012 (fila 374 vol. II), intimata a reziliat de plin drept contractul de leasing nr._/06.06.2008, în temeiul art. 11.1 lit. d coroborat cu art. 11.2, ca urmare a acumulării unor debite restante în cuantum de 547.030,12 lei reprezentând rate de leasing, asigurări și alte comisioane.
Urmare a cererii de executare silită din 19.12.2012 (fila 348 vol. II), a fost deschis dosarul execuțional nr. 5260MI/2012 al SCPEJ I., Ș. și P., în vederea recuperării creanței în cuantum de 547.030,12 lei reprezentând facturi emise și neachitate și 5.647.225,29 euro reprezentând daune interese de reziliere.
Astfel, executarea silită a contractului de cauțiune nr. 9981/07.04.2011 și a contractului de leasing nr._/06.06.2008 a fost încuviințată pe raza sectorului 1 (încheierea din 20.03.2014 dată de Judecătoria Sectorului 1 în dosarul nr._ – fila 253 vol. II), pe raza sectorului 4 (încheierea din 27.02.2014 dată de Judecătoria Sectorului 4 în dosarul nr._ – fila 254 vol. II), pe raza sectorului 3 (încheierea din 25.03.2014 dată de Judecătoria Sectorului 3 în dosarul nr._/301/2014 – fila 255 vol. II), pe raza sectorului 5 (încheierea din 27.02.2014 dată de Judecătoria Sectorului 5 în dosarul nr._ – fila 256 vol. II), pe raza sectorului 2 (încheierea din 06.03.2014 dată de Judecătoria Sectorului 2 în dosarul nr._ – fila 257 vol. II) și pe raza teritorială a Judecătoriei B. (încheierea mr. 3405/08.08.2013 dată de Judecătoria B. în dosarul nr._ ).
Analizând contestația la executare, prin prisma susținerilor contestatorilor, instanța o apreciază ca fiind neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 399 alin. 1 C.pr.civ. 1865, împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, așa cum rezultă din alin. 4 al aceluiași articol, în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.
Cu privire la lipsa de interes în emiterea somațiilor de plată ca urmare a existenței unei ipoteci cu rang prioritar, instanța reține că, prin somațiile de plată din 07.08.2015 (filele 104, 130, 187 223, 292 și 20 vol. II), emise de SCPEJ I., Ș. și P. în dosarul de executare nr. 5260MI/2012, s-a pus în vedere contestatorilor ca, în termen de 15 zile, să achite creditoarei suma de 25.834.175,53 lei (547.030,12 lei facturi emise și neachitate la data de 19.12.2012 și daune interese de reziliere de 5.647.225,29 euro), în caz contrar urmând a se proceda la urmărirea și scoaterea la licitație publică a următoarelor bunuri: imobilul situat în București, .. 3, parter, ., înscris în cartea funciară nr._-C1-U3; terenul situat în intravilanul comunei Mogoșoaia, jud. I., în suprafață de 1.631 m.p., înscris în cartea funciară nr._, cu număr cadastral 1506/1/1; terenul situat în intravilanul comunei Mogoșoaia, jud. I., în suprafață de 3.841 m.p., înscris în cartea funciară nr._, cu număr cadastral 1836/1/1; terenul situat în intravilanul comunei Mogoșoaia, jud. I., în suprafață de 2.734 m.p., înscris în cartea funciară nr._, cu număr cadastral 1506/3/1; terenul situat în intravilanul comunei Mogoșoaia, jud. I., în suprafață de 3.025 m.p., înscris în cartea funciară nr._, cu număr cadastral 1119/2/3/1; terenul situat în intravilanul comunei Mogoșoaia, jud. I., în suprafață de 1.974 m.p., înscris în cartea funciară nr._, cu număr cadastral 1836/3/1.
