Actiune in regres. Sentința nr. 9319/2016. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9319/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 23-05-2016 în dosarul nr. 9319/2016
Cod ECLI ECLI:RO:JDS1B:2016:001._
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 9319/2016
Ședința publică de la 23.05.2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE B. R. C.
GREFIER I. L. C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant . SA - S. A. LA S. C. ȘI C. și pe pârât S. DE A. R. C. I. SA, intervenient A. M., având ca obiect actiune in regres.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 16.05.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta când instanța având nevoie de a delibera a amânat pronunțarea la data de 23.05.2016, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 07.01.2016 sub nr._, reclamanta S.C. A. TIRIAC A. S.A. a chemat în judecată pe pârâta . R. S.A. și pe intervenientul forțat A. M., solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să oblige pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 7640,02 lei, cu titlu de despăgubire, și 320,88 lei, cu titlu de penalități de întârziere calculate de la data scadenței, 17.12.2015 până la data de 07.01.2016.
Totodată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere de 0,2% pe zi întârziere, calculate de la data introducerii acțiunii până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în esență, la data de 28.06.2015 intervenientul forțat, conducând auto cu nr. de înmatriculare_ a produs din culpa sa un accident de circulație.
A susținut că în urma accidentului a fost avariat autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ asigurat CASCO la societatea reclamantă, cu polița nr._ în baza căreia a plătit indemnizația în cuantum de 7640,02 lei.
A arătat că deținătorul autovehiculului al cărui conducător se face vinovat de producerea accidentului, avea încheiat la pârâta . R. S.A. asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube cauzate terților prin accidente de autovehicule, respectiv polița_.
Prin urmare, în temeiul art.49 din Legea nr.136/1995, pârâta răspunde pentru pagubele provocate de asigurații săi.
A susținut că după plata indemnizației asiguratului reclamantei, aceasta s-a subrogat în drepturile acestuia și a solicitat pârâtei, în calitate de asigurător de răspundere civilă, suma de 7640,02 lei.
A mai arătat reclamanta că la data de 16.11.2015 a adus la cunoștință cererea de despăgubire înregistrată de pârâtă.
A învederat că pârâta avea obligația să achite în termen de 15 zile suma plătită de către S.C. A. TIRIAC A. S.A., cu titlu de indemnizație, motiv pentru care datorează și 0,2% penalități pe zi de întârziere, calculate de la data scadenței, respectiv de la data de 17.12.2015 până la data plății efective.
A arătat că pârâta în mod nejustificat a refuzat plata sumei mai sus menționate.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.1357 și art. 2210 din noul C.civil, Legea nr.136/1995, Ordinul C.S.A nr.14/2011.
În probațiune, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri, anexând la dosar, în copie, înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 512,67 lei conform art.3 din OUG 80/2013.
Pârâta a depus la data de 04.02.2016 întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive arătând că la data de 28.06.2015 autoturismul cu nr._ nu avea poliță de răspundere civilă obliatorie încheiată iar polița nr._ invocată de reclamantă avea valabilitate începând cu data de 02.07.2015 aspect care rezultă și din interogarea bazei de date CEDAM.
În drept, pârâta a invocat dispozițiile Legii 136/1995 și Norma ASF 23/2014.
Intervenientul forțat a depus la data de 29.02.2016 întâmpinare prin care a solicitat a arătat instanței că acesta avea încheiată polița de răspundere civilă obligatorie nr._ astfel că nu poate fi obligat la plata despăgubirilor ci doar asigurătorul pârât.
În drept, intervenientul a invocat prevederile Legii 136/1995.
În dovedirea cererii acesta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
La data de 15.03.2016 pârâta a depus răspuns la întâmpinarea intervenientului forțat arătând că polița menționată de acesta nu era valabilă la data producerii accidentului.
La data de 15.03.2016 reclamanta a depus răspuns la întâmpinare formulată de intervenientul forțat prin care arată instanței că polița invocată de intervenient nu era valabilă la data producerii evenimentului, respectiv 28.06.2015 ci de la data de 01.07.2015 astfel că sunt îndreptățiți să recupereze de la A. M. suma de 7960,90 lei și plata dobânzii legale de la data introducerii cererii și a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârât a acestuia.
În drept reclamanta a invocat prevederile art.204 C.proc.civ. și Ordinul 14/2014.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, în data de 28.06.2015, în București, . la volanul autoturismului cu nr._, a lovit autoturismul cu nr._ parcat, asigurat casco la S.C. A. TIRIAC A. S.A., motiv pentru care s-a întocmit dosar penal pentru încălcarea de către pârât a prevederilor art.336 alin.1 C.pen (fila 10).
Autoturismul cu nr._ avea încheiată polița facultativă nr._/23.01.2015 la reclamantă (filele 16-17).
Potrivit devizului de reparație întocmit în sistem audatex costul readucerii autoturismului avariat la starea inițială a fost de 8871,32 (filele 23-26).
Reclamanta a achitat în contul unității reparatoare, prin virament bancar, suma de 7640,02 lei, în considerarea contractului de asigurare (filele 45-77).
