Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 1355/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1355/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 05-02-2015 în dosarul nr. 1355/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA S. 3 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1355
Ședinta publică din data de 05.02.2015
Instanța constituită din:
Președinte: C. Ș.
Grefier: Rădița P.
Pe rol s-a aflat soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta V. C. în contradictoriu cu pârâtul V. E. C., cu participarea Autorității Tutelare – PRIMĂRIA S. 3, având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamanta, personal și asistată de avocat și pârâtul, personal și asistat de avocat, lipsă fiind Autoritatea Tutelară.
Procedura de citare este legal îndeplinita.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că pârâtul nu a depus adeverință de salariu, după care,
Instanța califică excepția inadmisibilității cererii invocată de pârât, prin întâmpinare, ca fiind o apărare de fond.
Apărătorul reclamantei solicită ca pârâtul să depună adeverință de salariu.
Apărătorul pârâtului depune un set de înscrisuri, printre care se află și adeverință de salariu, pe care le comunică și reclamantei, prin apărător. Menționează că solicită stabilirea unui program de vizitare, iar în ceea ce privește cuantumul pensiei de întreținere solicită să se aibă în vedere veniturile pârâtului precum și nivelul de cheltuieli al minorei, cu plata pensiei în natură. Instanța trebuie să stabilească obligația de întreținere în sarcina ambilor părinți, potrivit prevederilor legale.
Apărătorul reclamantei arată că o să se ajungă la discuții viitoare dacă se stabilește plata pensiei de întreținere în natură, întrucât între părți nu există comunicare.
La interpelarea instanței, reclamanta, personal, arată că pârâtul a plătit doar grădinița, iar celelalte cheltuieli le-a suportat ea.
Apărătorul pârâtului învederează că pe lângă grădiniță pârâtul a achitat și alte activități ale minorei, haine și alte nevoi ale acesteia. S-a îngrijit de minoră cot la cot cu mama.
La interpelarea instanței, pârâtul, personal, arată că vineri a văzut minora când a luat-o de la domiciliul mamei și a dus-o într-un loc de joacă.
Apărătorul reclamantei și apărătorul pârâtului depun interogatoriile, instanța procedând la administrarea acestora, răspunsurile fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.
In timpul administrării interogatoriului pârâtului, apărătorul pârâtului se opune la întrebările nr. 2, nr. 9 și nr. 10, arătând că nu privesc fapte personale.
La interpelarea instanței, apărătorul pârâtului învederează că setul de înscrisuri depuse se referă la faptul tatăl s-a ocupat de copil, de achitarea activităților făcute de acesta, precum și cu privire la problemele pe care tatăl le-a avut când mama, fără să anunțe, a plecat de acasă cu minora. Mai sunt și înscrisuri cu privire la venituri, la programul de muncă, etc.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constata cauza in stare de judecata si acorda cuvântul pe fond.
Apărătorul reclamantei pune concluzii de admitere a acțiunii. Arată că această măsură este necesară, deoarece părțile nu se înțeleg. Deși pârâtul a susținut că această acțiune este inadmisibilă, este admisibilă, întrucât pârâtul cere, la rândul său, același program de vizitare. În referatul de anchetă psihosocială, documentele și recomandările făcute cu privire la reclamantă sunt în sensul că aceasta se poate îngriji de minoră, având condiții optime pentru creșterea acesteia, având un domiciliu stabil și este de acord cu programul de vizitare pentru pârât. În ceea ce privește interesul minorei, menționează că programul de vizitare propus de reclamantă este benefic minorei, un program de vizitare mai extins ar fi în defavoarea acesteia, dată fiind vârsta acesteia. Cu privire la pensia de întreținere arată că nu este posibilă plata în natură a pensiei, întrucât părțile nu se înțeleg și nu se vor înțelege niciodată cu privire la o listă de cumpărături. Solicită stabilirea pensiei în bani.
La interpelarea instanței, reclamanta, personal, arată că merge la cumpărături împreună cu pârâtul, dar fiecare cumpără ce vrea.