Astfel, având în vedere că societatea creditoare deține un titlu executoriu împotriva debitorilor (în baza căruia a fost încuviințată executarea silită prin toate formele de executare), nu se poate aprecia că aceasta nu are interes în urmărirea silită imobiliară, modalitatea de distribuire a sumelor obținute prin vânzarea imobilelor anterior menționate urmând a se efectua potrivit art. 562 și următoarele C.pr.civ. cu respectarea ordinii de preferință prevăzute de lege.
În ceea ce privește perimarea executării silite, conform art. 389 alin. 1 C.pr.civ., dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept și orice parte poate cere desființarea ei. Cu toate acestea, art. 390 alin. 1 C.pr.civ. prevede că dispozițiile art. 389 (referitoare la perimarea executării silite) nu se aplică în cazurile în care legea încuviințează executarea fără somație.
Instanța reține că în prezenta cauză contestatorii au invocat perimarea executării silite în raport de pasivitatea creditorului în perioada 10.06.2014 (înființarea popririi) - 07.08.2015 (emiterea somațiilor de plată).
Analizând înscrisurile depuse la dosar, instanța reține că, la data de 10.06.204, SCPEJ I., Ș. și P. a procedat la înființarea popririi asupra tuturor sumelor de bani sau a oricăror alte drepturi reprezentând pensii și/sau indemnizații acordate de legi speciale aparținând debitorilor P. I. și P. E. încasate prin casieria unității Casa Locală de Pensii București Sector 5, până la încasarea sumei de 547.030,12 lei reprezentând facturi emise și neachitate la data de 19.12.2012 și de 5.647.225,29 euro reprezentând daune interese de reziliere, calculate la data de 19.12.2012 (procese-verbale de înființare a popririi - filele 242 și 249 vol. II).
Astfel, instanța reține că, în perioada invocată de către contestatori, executarea a avut loc prin poprire care, potrivit art. 454 alin. 1 C.pr.civ., se înființează fără somație. Or, având în vedere că dispozițiile privind perimarea executării silite nu sunt aplicabile în cazurile în care executarea se face fără somație (art. 390 alin. 1 C.pr.civ.), instanța apreciază că în dosarul de executare nr. 5260MI/2012 al SCPEJ I., Ș. și P. nu a operat perimarea executării silite.
Prin urmare, având în vedere aceste considerente, instanța urmează să înlăture susținerile contestatorilor referitoare la perimarea executării silite.
Cu privire la inadmisibilitatea executării în lipsa partajului bunurilor comune ale debitorilor, instanța reține că, potrivit art. 493 alin. 1 C.pr.civ., creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaș nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună, ci vor trebui să ceară mai întâi împărțeala acestora.
Deși contestatorii au invocat faptul că bunurile urmărite se află în proprietate comună, instanța constată că executarea silită a fost demarată în temeiul contractului de cauțiune nr. 9981/07.04.2011 (filele 350-351), contract semnat și de către debitoarea P. E.. Astfel, având în vedere că intimata are calitatea de creditor ai ambilor contestatori, respectiv că motivele referitoare la încetarea efectelor contractului de cauțiune nr. 9981/07.04.2011 nu mai pot fi analizate ca urmare a admiterii excepției tardivității cu privire la acest aspect, instanța reține că dispozițiile art. 493 alin. 1 C.pr.civ. nu sunt aplicabile în prezenta cauză, susținerile contestatorilor în sens contrat fiind neîntemeiate.
Referitor la lipsa caracterului cert, lichid și exigibil al creanței, instanța reține că debitorii nu au indicat motivele pentru care consideră că intimata nu deține o creanță certă, lichidă și exigibilă în sensul art. 379 C.pr.civ.
Astfel, având în vedere situația plăților efectuate în temeiul contractului de leasing nr._/06.06.2008 (filele 378-381), reținând că debitorii nu au motivat în niciun fel afirmațiile privitoare la acest aspect, respectiv că nu au solicitat administrarea probei cu expertiză tehnică în specialitatea contabilitate care ar fi putut să stabilească un alt cuantum al sumelor datorate, instanța urmează să înlăture și acest motiv de contestație la executare.
