Pretenţii. Sentința nr. 2902/2016. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2902/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 18-02-2016 în dosarul nr. 2902/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2902/2016
Ședința publică de la 18.02.2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - CARLA ALEXANDRA ANGHELESCU
GREFIER - D. M.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant . SRL și pe pârât C. C., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 21.01.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, și când, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 04.02.2016, 18.02.2016, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București sub nr._/4/2014 la data de 04.08.2014, reclamanta . SRL a solicitat obligarea pârâtului C. C. la plata sumei de 1574 lei reprezentând contravaloarea comisionului neachitat, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, între părți, s-au desfășurat relații contractuale, în baza cărora a emis facturi fiscale, neachitate de către pârât.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 969, art. 1073, art. 1079, art. 1082, art. 1084-1086 C.civ.
Pentru dovedirea cererii a fost solicitată administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, susținând că a intervenit rezilierea de drept a contractului ca urmare a neîndeplinirii de către reclamantă a obligațiilor asumate prin art. 8.4 din contract.
Pentru susținerea apărărilor, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, martori, interogatoriu, expertiză.
Prin sentința civilă nr. 5675/05.05.2015, Judecătoria Sectorului 4 București a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 21.08.2015 sub nr._/300/2015.
Prin sentința civilă nr._/16.10.2015, Judecătoria Sectorului 2 București a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 26.11.2015 sub nr._ .
În temeiul art. 258 rap. la art. 255 C.proc.civ., instanța a încuviințat părților administrarea probei cu înscrisuri, apreciind-o ca fiind pertinentă, concludentă și utilă cauzei, decăzând pârâtul din proba cu martori și proba cu interogatoriu și respingând proba cu expertiză contabilă ca nefiind utilă cauzei.
În fapt, între părți s-a încheiat contractul de prestări servicii vizionare/intermediere vânzător din 09.08.2011 (filele 12-13 dosar JS4) având ca obiect prestarea de către reclamantă de servicii imobiliare constând în promovarea și prezentarea proprietății imobiliare descrise în capitolul 9 fișa de proprietate, în cauză imobilul situat în București, sector 2, ., ., . în schimbul achitării de către pârât a comisionului în cuantum de 700 de euro în două rate, prima de 350 euro până la data de 09.08.2011, ce a fost achitată de către pârât, iar a doua de 350 euro, neachitată de către acesta, fapt recunoscut prin întâmpinare.
În cauză, din înscrisurile depuse, coroborat cu susținerile pârâtului din întâmpinare, rezultă că în urma prestării serviciilor de intermediere de către reclamantă, pârâtul a înstrăinat imobilul, fiind încheiat anterior contractul de promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare (f. 42-43 dosar JS4), însă pârâtul nu și-a îndeplinit obligația de a achita diferența de comision de 350 euro.
În drept, sunt incidente dispozițiile art. 969, 970, art. 1073, art. 1066, art. 1069, art. 1087 C.civ.
Astfel cum rezultă din contractul de prestări servicii vizionare/intermediere vânzător din 09.08.2011, pârâtul și-a asumat obligația de a achita contravaloarea comisionului de 700 de euro, din care a fost achitată numai prima rată de 350 de euro.
Potrivit dispozițiilor art. 969 C.civ., convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, conform art. 1073 C.civ., creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, iar dacă acest lucru nu este cu putință, are dreptul la dezdăunare, respectiv la echivalentul prejudiciului suferit ca urmare a neexecutării sau executării necorespunzătoare de către debitor.