Apărătorul reclamantei arată că pârâtul are o atitudine nesinceră, în actele depuse astăzi există un o notificare din 27.11.2014, în care contrar celor susținute la interogatoriu, pârâtul susține la final că în aceeași zi la ora 18.15 (în data de 25 noiembrie), pârâtul s-a prezentat la locuința reclamantei pentru a-i comunica poziția sa fermă față de schimbarea locuinței minorei, precum și pentru a-și vedea fiica și că inițial reclamanta nu i-a răspuns și nici nu a dorit să deschidă ușa. Omite pârâtul să spună că reclamanta i-a deschis. Deci pârâtul a spus dosar o parte din adevăr, astfel dă nu se poate coopera. Solicită pensia de întreținere de la introducerea acțiunii, întrucât pârâtul nu a dovedit că a plătit ceva.
La interpelarea instanței, reclamanta, personal, arată că este de acord cu stabilirea pensiei începând de astăzi.
Apărătorul pârâtului pune concluzii de respingere a acțiunii ca inadmisibilă, admiterea cererii reconvenționale, cu cheltuieli de judecată. Condiția fundamentală de admisibilitate a oricărei ordonanțe este urgența, care în prezenta cauză nu există. Reclamanta deja s-a mutat cu fiica, nimeni nu o deranjează. Chiar reclamanta a recunoscut la interogatoriu că tatăl nu a avut nicio tentativă de a lua fetița de la grădiniță nici de a pleca cu fata de acolo. La dosar nu există dovezi de violență din partea pârâtului. În ceea ce privește cererea reconvențională arată că aceasta este admisibilă, are urgență, întrucât reclamanta i-a interzis pârâtului o perioadă de timp să-și vadă fiica. Reclamanta a spus că stă bunica maternă cu fata când nu poate ea. Însă ce e preferatul pentru copil să stea cu bunica maternă sau cu tatăl ei. Mai mult decât atât tatăl are un program care îi permite să stea cu minora chiar și în cursul săptămânii. În programul de vizitare pe care l-a solicitat sunt cuprinse și vacanțele și zilele de sărbători și de naștere. Nu se știe cât va dura procesul de divorț, astfel că ordonanța își va produce efectele. În ceea ce privește pensia de întreținere arată că dispozițiile art. 530 cod civil prevăd că dacă își îndeplinește obligațiile, nu e poate stabili pensia decât în natură. Sunt dovezi suficiente că tatăl achită și în prezent grădinița, alte activități ale minorei, haine, mâncare, etc. Conform dispozițiilor Codului civil prevede și că ambii părinți trebuie să contribuie la întreținerea minorei. Cu cheltuieli pe cale separată.
Apărătorul reclamantei arată că ar trebui fragmentat programul copilului în așa fel încât să stea cât mai mult cu tatăl ei. Este o situație conflictuală între părinți. Programul de vizitare se acordă pentru a păstra o relație de afecțiune cu părintele cu care minorul nu domiciliază. Copilul se zăpăcește nu mai știe unde îi este domiciliu. Tatăl locuiește singur și nu a dovedit că are cine să-l sprijine. Cu cheltuieli pe cale separată.
INSTANȚA,
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24.11.2014 sub nr._, reclamanta V. C. în contradictoriu cu pârâtul V. E. C. a solicitat stabilirea domiciliului minorei, V. E. N., la mamă, obligarea pârâtului la plata unei contribuții care să acopere cheltuielile de creștere și educare a minorei, V. E. N., de ¼ din veniturile nete pe care le realizează; stabilirea unui program de legături personale ale pârâtului cu minora, V. E. N., după cum urmează: două weekenduri pe lună în ziua de sâmbătă de la orele 10.00 -18.00 la domiciliul pârâtului, de ziua subsemnatei, 30 noiembrie, minora să o petreacă cu mine începând cu orele 10.00 - 18.00, iar de ziua fatalului 26 decembrie să o petreacă cu acesta la domiciliul său începând cu orele 10.00 - 18.00. A menționat că a parcurs procedura medierii, există dosar de fond având ca obiect divorț și sunt îndeplinite condițiile de admitere a cererii pe calea ordonanței președințiale.