În ceea ce privește constatarea caracterului abuziv al clauzei penale prevăzute de art. 11.3 din contractul de leasing financiar nr._/06.06.2008 (cu referire doar la contestatoarea P. E.), instanța reține următoarele:
Potrivit prevederile art. 11.3, „în cazul în care rezilierea contractului de leasing se produce din culpa utilizatorului, atunci locatorul este în drept să ceară utilizatorului cu titlu de daune-interese o sumă egală cu partea rămasă neachitată din valoarea contractului de leasing indicată în condițiile speciale până la sfârșitului acestuia, inclusiv valoarea reziduală, precum și restituirea bunului ce formează obiectul contractului de leasing.”
Instanța reține că, în cadrul prezentei contestații la executare, contestatoarea P. E. a solicitat constatarea caracterului abuziv al clauzei anterior menționate, fără însă a motiva în vreun fel această solicitare.
Conform art. 1 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, orice contract încheiat între profesioniști și consumatori pentru vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fără echivoc, pentru înțelegerea cărora nu sunt necesare cunoștințe de specialitate, fiind interzis comercianților stipularea de clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 193/2000 (în vigoare la momentul încheierii contractului de leasing) „(1) Prin consumator se înțelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența prezentei legi, acționează în scopuri din afara activității sale comerciale industriale sau de producție, artizanale sau liberale. (2) Prin comerciant se înțelege orice persoană fizică sau juridică autorizată, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența prezentei legi, acționează în cadrul activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori literale, cât și orice persoană care acționează în același scop în numele sau pe seama acestuia.”
Totodată, Directiva 93/13/CEE ale cărei prevederi au fost transpuse în legislația românească prin Legea nr. 193/2000 definește noțiunea de consumator drept orice persoană fizică ce, în cadrul contractelor reglementate de prezenta directivă, acționează în scopuri care se află în afara activității sale profesionale.
Instanța constată că pentru a avea calitatea de consumator, persoana trebuie să procure bunuri sau servicii pentru satisfacerea unui interes personal, iar bunurile sau serviciile trebuie să fie procurate într-un scop neprofesional, acesta fiind criteriul esențial care delimitează consumatorii de celelalte categorii de persoane.
Astfel, rezultă că sfera noțiunii de consumator nu poate fi extinsă în afara definiției restrictive conținute de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 193/2000, o interpretară extinsă fiind contrară textului și spiritului legii, respectiv a scopului acesteia – de a proteja interesele persoanei fizice practicilor comerciale abuzive.
În acest sens, instanța are în vedere și ordonanța pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C‑74/15 privind pe D. T. și I. T. împotriva Băncii Comerciale Intesa Sanpaolo R. S.A. și alții.
În cauza menționată, Curtea a statuat că „în cazul unei persoane fizice care a garantat executarea obligațiilor unei societăți comerciale, revine astfel instanței naționale obligația de a stabili dacă această persoană a acționat în cadrul activității sale profesionale sau în virtutea unor raporturi funcționale pe care le are cu respectiva societate, cum ar fi administrarea acesteia sau o participație la capitalul său social care nu este neglijabilă, sau dacă a acționat în scopuri personale.”
Astfel, în aceste condiții, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a arătat că „articolul 1 alineatul (1) și articolul 2 litera (b) din Directiva 93/13 trebuie interpretate în sensul că această directivă se poate aplica unui contract de garanție imobiliară sau de fideiusiune încheiat între o persoană fizică și o instituție de credit în vederea garantării obligațiilor pe care o societate comercială le‑a contractat față de instituția respectivă în temeiul unui contract de credit în cazul în care această persoană fizică a acționat în scopuri care nu intră în cadrul activității sale profesionale și nu are un raport de natură funcțională cu societatea menționată.”
