Pretenţii. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 02-12-2015 în dosarul nr. 22976/2015
document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2015
Ședința publică de la 02 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: R. I. V.
Grefier: C. I. C.
Pe rol pronunțarea asupra cauzei civile privind pe reclamanta B. D. C. și pe pârâții I. F., I. M., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile și susținerile în fond au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 24.11.2015, parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 02.12.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele :
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 27.03.2015 sub nr._, reclamanta B. D. C. a chemat în judecată pe pârâții I. F. și I. M., solicitând obligarea acestora la plata sumei de 25.056,06 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor de hidroizolație și reparație a teraselor aferente imobilului situat în București, ., apt. nr. 2, sector 1, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
In motivare, reclamanta a arătat că a dobândit dreptul de proprietate asupra apartamentelor nr. 1 și nr. 3 din imobilul situat în București, . prin contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 390/2012 și 851/2013 și, astfel cum rezultă din contractul de lucrări nr. 187/21.10.2013, a efectuat lucrări de hidroizolație/tratare chimică și impermeabilitate terase și fundație corespunzătoare zonelor comune ale imobilului.
Reclamanta a susținut că a achitat integral aceste lucrări, deși au fost efectuate cu privire la spațiile comune ale imobilului, în vederea respectării dispozițiilor Legii nr. 422/2001 în ceea ce privește măsurile ce se impun a fi luate pentru conservarea și protecția imobilului încadrat în ”zona construită protejată”.
În ceea ce îi privește pe pârâți, a arătat că aceștia au ocupat apartamentul nr. 2 din imobil în temeiul contractului de comodat autentificat sub nr. 281/04.03.2005 de BNP I. M., încheiat cu numitul Fappas Tanasis, iar după moartea numitului Fappas Tanasis au dobândit și calitatea de legatari cu titlu particular asupra apartamentului nr. 2, conform testamentului autentificat sub nr. 1357/07.06.2007.
Reclamanta a susținut că pârâții nu și-au îndeplinit obligațiile care le incumbau conform Legii nr. 422/2001, iar imobilele deținute de reclamantă au fost grav afectate ca urmare a inundațiilor produse în apartamentul deținut de pârâți.
În temeiul art. 38 din Legea nr. 422/2001, reclamanta a susținut că pârâții aveau obligația să asigure efectuarea acestor lucrări, precum și să întrețină imobilul, obligații care nu au fost îndeplinite de pârâți. Pentru a preîntâmpina noi pagube produse imobilelor ce se aflau în proprietatea sa, reclamanta a efectuat aceste lucrări și a achitat costurile aferente, motiv pentru care a formulat prezenta acțiune în vederea obligării pârâților la plata sumelor achitate de reclamantă.
În drept, reclamanta a indicat dispozițiile Legii nr. 422/2001.
În probațiune, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, a probei cu interogatoriul pârâților și a probei cu expertiză tehnică de specialitate.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 1.356,68 lei, calculată conform art. 3 din OUG nr. 80/2013 (f. 34).
La data de 03.06.2015 pârâții au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive. Cu privire la fondul cauzei, au solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, precum și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Referitor la excepția invocată, au susținut că, deși au încheiat contractul de comodat pentru aparatamentul nr. 2 nu au locuit niciodată în imobil, îndeplinind numai formalitățile de achitare a impozitelor și cheltuielilor de întreținere, având în vedere că proprietarul și soția acestuia se mutaseră în G.. Pârâții au susținut că îndeplinirea obligațiilor la care face referire reclamanta revine numai proprietarilor apartamentului, cu atât mai mult cu cât, la data formulării prezentei cereri, termenul contractului de comodat se împlinise (04.03.2015).
Cu privire la fondul cauzei, pârâții au arătat că sumele pretinse sunt excesive, lucrările fiind contractate la o sumă mult mai mare decât prețul pieței. Au susținut că degradarea imobilului s-a produs din cauza vechimii acestuia (85 ani) și nu ca urmare a unei conduite neglijente a pârâților, iar cota parte pe care reclamanta o pretinde din costul lucrărilor depășește cota parte din totalul imobilului a apartamenteului nr. 2, proprietatea familie Fappas.
În probațiune, pârâții au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei și proba testimonială, precum și proba cu expertiză tehnică specialitatea construcții.
În ședința publică din data de 24.11.2015 pârâții au invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, motivat de împrejurarea că aceasta a înstrăinat imobilul către fiicele sale, printr-un contract de donație.
Reclamanta a invocat tardivitatea cu privire la această excepție și a solicitat instanței decăderea pârâților din dreptul de a invoca excepția lipsei calității procesuale active, având în vedere că această excepție nu a fost invocată prin întâmpinare.