În motivare, a arătat că îl cunoaște pe pârât din anul 2007 când s-a angajat la AbCRO (momentan PPD România SRL). In acel moment amândoi erau implicați în alte relații. În 2009 au început să iasă în urma insistențelor pârâtului, s-au îndrăgostit și s-au separat de parteneri pentru a putea fi împreună. Ulterior s-au căsătorit și în data de 08.10.2010 s-a născut minora, V. E. – N.. După ce a apărut copilul, situația s-a schimbat dramatic. Au apărut certurile care au fost din ce în ce mai dese. Motivele au constat în nepăsarea și neimplicarea pârâtului în creșterea minorei, în sensul că pleca foarte des în deplasări de serviciu cu toate că avea posibilitatea să stea plecat mai puțin; lipsa de empatie față de reclamantă și de minoră în sensul că au fost câteva luni când minora nu dormea noaptea și reclamanta avea grijă de ea, iar dimineața pârâtul făcea gălăgie ca să o trezească pe minoră, spunându-i reclamantei să trebuie să se trezească să stea cu minora. Pârâtul nu știe să guverneze stările de agitație ale minore. De exemplu, în această vară pârâtul a fost împreună cu E. la piață. Ca orice copil, E. și-a dorit să cumpere ceva anume. Atunci când E. a început să plângă și să se agite pe motiv că nu i se cumpără ce dorește, pârâtul a mușcat-o de mână, neputând să-și guverneze propria stare de anxietate datorată de plânsul copilului; atunci când minora era bolnavă și vomita, se enerva foarte tare și în loc să o ajute pe mamă să liniștească copilul (care era speriat), începea și țipa ca s-a murdărit cearceaful. Pârâtul nu o lăsa pe mamă să-i dea toate medicamentele prescrise de medic. Vroia să o ducă la grădiniță pe minoră chiar dacă era bolnavă, pe motiv că el plătește grădinița; comportamentul fixist, rigid și depășit al pârâtului: când minora era în etapa renunțării la pampers, tatăl o bătea la fund dacă se scăpa pe ea din greșeală; obsesie pentru ordine și pentru impunerea de reguli în tot: în casă tot timpul a trebuit să aranjeze lucrurile doar după ordinea pârâtului. Orice aduceam eu acasă era în plus. Le impunea un program la televizor reclamantei și minorei, pe motiv că sunt televizoarele lui, prin urmare au dreptul să ne uităm la ce vrea el și până la ce oră vrea el. Nu aveau voie să stea cu ușile închise atunci când o adormea pe E., pe motiv că el vrea să audă tot ce vorbeau; control și manipulare, atitudine necorespunzătoare față de oameni.
A învederat că s-a ocupat în proporție de 90% de minoră de când s-a născut. A fost nevoită să se întoarcă la muncă neavând alte venituri decât alocația minorei, soții având venituri proprii și i-a găsit o bonă. Mama era cea care o ducea și o lua pe minoră de la grădiniță. Când ajunge acasă își petrece aproape tot timpul cu minora.
Pârâtul a pus întotdeauna cariera pe primul plan, iar apoi pe mama lui, față de care manifestă o grijă excesivă față o duce la doctor aproape lunar. Nu a ascultat-o niciodată pe reclamantă, tot timpul aceasta s-a simțit neglijată, iar termenii pe care îi folosea pârâtul la adresa reclamantei era de proastă și nebună. Pârâtul are propriu său program, merge la filme, teatru, s-a înscris la cursuri pentru gătit, merge la fotbal, în concluzie 4 zile pe săptămână este plecat în interes personal. Pârâtul este un misogin convins.
A mai arătat că este dovedită urgența cererii, dată fiind relația dintre soți, care sunt într-o continuă ceară și reproșuri, stare de fapt pe care copilul o simte negativ. La stabilirea domiciliului minorei, a solicitat să se țină cont de vârsta minorei, sexul acesteia și interesul superior, dat fiind faptul că minora este foarte atașată de mamă.
