Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2325/2016. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2325/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 22-02-2016 în dosarul nr. 2325/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 2325
Ședința din Camera de Consiliu din data de 22.02.2016
Instanța constituită din :
Președinte: L.-D. R.
Grefier: C. O.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S.C. A. N. BUCUREȘTI S.A. în contradictoriu cu pârâta D. S., având ca obiect cerere de valoare redusă.
Cererea se soluționează în Camera de Consiliu, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că reclamanta a depus înscrisurile solicitate, după care,
Având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în baza art. 255 și art. 1030 al. 1 Cod de procedură civilă, instanța încuviințează pentru reclamantă proba cu înscrisuri, apreciind-o admisibilă și concludentă, putând duce la soluționarea procesului și a respins proba cu interogatoriul pârâtei ca nefiind util cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau alte incidente de soluționat în baza art. 394 C. proc. civ., instanța constată dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 27.10.2015, pe rolul acestei instanțe sub numărul_, reclamanta S.C. A. N. București S.A., în contradictoriu cu pârâta D. S., a solicitat instantei obligarea paratei la plata sumei de 6482,93 lei reprezentând contravaloarea furnizării serviciilor de apă și canal și a penalităților de întârziere, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că între aceasta și pârâta s-a încheieta contractul de furnizare – prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare din data de 28.10.2012 în baza căruia a emis pentru perioada 24.12.2013 – 24.06.2015 o . facturi fiscale rămase neachitate al căror debit total este de 6482,93 lei. Referitor la calculul penalităților, reclamanta a precizat că pârâta a depășit termenul de 30 de zile de la scadența facturilor fiscale, astfel datorează egale cu dobânziile pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, în concret rezultând suma de 755,56 lei. Reclamanta a menționat că aceste creanțe sunt certe, lichide și exigibile.
În drept, reclamanta S.C. A. N. București S.A. a invocat dispozițiile art. 969, art. 1073, art. 1082, art. 1088, art. 1176, art. 1177 alin. (1), art. 165, art. 1656, ale art. 1164, art. 1166, art. 1170, art. 1178, art 1270, art. 1272, art 1516, art. 2280, art. 2293 și art. 2300 din din Codul Civil, Legea 51/2006, Legea 241/2006 și art. 1025-1032 din Codul d eprocedură civilă.
Acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 200 lei potrivit art. 6 alin. (1) din O.U.G. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și interogatoriul pârâtei, depunând la dosarul cauzei, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, un set de înscrisuri (filele 9-47).
Pârâta D. S., deși legal citată nu a depus întâmpinareși nu s-a prezentat la niciun termen de judecată.
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat și administrat pentru reclamantă, proba cu înscrisurile depuse la dosar, considerând aceste probe admisibile și concludente în temeiul art. 255 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Analizând întreg materialul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, între reclamanta S.C. A. N. București S.A. și pârâta D. S. s-a încheiat contractul de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare din data de 28.10.2012 (filele 30-38) pentru imobilul din . D., nr. 110, Sector 3, București.
În baza art. 6.1 din contractul nr. ANB3122160/28.10.2012, prin care se arată dreptul furnizorului să factureze și să factureze de regulă contravaloarea serviciilor, reclamanta S.C. A. N. București S.A. a emis pentru perioada cuprinsă între luna decembrie 2013 – octombrie 2015, zece facturi fiscale în cuprinsul cărora cuantumul serviciilor de apă și canalizare a fost menționat după cum urmează: factura fiscală nr. ANB_ din data de 24.12.2013 (fila 10) pentru suma de 413,05 lei – scadentă la data de 08.01.2014; factura fiscală nr. ANB_ din data de 03.03.2014 (fila 12) pentru suma de 572,61 lei - scadentă la data de 18.03.2014 ; factura fiscală nr. ANB_ din data de 05.05.2014 (fila 13) pentru suma de 483,46 lei - scadentă la data de 20.05.2014; factura fiscală nr. ANB_ din data de 02.07.2014 (fila 15) pentru suma de 566,22 lei - scadentă la data de 17.07.2014; factura fiscală nr. ANB_ din data de 01.09.2014 (fila 17) pentru suma de 763,72 lei - scadentă la data de 16.09.2014; factura fiscală nr. ANB_ din data de 03.11.2014 (fila 19) pentru suma de 706,35 lei - scadentă la data de 18.11.2014; factura fiscală nr. ANB_ din data de 30.12.2014 (fila 21) pentru suma de 672,63 lei - scadentă la data de 14.01.2015; factura fiscală nr. ANB_ din data de 02.03.2015 (fila 23) pentru suma de 736,95 lei - scadentă la data de 17.03.2015; factura fiscală nr. ANB_ din data de 30.04.2015 (fila 25) pentru suma de 848,36 lei - scadentă la data de 15.05.2015 și factura fiscală nr. ANB_ din data de 24.06.2015 (fila 26) pentru suma de 719,58 lei - scadentă la data de 09.07.2015 al căror cunatum total este de 6482,93 lei reprezentând numai contravaloarea serviciilor de apă și canalizare.