Contrar susținerilor pârâtului, nu a intervenit rezoluțiunea de drept a contractului din cauza neîndeplinirii culpabile de către reclamant a obligațiilor, prin contract fiind stabilite ca obligații ale reclamantului, conform art. 5.1, efectuarea de cercetări, investigații, servicii de intermediere imobiliară, prezentarea imobilului menționat potențialilor cumpărători, acordarea de consultanță profesională și asistență procedurală pentru desfășurarea serviciilor imobiliare, neexistând stipulată în cuprinsul contractului obligația reclamantei de acordare a asistenței pentru obținerea actelor necesare în vederea vânzării imobilului și încheierea contractului de vânzare-cumpărare în sensul celor indicate de pârât (certificat de atestare fiscală, acordul băncii, adeverința asociației de proprietari, certificatul de performanță energetică).
Prin raportare la obiectul contractului de intermediere și la obligațiile expres stipulate ale prestatorului de servicii, rezultă că obligația reclamantului consta în prezentarea imobilului către potențiali cumpărători, vizionarea imobilului împreună cu aceștia și intermedierea vânzării către aceștia, iar nu obținerea actelor necesare în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare, cum în mod neîntemeiat a susținut pârâtul, care, de altfel, recunoaște în întâmpinare că a avut loc o vizionare, imobilul fiind prezentat unui singur cumpărător, celui cu care de altfel pârâtul a și încheiat contractul de vânzare-cumpărare a imobilului.
De asemenea, susținerea conform căreia ar fi intervenit nulitatea contractului ca urmare a neexecutării obligațiilor de către reclamant este neîntemeiată întrucât nu s-a făcut dovada existenței vreunei cauze de nulitate, deși, într-adevăr, redactarea clauzei din art. 8.4 din contract conține grave erori de ordin juridic, realizându-se o confuzie totală între nulitatea contractului, rezoluțiune și reziliere ca sancțiuni de drept civil.
În aplicarea prevederilor legale la situația de fapt reținută, instanța constată că în raportul dintre pârât și reclamantă a intervenit răspunderea civilă contractuală a pârâtului pentru prejudiciul ce i-a fost cauzat reclamantei, ca urmare a neexecutării obligațiilor asumate. Instanța reține că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale având în vedere că pârâtul nu și-a respectat obligația contractuală asumată de a achita contravaloarea serviciilor de care a beneficiat, stabilită de comun acord prin contract. Așadar, pârâtul nu și-a executat obligațiile contractuale asumate, încălcând art. 4 și 6 din contract, ceea ce se transpune în săvârșirea unei fapte ilicite.
În patrimoniul reclamantei s-a cauzat un prejudiciu constând în contravaloarea serviciilor neachitate în totalitate.
Raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei în ceea ce privește serviciile prestate și neachitate.
Vinovăția pârâtului este prezumată în materie contractuală, sarcina probei contrară revenindu-i chiar autorului faptei ilicite - pârâtului, prin dovedirea unei cauze străine, neimputabile (în aplicarea prevederilor art. 1082 și art. 1083 C.Civ). Această probă contrară nu a fost făcută de pârât în cauză.
În consecință, prin raportare la considerentele de fapt și de drept expuse, instanța va admite cererea de chemare în judecată, astfel cum aceasta a fost formulată de către reclamantă și, prin urmare, va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1574 lei reprezentând contravaloarea serviciilor neachite.
Referitor la cheltuielile de judecată, având în vedere soluția ce va fi pronunțată în cauză și culpa procesuală ce incumbă pârâtului, instanța, în temeiul art. 453 alin. (1) C.proc.civ., va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 115.18 lei cu titlul de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru (f. 20 dosar JS4).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea privind pe reclamant . SRL - SEDIU ALES LA CA C. M. V. - sector 5, București, CALEA RAHOVEI, nr. 266-268, ., . C. C., domiciliat în sector 1, București, ., ., .> Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1574 lei reprezentând contravaloarea comisionului neachitat.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 115.18 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18.02.2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. A. A. D. M.
Red. C.A.A./ tehnored. C.A.A. + D.M . 22.02.2016 / 4 ex.
| ← Cereri. Sentința nr. 684/2016. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI | Pretenţii. Sentința nr. 2249/2016. Judecătoria SECTORUL 1... → |
|---|