Cu toate acestea, instanța reține că, deși contestatoarea poate avea calitatea de consumator în contractul de cauțiune nr. 9981/07.04.2011 (nefiind făcută dovada faptului că ar avea raporturi de natură funcțională cu S.C. Cardinal Motors S.R.L.), aceasta a solicitat constatarea caracterului abuziv al clauzei penale inserate în contractul de leasing financiar nr._/06.06.2008, contract față de care nu are calitatea de parte și care nu intră sub protecția Legii nr. 193/2000 prin raportare la calitatea de comerciant a locatarului.
Prin urmare, reținând că debitoarea P. E. nu poate invoca dispozițiile Legii nr. 193/2000 în ceea ce privește contractul de leasing financiar nr._/06.06.2008, instanța apreciază că este de prisos a analiza celelalte condiții pentru existența unei clauze abuzive (clauza contractuală să nu fi fost negociată; prin ea însăși să creeze un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților; dezechilibrul creat să fie în detrimentul consumatorului, nefiind respectată cerința bunei-credințe).
Pe cale de consecință, instanța apreciază că actele de executare efectuate în dosarul de executare nr. 5260MI/2012 al SCPEJ I., Ș. și P. au fost emise cu respectarea tuturor condițiilor legale, motiv pentru care nu se impune anularea acestora.
Prin urmare, reținând toate aceste considerente, instanța va respinge cererea în rest, ca neîntemeiată.
În ceea ce privește plata cheltuielilor de judecată, instanța reține că, potrivit art. 274 C.pr.civ., partea care cade în pretențiuni va fi obligată la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
Având în vedere că, potrivit art. 1169 C.civ. 1864., partea trebuie să-și probeze susținerile, iar pârâta nu a făcut dovada achitării cheltuielilor de judecată, la dosar neexistând înscrisuri din care să rezulte plata vreunei sume cu acest titlu, instanța va respinge cererea intimatei de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Anulează capătul de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a clauzei penale pentru cauză ilicită și imorală, ca netimbrat.
Anulează cererea de suspendare a executării silite, ca netimbrată.
Admite excepția autorității de lucru judecat a capetele de cerere având ca obiect anularea încheierii de încuviințare date de Judecătoria Sectorului 5 în dosarul nr._ și constatarea caracterului abuziv al clauzei penale prevăzute de art. 11.3 din contractul de leasing financiar nr._/06.06.2008, formulate de contestatorul P. I., invocată din oficiu.
Respinge capetele de cerere având ca obiect anularea încheierii de încuviințare date de Judecătoria Sectorului 5 în dosarul nr._ și constatarea caracterului abuziv al clauzei penale prevăzute de art. 11.3 din contractul de leasing financiar nr._/06.06.2008, formulate de contestatorul P. I., ca având autoritate de lucru judecat.
Admite excepția tardivității formulării contestației la executare în ceea ce privește motivele referitoare la încetarea efectelor contractului de cauțiune nr. 9981/07.04.2011 și nulitatea absolută a contractului de leasing financiar nr._/06.06.2008, invocată din oficiu.
Respinge contestația la executare în ceea ce privește motivele referitoare la încetarea efectelor contractului de cauțiune nr. 9981/07.04.2011 și nulitatea absolută a contractului de leasing financiar nr._/06.06.2008, ca tardiv formulată.
Respinge cererea formulată de contestatorii P. I., CNP_, și P. E., CNP_, ambii cu domiciliul în București, .. G. nr. 13, sector 5, în contradictoriu cu intimata P. L. R. I. S.A, cu sediul în București, .. 29-31, ., J40/_/2002, CUI RO15071212, în rest, ca neîntemeiată.
Respinge cererea intimatei de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la data comunicării.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23.05.2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
S. B. A. T.
Red./ Thred: SB
5 ex/08.06.2016
| ← Pretenţii. Sentința nr. 7967/2016. Judecătoria SECTORUL 1... | Actiune in regres. Sentința nr. 9319/2016. Judecătoria... → |
|---|