Referitor la obligația de plată a contravalorii serviciilor furnizate în cumantum total de 6482,93 lei, instanța reține că deși termenul de scadență al fiecărei facturi fiscale s-a împlinit, pârâta D. S. nu a procedat la efectuarea plăților, aspect asupra căruia nu s-a făcut proba contrarie și care nu a fost contestat de către aceasta din urmă.
Cu privire la penalitățile de întârziere, instant constată că potrivit art. 6.2 din contractul nr. ANB3122160/28.10.2012 părțile au prevăzut că furnizorul are dreptul să aplice penalități egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, în cazul neachitării facturilor la termen.
În drept,
Analizând cu prioritate admisibilitatea prezentei cereri, față de dispozițiile art. 1025 alin. (1) din codul de procedură civilă prin care se prevede că procedura cererii cu valoare redusă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței, se constată îndeplinite condițiilor de admisibilitate având în vedere obiectul și valoare cererii, și anume plata sumei de 6482,93 lei pentru neîndeplinirea obligațiilor ce rezultă din contractul nr. ANB3122160/28.10.2012.
Potrivit art. 1270 din Codul civil, contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante, astfel instanța reține că între reclamanta și pârâtă s-au desfășurat raporturi contractuale, constând în furnizarea de apă potabilă și serviciul de preluare ape uzate și meteorice prin rețeaua publică de canalizare, aceasta având obligația reciprocă și interdependentă de achitare a contravalorii serviciului prestat.
În ceea ce privește existența raporturilor contractuale dintre reclamanta S.C. A. N. București S.A.și pârâta D. S., instanța reține încheierea valabilă a contractului de furnizare servicii nr. ANB3122160/28.10.2012, în formă scrisă, semnat și necontestat de către pârâtă.
Conform art. 1350 din Codul Civil: ,,orice persoană trebuie să-și execute obligațiile pe care le-a contractat”, iar la alin. (2) din același articol se prevede că atunci când, fără justificare, nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii.
În aceast sens, potrivit art. 31 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, principala obligație a utilizatorilor din condominiu în cazul încheierii de contracte individuale de furnizare/prestare a serviciului este, printre altele, să plătească până la termenul de scadență facturile individuale emise de operator.
În ceea ce privește emiterea facturilor fiscale din perioada decembrie 2013 – octombrie 2015, instanța reține că în urma furnizării apă potabilă și a prestării serviciului de preluare ape uzate și meteorice către pârâtă, aceasta a emis respectivele facturi fiscale prin care se arată contravaloarea acestor servicii, în cuantum total de 6482,93lei, iar potrivit celor menționate anterior, termenul de plată al fiecăreia dintre sume a ajuns la scadență, debitul total de 6482,93 lei rămânând neachitat, aspect necontestat de către pârâtă și asupra căruia acesta nu a făcut dovada contrară, deși potrivit art. 249 din Codul de procedură civilă, sarcina probei îi aparține.
Raportat la penalitățile de întârziere solicitate de reclamantă, conform art. 1538 alin.(1) din Codul civil, clauza penală este aceea prin care părțile stipulează că debitorul se obligă la o anumită prestație în cazul neexecutării obligației principale. În art. 1539 din Codul civil se arată că nu se poate cere atât executarea în natură a obligației principale, cât și plata penalității, afară de cazul în care penalitatea a fost stipulată pentru neexecutarea obligațiilor la timp sau în locul stabilit. În acest din urmă caz, creditorul poate cere atât executarea obligației principale, cât și a penalității, dacă nu renunță la acest drept sau dacă nu acceptă, fără rezerve, executarea obligației.