Analizând întreg materialul probator administrat în cauză, în soluționarea excepțiilor invocate, instanța reține următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art. 248 C.proc.civ., instanța urmează a soluționa cu prioritate excepțiile de procedura, precum si cele de fond care fac inutila, in tot sau in parte, administrarea de probe ori, dupa caz, cercetarea in fond a cauzei.
Astfel, instanța urmează a analiza excepția lipsei calității procesuale active, invocată de pârâți la termenul de judecată din data de 24.11.2015. Potrivit art. 247 C.proc.civ. ”Exceptiile absolute pot fi invocate de parte sau de instanta in orice stare a procesului, daca prin lege nu se prevede altfel. Ele pot fi ridicate inaintea instantei de recurs numai daca, pentru solutionare, nu este necesara administrarea altor dovezi in afara inscrisurilor noi. Exceptiile relative pot fi invocate de partea care justifica un interes, cel mai tarziu la primul termen de judecata dupa savarsirea neregularitatii procedurale, in etapa cercetarii procesului si inainte de a se pune concluzii in fond”, iar sancțiunea pentru invocarea tardivă a excepțiilor o reprezintă decăderea.
Prin urmare, pentru a se putea stabili dacă invocarea excepției a fost tardivă, este necesar a se stabili dacă în discuție este o excepție de ordine publică sau una de ordine privată.
Calitatea procesuală activă, ca și condiție de exercițiu a acțiunii civile, presupune existenta unei identități între persoana reclamantului și titularul dreptului din raportul juridic dedus judecății. Întrucât reclamantul este acela care declanșează procedura judiciară, acestuia îi revine obligația de a justifica atât calitatea sa procesuală, cât și calitatea procesuală a pârâtului. Această obligație își are temeiul în dispozițiile art. 194 C.proc.civ. care prevăd că orice cerere de chemare în judecată trebuie să cuprindă, printre alte elemente, obiectul, precum și motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția reclamantului. Prin indicarea pretenției sale, precum și a împrejurărilor de fapt și de drept pe care se bazează această pretenție reclamantul justifică îndreptățirea de a introduce cererea de chemare în judecată.
In ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active, instanța reține că reprezintă o excepție de fond, absolută și peremptorie, motiv pentru care poate fi invocată în orice stare a procesului, conform dispozițiilor art. 247 alin. 1 C.proc.civ. și contrar susținerilor reclamantei. În consecință, instanța urmează a respinge ca neîntemeiată excepția tardivității invocării excepției lipsei calității procesuale active și va analiza excepția astfel cum a fost invocată.
Instanța va respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active, reținând că reclamanta justifică în cauză calitatea procesuală activă câtă vreme prezenta cerere are ca obiect pretenții și se întemeiază pe răspunderea civilă delictuală. Reclamanta a pretins sumele ce fac obiectul acestei cauze nu în temeiul unui raport contractual, ci delictual între persoana vinovată de producerea prejudiciului prin nerespectarea dispozițiilor legale (pârâții, conform susținerilor reclamantei) și persoana în patrimoniul căreia s-a produs prejudiciul și care solicită repararea acestuia (reclamanta, ca fiind persoana care a achitat costul reparațiilor).
Prin urmare, calitatea procesuală activă a reclamantei nu rezidă în calitatea sa de proprietar, ci se întemeiază pe împrejurarea că aceasta ar fi efectuat cheltuieli de reparații, deși aceste cheltuieli le incumbau pârâților. În ceea ce privește susținerea potrivit căreia reclamanta ar fi acționat în reprezentarea intereselor fiicelor sale minore, instanța reține că prezenta cerere a fost formulată în nume propriu de către reclamantă, fără a indica în cuprinsul cererii că ar acționa în numele fiicelor sale.
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, invocată prin întâmpinare, instanța urmează a o admite, cu consecința respingerii cererii ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Pentru a decide astfel, instanța are în vedere următoarele:
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 390/21.03.2012 de BNPA C. B. și I. S., reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 1, situat în mun. București, ., sector 1 (f. 12).
La data de 26.06.2012, conform contractului de donație autentificat sub nr. 978 de BNPA C. B. și I. S., reclamanta a donat fiicelor sale minore nuda proprietate asupra apartamentului nr. 1 (f. 41).
Cu privire la apartamentul nr. 2 situat în același imobil și aparținând numitului Fappas Tanasis a fost încheiat, pe o perioadă de 10 ani, contractul de comodat autentificat sub nr. 281/04.03.2005
(f. 7), pârâții I. F. și I. M. având calitatea de comodatari.