Potrivit interogării bazei de date CEDAM (fila 98) autoturismul cu nr._ nu avea poliță de răspundere civilă obligatorie la data de 28.06.2015 (fila 98) iar polița nr._ (fila 99) avea valabilitate de la data de 02.07.2015.
În drept,
Potrivit art.248 alin.1 C.proc.civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, astfel instanța va analiza excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei.
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, instanța reține că, conform art. 35 C.proc.civ. Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Instanța reține că la data producerii accidentului nu era valabilă polița nr._ aratată de reclamantă ca fiind temeiul răspunderii pârâtei C. I. astfel că nu există niciun raport juridic creat între asiguratul reclamantei și această pârâtă.
Pentru considerentul anterior expus instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S. DE A. R. C. I. SA și va respinge cererea reclamantei în contradictoriu cu pârâta S. DE A. R. C. I. SA ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Instanța retine ca, în materia asigurării de răspundere civila, Legea nr. 136/1995 și C.civ. stabilesc existenta unor raporturi juridice între asigurator și terța persoana păgubită, născute prin subrogare, raporturi juridice ce izvorăsc ex delictu.
Astfel, art. 2210 alin.1 din noul C.civil reglementează subrogarea asiguratorului în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării împotriva celor răspunzători de producerea pagubei, cu excepția asigurărilor de persoane. In plus, art. 57 din Legea nr.136/1996 prevede ca drepturile persoanelor păgubite prin producerea accidentelor de autovehicule se exercita împotriva celor răspunzători de producerea pagubei.
Față de cele expuse mai sus, instanța, reține că, în speță, reclamanta, achitând în baza poliței auto – CASCO, în interesul persoanei păgubite contravaloarea reparațiilor efectuate, potrivit facturii extraselor de cont atașate cererii de chemare în judecată, a preluat acțiunea de care acesta beneficia, în baza art. 2210 din C.civ.
Pe fondul cauzei instanța urmează să analizeze dacă în ce îi privește pe pârâtul A. M., sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, conform dispozițiilor art.1357 C.civil.
Cu privire la fapta ilicita instanța constată că aceasta exista și constă în faptul că în data de 28.06.2015, în București, . la volanul autoturismului cu nr._, a lovit autoturismul cu nr._ parcat, asigurat casco la S.C. A. TIRIAC A. S.A., motiv pentru care s-a întocmit dosar penal pentru încălcarea de către pârât a prevederilor art.336 alin.1 C.pen .
Cu privire la vinovăția intervenientului forțat, instanța reține fapta a fost comisă din culpă, așa cum rezulta din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, în special din actul de constatare întocmit de organele de poliție.
Referitor la prejudiciul cauzat, instanța retine ca acesta este, de asemenea, dovedit din probele aflate la dosarul cauzei, acesta îndeplinind si condițiile cerute de lege pentru a se putea obține repararea lui, și anume de a avea un caracter cert, constând în avariile aduse autoturismului cu nr._, costurile aducerii vehiculului la starea tehnică și estetică dinaintea accidentului fiind în cuantum de 7640,02 lei iar nu de 7960,90 lei întrucât Norma ASF nr.23/2014 nu prevede posibilitatea obligării persoanelor responsabile de producerea accidentelor de penalități de întârziere.
În ceea ce privește cea din urmă cerință a angajării răspunderii civile delictuale, acea a raportului de cauzalitate între prejudiciu și fapta ilicită, instanța constată că și aceasta este îndeplinită, întrucât reclamanta a produs probe în sensul că avariile suferite de autoturismul cu nr. de înmatriculare_ s-au produs urmare a încălcării de către intervenientul forțat a prevederilor Codului penal.
Față de cele mai sus menționate, se reține că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a pârâtului A. M. și îl va obliga pe acesta la plata către reclamantă a sumei de 7640,02 lei precum și a dobânzii legale de la data introducerii cererii și până la data plății efective.
În temeiul art.453 alin.1 și 2 C.pr.civ., instanța constatând că pârâtul a pierdut procesul, astfel că îl va obliga să plătească reclamantei suma de 1919,97 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând 491,95 lei 95,96% din taxa de timbru achitată de 512,67 (fila 86 – proporțional cu partea de pretenții admise) și 1432,97 lei onorariu de avocat(fila.132).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S. DE A. R. C. I. SA.
Respinge cererea reclamantei . SA, cu sediul ales în București, sector 1, .. 80-84, parter, în contradictoriu cu pârâta S. DE A. R. C. I. SA, cu sediul București, sector 1, .. 5-7, parter-demisol ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Admite în parte cererea formulată de reclamanta . SA în contradictoriu cu pârâtul A. M. domiciliat în București, sector 3, Calea V., nr.108, ., ..
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 7640,02 lei reprezentând contravaloare despăgubire și a dobânzii legale de la data introducerii cererii și până la data achitării efective.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1919,97 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23.05.2016.
PREȘEDINTE GREFIER
RED/TEH/R.B./L.I 15.06.2016
5ex,3com
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 9360/2016. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 9529/2016. Judecătoria... → |
|---|