Astfel instanța reține că potrivit art. 42 alin. (10) Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, neachitarea facturii de către utilizator în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage penalități de întârziere stabilite conform reglementărilor legale în vigoare, după cum urmează: penalitățile se datorează începând cu prima zi după data scadenței; penalitățile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare; valoarea totală a penalităților nu va depăși valoarea facturii și se constituie în venit al operatorului.
Prin urmare, plata penalităților este prevăzută pentru neexecutarea obligațiilor la timp, fapt ce face posibilă atât solicitarea plății debitului principal, cât și a penalităților de întârziere.
În ceea ce privește modul de calcul al penalităților, potrivit art. 120 din O.G. numărul 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, la alin. (7), astfel cum a fost modificat prin Ordonanță de urgență nr. 88 din data de 01.10.2010, se prevede că nivelul dobânzii este de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere. Însă, aceste dispoziții au fost modificate prin Ordonanță de urgență nr. 8 din data de 01.03.2014, de la această data nivelul dobânzii fiind de 0,03% pentru fiecare zi de întârziere.
Însă instanța constată că pentru perioada cuprinsă între 23.10.2013 și 23.06.2014 reclamanta a calculate și solicitat penalități calculate la nivelul procentual de 0,02% pe zi de întârziere.
Totodată, având în vedere depășirea termenelor de scadență, reclamanta a calculat penalități de întârziere inclusiv pentru debitele principale cuprinse în factura fiscală seria ANB_/02.05.2013 (fila 58), factura fiscală seria ANB_/03.07.2013 (fila 60), factura fiscală seria ANB_/02.09.2013 (fila 62) și în factura fiscală seria ANB_/01.11.2013 (fila 64), penalitățile fiind calculate începând cu data scadenței fiecărei facturi fiscale în parte.
În ceea ce privește penalitățile de întârziere calculate pentru depășirea termenului de plată al debitelor cuprinse în facturile fiscale al căror cuantum total este de 6482,93 lei, instanța constată că modul de calcul este prevăzut în anexele acestor facturi fiscale. Astfel sunt calculate începând cu data scadenței ficărei facturi fiscale și până la data de 06.10.2015, cunatumul total penalităților de întârziere fiind de 755,56 lei.
În lumina acestor considerente, în temeiul art. 1030 din Codul de procedură civilă, instanța va admite cererea reclamantei S.C. A. N. București S.A. și va obliga pârâta să plătească acesteia suma totală de 6482,93 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate și suma de 755,56 lei, reprezentând penalități de întârziere.
Potrivit dispozițiilor art. 453 alin. (1) și a art. 1032 alin. (1) din Codul de procedură civilă poate pretinde cheltuieli de judecată partea care câștigă procesul, prin urmare cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată va fi admisă, pârâta având o culpă procesuală.
În temeiul art. 452 din Codul de procedură civilă, partea care pretinde cheltuieli de judecată, trebuie să facă dovada existenței și întinderii lor, în condițiile legii. Întrucât reclamanta a făcut această dovadă, propunând ca probă în acest sens, până la data închiderii dezbaterilor pe fond, copie de pe chitanța de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 de lei (fila 8), instanța urmează să admită cererea de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. A. N. BUCUREȘTI S.A., cu sediul în bucurești, Sector 1, .. 2, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J_, C. RO_, C. bancar Ro 89 BRDE 450S V_ deschis la BRD-SMCC în contradictoriu cu pârâta D. S., cu domiciliul în București, . Papazoglu, nr. 110, având CNP:_.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 6482,93 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate, precum și suma de 755,56 lei, reprezentând penalități de întârziere.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru.
Executorie de drept.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, la Judecătoria Sectorului 3 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22.02.2016.
Președinte, Grefier,
L.-D. R. C. O.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 335/2016. Judecătoria SECTORUL 3... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 897/2016. Judecătoria... → |
|---|