În ceea ce privește stabilirea unui program de legături personale ale pârâtului cu minora, a solicitat încuviințarea următorului program: două weekenduri pe lună în ziua de sâmbătă de la orele 10.00 - 18.00 la domiciliul pârâtului, de ziua mamei, 30 noiembrie, minora să o petreacă cu mama începând cu orele 10.00 - 18.00, iar de ziua tatălui 26 decembrie să o petreacă cu acesta la domiciliul său începând cu orele 10.00 - 18.00, acesta este necesar pentru a păstra relația fiică - tată până la stabilirea definitivă și irevocabilă de către instanța de fond care este învestită cu soluționarea recursului.
În drept cererea a fost întemeiată pe disp. art. 919 și urm., art. 996 și art. 998 alin. 2 C.proc.civ., art. 396, art. 400-402 C.civ.
În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri, proba testimonială cu doi martori și proba cu interogatoriul pârâtului.
La data de 22.12.2014 pârâtul a depus întâmpinare și cerere reconvențională solicitând, în principal, respingerea cererii ca inadmisibilă și în subsidiar, stabilirea unui program de relații personale cu minora.
În motivare, a arătat că în toamna anului 2014, ca urmare a unei deciziei unilaterale a soției, luata fără anunțarea sau consultarea sa, reclamanta a părăsit împreună cu minora domiciliul conjugal si s-a mutat .. F. de aceasta situație cererea formulata de reclamanta, prin procedura ordonanței președințiale, apare ca vădit inadmisibila întrucât nu este îndeplinită condiția fundamentala a urgentei măsurii solicitate a fi luate.
Dacă instanța va considera ca fiind admisibilă cererea, a solicitat ca pensia sa fie stabilita . pana la 1/4 din veniturile pe care le realizează, urmând a se avea in vedere nivelul cheltuielilor lunare ale fetiței, precum si faptul ca, raportat la norma de reglementare in speța, instanța urmează sa stabilească contribuția ambilor părinți la suportarea acestor cheltuieli. Totodată, cu privire la modalitatea de executare a pensiei, a solicitat încuviințarea ca plata sa fie efectuata in natura, astfel cum dispune textul de lege.
A menționat că de când reclamanta și minora au plecat fără să-i spună de acasă, minora nu a mai fost dusă la grădiniță, iar el a putut sa o vad pe cea mica doar dupa ce, in prima zi, a intervenit politia, iar ulterior, doar in locuința actuala a mamei, pe timp limitat si exclusiv in prezenta reclamantei. Informații legate de alimentația minorei, programul ei, starea de sănătate, s.a.m.d. nu i se comunica sub nicio forma.
A solicitat următorul program de vizitare: - întâlnirea si găzduirea minorei, in prezenta exclusiva a tatălui, in fiecare săptămâna para, începând de vineri, ora 16.00 si pana duminica, ora 18.00; întâlnirea si găzduirea minorei, in prezenta exclusiva a tatălui, in fiecare săptămâna impara, in zilele de luni, miercuri si pana vineri, in intervalul orar 17.00 -20.00; - întâlnirea si găzduirea minorei, in prezenta exclusiva a tatălui, in perioada sărbătorilor de iarna, începând cu ziua de 24.12 ora 10.00 si pana in ziua de 29.12 ora 18.00, in fiecare an par; - întâlnirea si găzduirea minorei, in prezenta exclusiva a tatălui, in perioada sărbătorii noului an, începând cu ziua de 29.12 ora 10.00 si pana in ziua de 02.01 ora 18.00, in fiecare an impar; - întâlnirea si găzduirea minorei, in prezenta exclusiva a tatălui, in perioada sărbătorilor pascale, începând cu ziua de vineri ora 16.00 si pana in ziua de marți, ora 18.00, in fiecare an impar; - întâlnirea si găzduirea minorei, in prezenta exclusiva a tatălui, in perioada 15 iunie-15 septembrie, timp de 42 de zile după cum urmează: 21 de zile consecutive, începând din ultima zi de luni a lunii iulie, cu începere de la ora 10.00 si 21 de zile consecutive începând din prima zi de luni a lunii august, cu incepere de la ora 10.00; - întâlnirea si găzduirea minorei, in prezenta exclusiva a tatălui, in perioada fiecărei vacante stabilite prin programa Ministerului Educației Naționale, cu excepția vacantei de vara, in prima jumătate a vacantelor, începând cu prima zi a perioadei, ora 10.00; - întâlnirea si găzduirea minorei, in prezenta exclusiva a tatălui, cu ocazia zilei de naștere a acesteia, in fiecare an par, începând cu ora 10.00 si pana la ora 20.00; - transmiterea situațiilor medicale si școlare ale minorei, ori de cate ori este cazul; - comunicarea telefonica cu minora o data pe zi, pe cheltuiala tatălui. Întregul program mai-sus menționat se va desfășura cu respectarea programului de activități educative si extra-grădinița/extra-școlare ale minorei agreate in comun si anterior de către ambii părinți.