Conform dosarului succesoral nr. 166/2012 înregistrat la BNPA B. (f. 90), numitul Fappas Tanasis a decedat la data de 28.10.2011, acesta dispunând, prin testamentul autentificat sub nr. 1357/07.06.2007 de BNPA B. (f. 116) cu privire la apartamentul nr. 2, în sensul instituirii ca legatar cu titlu particular a pârâtei I. F..
Conform verificărilor efectuate de notarul public, nu s-a dezbătut procedura succesorală a defunctului Fampas Athanasios (Fappas Tanasis) – f. 98, de pe urma căruia au fost identificați următorii moștenitori: Fampas T. (soție supraviețuitoare), I. F. (legatar cu titlu particular) și Effie Fampa Walton (fiică).
În vederea efectuării lucrărilor de hidroizolare/tratare chimică și impermeabilizare terase și fundație cu privire la imobilul situat în ., reclamanta a încheiat contractul nr. 187/21.10.2013 (f. 20) și a achitat suma de 25.056,06 lei (f. 9), sumă ce face obiectul prezentei cereri.
Imobilul menționat este clasat drept monument istoric, conform Ordinului nr. 2314/2004 al Ministrului Culturii și cultelor, fiind aplicabile dispozițiile Legii nr. 422/2001.
Conform art. 36 lit. b din Legea nr. 422/2001 „În scopul protejării monumentelor istorice proprietarii și titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice sunt obligați: să asigure paza, integritatea și protecția monumentelor istorice, să ia măsuri pentru prevenirea și stingerea incendiilor, să asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, reparații curente și de întreținere a acestora în condițiile legii”, aceste dispoziții legale fiind cele pe care reclamanta le-a invocat ca temei de drept al cererii sale.
În raport de aceste dispoziții legale, instanța reține că, față de petitul formulat, calitatea procesuală pasivă aparține proprietarilor și titularilor dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice, deoarece în sarcina lor există obligația de a efectua lucrările de conservare, consolidare, restaurare și reparații cuvenite și, implicit, de a suporta costurile acestor lucrări.
Or pârâții din prezenta cauză nu justifică o asemenea calitate procesuală. În ceea ce privește contractul de comodat încheiat cu defunctul Fappas Tanasis, instanța reține că acesta a fost încheiat pe o perioadă de 10 ani, respectiv până la data de 04.03.2015 și nu conferă pârâților un drept real asupra imobilului, ci doar un drept de folosință, situație care nu se încadrează în cazurile prevăzute de art. 36 din Legea nr. 422/2001.
Mai mult decât atât, eventuala obligație de conservare a bunului, ca obligație rezultată din contractul de comodat, privește exclusiv raporturile dintre părțile acestui contract și nu ar putea fi invocată drept temei de către un terț, așa cum este reclamanta din prezenta cauză.
În ceea ce privește calitatea de legatar cu titlu universal a pârâtei I. F., instanța reține că, potrivit evidențelor notariale, procedura succesorală nu a fost finalizată, neexistând niciun înscris potrivit căruia pârâta să fi dobândit proprietatea asupra apartamentului nr. 2 (cu atât mai mult cu cât există și moștenitori rezervatari) și, odată cu aceasta, în sarcina acesteia să se fi născut obligația prevăzută de art. 36 din Legea nr. 422/2001.
În consecință, instanța reține că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 36 din Legea nr. 422/2001 care, contrar susținerilor reclamantei, nu fac referire la calitatea de proprietar, respectiv de posesor al bunurilor monument istoric, ci stabilesc obligații în sarcina titularilor de drepturi reale asupra acestor bunuri, categorie în care, la acest moment, conform probatoriului administrat, pârâții nu se încadrează.
Cu referire la dispozițiile art. 452 și art. 453 C.proc.civ., instanța reține că, deși reclamanta a pierdut procesul, pârâții nu au făcut dovada efectuării cheltuielilor de judecată, motiv pentru care va respinge ca neîntemeiată cererea privind obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată excepția tardivității invocării excepției lipsei calității procesuale active, invocată de reclamantă.
Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active, invocată de pârâți.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâți.
Respinge cererea privind pe reclamanta B. D. C. cu domiciliul ales la CA R. P. din București, ., sector 6 și pe pârâții I. F., I. M. ambii cu domiciliul în București, .. 2, ., ., ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Respinge ca neîntemeiată cererea privind obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată,.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel și motivele urmând a fi depuse la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02.12.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
R. I. V. C. I. C.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... → |
|---|