A menționat că este o persoana matura, responsabila, foarte apreciata de cunoscuții si colaboratorii săi si care beneficiază de toate condițiile materiale si financiare necesare pentru îngrijirea minorei pe perioada programului de relații personale.
In ceea ce privește programul de relații personale solicitat a fi încuviințat de către reclamanta, acesta este, in mod evident, nesatisfăcător raportat la interesul superior al copilului. Reclamanta încearcă sa limiteze cat mai mult posibilitatea fetitei de a petrece timp alături tatăl său, atitudine in concordanta cu sentimentele nejustificate ale acesteia fata de pârât, însă fără nicio legătura cu drepturile si interesul fiicei minorei.
În drept, cererea a fost întemeiată: capătul I de cerere pe disp. art. 263 si 400 C. Civ.; art. 2 si urm. din Legea nr. 272/2004 privind protecția si promovarea drepturilor copilului; art. 194 si urm., 914 si urm., 919 si 996 si urm. C. Pr. Civ.; pe capătul II de cerere - art. 263 si 401 C. Civ.; art. 2 si urm. din Legea nr. 272/2004 privind protecția si promovarea drepturilor copilului; art. 194 si urm., 914 si urm.. 919 si 996 si urm. C. Pr. Civ.
Se depune la dosar referatul de anchetă socială efectuat de Autoritatea Tutelară S. 3 București(f.66).
La termenul din data de instanța a încuviințat ambelor părți proba cu înscrisuri și interogătorii reciproce.
Analizând actele si lucrarile dosarului, prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța constată următoarele:
Părțile sunt căsătorite din data de 22.05.2010, iar la data de 08.10.2010 s-a născut minora V. E. N..
În prezent pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 se află înregistrat dosarul nr._/301/2014 care are ca obiect divort si masuri privitoare la minor, așa cum rezultă din extrasul de pe portalul instanței aflat la dosar.
Din raportul de ancheta psihosociala efectuat in cauza la domiciliul reclamantului de către Autoritatea Tutelară S. 3 București, rezulta ca minora locuieste în prezent cu mama in Bucuresti, .. 35, ., . din două camere si dependinte, corespunzator mobilate, curat întreținute, conditii bune de locuit, cu chirie. Minora a fost găsită la data deplasării pe teren la domiciliul mamei, este un copil dezvoltat corespunzător vârstei, îngrijită, atașată de mamă, care-i asigură condiții optime de creștere și educare.
Din motivarea actiunii coroborată cu răspunsurile părților la interogatorii, instanta retine că reclamanta a părăsit domiciliul conjugal împreună cu minora și i-a comunicat acest lucru pârâtului prin SMS, pentru că devenea agresiv când îi spunea ceva care nu îi convine. Reclamanta a negat că l-ar fi vorbit de rău pe pârât în fața minorei și a răspuns(întreb. nr.10) că îi spune minorei că tatăl este bun și o iubește. Pârâtul a negat la interogatoriu că ar fi bătut-o pe vremuri pe minoră când făcea pe ea, iar în ceea ce privește mușcatul minorei de mână a răspuns că a fost o glumă, un accident și că nu a vrut să o facă să plângă.
În ceea ce privește admisibilitatea cererii de ordonanță președințială, instanța reține următoarele:
În ceea ce privește condițiile unei cereri de ordonanță președințială, pe lângă cerințele generale ce trebuie să existe în cazul oricărei acțiuni civile, respectiv formularea unei pretenții, interesul, capacitatea procesuală și calitatea procesuală, admisibilitatea ordonanței președințiale presupune și îndeplinirea anumitor condiții speciale, ce decurg din art. 996 alin. 1 din C.p.c.
Potrivit acestor dispoziții, instanța poate ordona măsuri vremelnice, în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept, care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Așadar, textul de lege stabilește două dintre condițiile de admisibilitatea ale cererii de ordonanță președințială, și anume urgența și caracterul vremelnic al măsurii solicitate a se lua pe această cale, decurgând, totodată, o a treia condiție de admisibilitate, respectiv ca prin măsura luată să nu se prejudicieze fondul.
În ceea ce privește condiția urgenței, art. 996 alin. 1 din C.p.c., enumeră categoriile generale de situații caracterizate prin urgență, și anume: păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și înlăturarea piedicilor ce s-ar putea ivi cu prilejul unei executări.
În cauză, reclamanta a arătat că urgența situației este justificată de faptul că minorul are nevoie de asigurarea unei stabilități, astfel încât să nu fie afectată de problemele părinților și de certurile dintre ei.
Așadar, în aceste condiții, caracterul urgent al măsurii în discuție reiese în mod vădit, fiind astfel îndeplinită una dintre cerințele reglementate în mod cumulativ de art. 996 alin. 1 din C.p.c., pentru pronunțarea unei ordonanțe președințiale, in interesul superior al minorului.
În ceea ce privește condiția caracterului vremelnic al măsurii solicitate, instanța apreciază că această măsură este îndeplinită din următoarele considerente:
Această condiție de admisibilitate a ordonanței președințiale stabilește faptul că pe această cale nu pot fi luate măsuri definitive care să rezolve în fond litigiul dintre părți, neputând avea drept scop stabilirea definitivă a drepturilor părților.
Așadar, instanța constată faptul că executarea măsurii solicitate de reclamanta, cu privire la stabilirea domiciliului minorei la mama, unde si locuieste in fapt, nu ar face imposibilă restabilirea ulterioară a situației de fapt schimbate, nefiind astfel în contradicție cu cerința caracterului vremelnic al măsurii luate prin intermediul ordonanței președințiale.
Cu privire la cerința neprejudecării fondului, instanța consideră că măsura solicitata de reclamanta in sensul stabilirii domiciliului minorului in mod proivizoriu la aceasta respectă această condiție de admisibilitate a ordonanței președințiale, fiind si prevazută espres la art. 919 C. proc. Civ.
Referitor la stabilirea locuinței minorului, în baza art. 496 C.civ., instanța va lua în considerare interesului superior al copilului, urmând a avea în vedere o . aspecte, cum ar fi: existența condițiilor pentru dezvoltarea fizică, psihică și intelectuală, vârsta minorului, posibilitățile materiale ale fiecărui părinte, relațiile de afecțiune dintre copil și părinții săi, conduita părinților față de minor, posibilitatea părinților de aloca timpul necesar pentru creșterea și educarea copilului, moralitatea părinților.
Din referatul de anchetă psihosocială depus la dosarul cauzei, s-a concluzionat că minora fiind un copil bine îngrijit, cu o normală dezvoltare fizică și intelectuală.
Față de cele expuse, instanța consideră că, în vederea unei dezvoltări armonioase a minorei și pentru a nu îi impune acesteia măsuri care să îi afecteze evoluția emoțională, dar și de faptul că mama îndeplinește toate condițiile favorabile creșterii și îngrijirii corespunzătoare a copilului său minor, stabilirea provizorie a locuinței minorei la mamă este o măsură care respectă cel mai bine cerința interesului superior al copilului.
Pentru aceste motive, în baza art. 496 alin. (3) C.civ., instanța va admite cererea reclamantei și va stabili locuința minorului la mamă, pana la soluționarea dosarului de divorț.
Cu privire la cheltuielile de creștere și educare ale minorei, obligația de întreținere între părinți și copii este instituită prin art. 499 din C.civ., tatăl și mama fiind obligați în solidar să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea profesională.
Potrivit art. 524 coroborat cu art. 527 C. civ., are drept la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sau bunurile sale și poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace. În speță, minora, în vârstă de 4 ani, se află în situația descrisă de prevederea legală, iar tatăl beneficiază de mijloacele pentru a-și îndeplini obligația ce îi incumbă în baza legii, având un loc de muncă stabil.
Cu privire la contribuția mamei, aceasta va fi stabilită în natură dat fiind faptul că minora urmează să locuiască împreună cu aceasta și va consta în supravegherea creșterii, formării și educării minorului, în îngrijirea permanentă a acesteia.
În ceea ce privește mijloacele reclamantului, din adeverința depusă la dosar(f.143) reiese că acesta realizează un venit mediu lunar net în cuantum de 13.200 lei (perioada iulie-decembrie 2014).
În speță, între părți există neînțelegeri în legătură cu executarea de către tatăl-pârâta obligației de întreținere a minorului, acesta declarând că este de acord cu obligarea lui la prestarea întretinerii față de minor, însă solicită ca executarea acesteia să fie în natură.
Din probele administrate, rezultă că ambele părți sunt persoane active, realizând venituri constante din muncă. În privința felul și modalităților executării obligației de întreținere de către părinți față de copilul lor minor, instanța se ghidează exclusiv după principiul respectării interesului superior al minorului, raportat la circumstanțele cauzei, astfel încât să nu reprezinte o noțiune abstractă.
Instanța nu poate sa nu remarce faptul că pârâtul solicita executarea în natură a obligației nu din motive care țin de interesul copilului, în condițiile în care nu a formulat în concret vreo critică cu privire la modul în care mama ar administra resursele destinate creșterii și educării minorei.
Nevoile minorei nu se limitează la simpla procurare la un interval de timp a unor produse dintr-o listă, care se poate întâmpla să nu fie alcătuită la timp sau chiar să nu mai corespundă necesităților în cele din urmă, știut fiind că, cel puțin din punct de vedere al alimentației, preferințele copiilor mici se schimbă ușor, mai ales în funcție de starea lor de sănătate și nu pot fi obligați să consume o hrană pe care o refuză, chiar dacă până atunci intra în obiceiurile lor alimentare; pe de altă parte hrana pregătită copiilor nu poate fi păstrată, fiind mai ușor perisabilă.
Executarea în natură a obligației presupune implicarea directă, dar mai ales constantă, a părinților în îngrijirea copiilor lor, astfel încât ei să fie automat la curent cu starea și nevoile copiilor, neînțelegând prin aceasta împovărarea părintelui rezident și cu obligația transmiterii de informări zilnice, a alcătuirii de liste pe loc, a unor adevărate „situații” cu privire la nevoile zilnice ale copiilor „și ale reclamantei”, inclusiv cu privire la nevoile zilnice viitoare, preconizate ale minorei. În fapt, nu se poate vorbi de existența unei reale colaborări între părinți în privința îngrijirii și întreținerii minorei, pârâtul neputând să fie prezent constant alături de minoră, ale cărui nevoi la această vârstă reclamă, chiar prezența zilnică, anumite renunțări și chiar sacrificii.
Întreținerea minorei implică o . cheltuieli, iar unele pot fi cheltuieli neprevăzute, iar pentru acoperirea acestor cheltuieli este nevoie de mijloace financiare și nu doar de produse.
În concluzie, instanța apreciază ca stabilirea obligației de întreținere a pârâtului sub forma plății unei pensii lunare de întreținere este o masură potrivită care, în circumstanțele actuale, asigură indeplinirea în condiții mai bune a obligației de întreținere a tatălui față de copilul său minor, reținând interesul superior al copilului.
Ca atare, instanța va obliga pârâtul să plătească reclamantei, în favoarea minorei, un procent de 25% lunar din veniturile sale nete permanente cu titlu de pensie de întreținere.
Sub aspectul întinderii în timp a obligației pârâtului de a contribui la cheltuielile de creștere și educare a minorei, în temeiul art. 532 alin. 1 C.civ., contribuția pârâtului, astfel cum va fi stabilită în sarcina acestuia, urmează să fie prestată pârâtei în favoarea minorului, cu începere de la data pronunțării prezentei sentințe și până la majorat. Aceasta întrucât, din susținerile părților, precum și din înscrisurile depuse la dosar de către pârât, reiese că reclamantul a contribuit cu diverse sume de bani la cheltuielile de creștere și educare a minorei și după data separării în fapt.
In ceea ce priveste stabilirea programului de vizitare a minorului de catre tatăl-pârât, avand in vedere sustinerile părților și probele administrate, instanța apreciază ca avand un rol benefic in dezvoltarea psihologica a minorei, cu conditia sa se realizeze dupa un program stabil si la ore potrivite, fara a se incerca sicanarea si supravegherea reclamantei prin intermediul programului de vizitare a minorei, instanta urmeaza sa admita acest capat de cerere din acțiunea principală și în parte din cererea reconvențională, apreciind că masura luată este in interesul copilului.
Astfel ca, instanta va încuviința pârâtului-reclamant în mod provizoriu, legătura personală cu minora, în primul și în al treilea week-end din lună, de sâmbătă, ora 10,00, până duminică, ora 18,00, cu găzduire; în a 2-a și a 4-a săptămână, miercurea, între orele 17,00-20,00 și timp de câte 3 zile, la înțelegerea părinților, Sărbătorile de C. și de Paști să fie petrecute cu tatăl, o dată la doi, alternativ, începând cu Sărbătoarea de C. 2015, precum și telefonic în fiecare zi, pe cheltuiala pârâtului.
Conform art. 453 Cod pr.civ. instanta va lua act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Conform art. 996 alin. 2 Cod pr.civ. ordonanta este provizorie si executorie.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:
Admite acțiunea și admite în parte cererea reconvențională în cauza privind pe reclamanta-pârâtă V. C., CNP:_, cu domiciliul în sector 5, București, ., ., . în contradictoriu cu pârâtul-reclamant V. E. C., CNP:_, cu domiciliul în sector 3, București, .. 303, ., ., cu participarea Autorității Tutelare – PRIMĂRIA S. 3, cu sediul în sector 3, București, .-4.
Stabileste în mod provizoriu la reclamantă locuinta minorei, pana la solutionarea definitivă a dosarului de divorț nr._/301/2014.
Încuviințează în mod provizoriu, pârâtului-reclamant, legătura personală cu minora, în primul și în al treilea week-end din lună, de sâmbătă, ora 10,00, până duminică, ora 18,00, cu găzduire, în a 2-a săptămână și a 4-a, miercurea, între orele 17,00-20,00 și timp de câte 3 zile, la înțelegerea părinților, Sărbătorile de C. și de Paști să fie petrecute cu tatăl, o dată la doi, alternativ, începând cu Sărbătoarea de C. 2015, precum și telefonic în fiecare zi, pe cheltuiala pârâtului.
Obligă în mod provizoriu pârâtul-reclamant la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 1/4 lei, din veniturile nete și permanente, începând cu data pronunțării și până la soluționarea dosarului de divorț.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Executorie.
Cu apel in termen de 5 zile de la pronuntare, cu depunerea cererii de apel la aceeasi instanta.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 05.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. Ș. Rădița P.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 1356/2015.... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 1771/2015. Judecătoria... → |
|---|
