Plângere contravenţională. Sentința nr. 145/2016. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 145/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 12-01-2016 în dosarul nr. 145/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI – SECTIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILĂ NR. 145
Ședința publică din data de 12.01.2016.
Instanța constituită din:
Președinte: S. S.
Grefier: M. S.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect plangere contraventionala, formulată de petentul M. M., în contradictoriu cu intimata D. B. RUTIERA.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța, în temeiul 131 C.pr.civ. se declară competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în baza art. 255, 258 coroborat cu art. 237 pct. 7 C.proc.civ., instanța încuviințează pentru ambele parti proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei, apreciind-o admisibilă și concludentă, putând duce la soluționarea procesului.
Instanța, analizand actele si lucrarile dosarului râmâne în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecatoriei Sector 4 la data de 14.07.2015 sub nr._, contestatorul M. M. în contradictoriu cu intimatul Direcția Generală de Poliție a Municipiului București - B. Rutieră, a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._/07.07.2015, solicitand exonerarea de plata amenzii si inlaturarea masurilor complementare.
În motivarea plângerii, arata ca la data de 07.07.2015 se deplasa cu autoturismul cu nr. de înmatriculare_, pe Splaiul Unirii, când a fost oprit de un politist care i-a spus ca ar fi fost înregistrat de aparatul radar conducând cu viteza de 110 km/h in localitate. Desi nu a remarcat sa fi depășit viteza legala, a semnat procesul-verbal, i s-a retinut permisul de conducere si i s-a eliberat dovada. Susține că a solicitat sa vada înregistrarea, dar polițistul mi-a răspuns ca nu o prezintă decât la cererea instanței daca depun contestație.
In drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile art 31 din OG nr 2/2001.
Intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București - B. Rutieră, a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a invocat, in baza art. 118 alin.l din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, rep, cu modificările și completările ulterioare, excepția necompetenței teritoriale, apreciind că, săvârșirea contravenției a avut loc pe raza Judecătoriei Sectorului 3 București.
Pe fond, a solicitat respingerea plangerii, ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal de contravenție contestat ca fiind legal si temeinic intocmit, învederând că au fost respectate dispozițiile legale pentru întocmirea sa valabilă.
A mai arătat că, la data de 07.07.2015, orele 15:17, petentul a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe Splaiul Unirii nr.683, fiind înregistrat de aparatul radar că a circulat cu viteza de 110 km/h, pe un sector de drum unde limita maximă de viteză admisă este de 50 km/h. Susține că, prin faptul că a condus în localitate cu o viteză cu mult peste limita maximă admisă (+60 km/h), petentul a creat un pericol deosebit de grav pentru siguranța sa și a celorlalți participanți la trafic. Abaterea a fost constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate și verificate metrologic, conform prevederilor art. 109 alin. (2) din OUG nr. 195/2002 rep.
În drept au fost invocate dispozițiile art.205-208 și urm. C.p.c., iar în dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri.
Prin sentinta civila nr._ pronuntata de Judecatoria Sector 4 Bucuresti in dosar nr._ s-a admis exceptia necompetentei teritoriale si s-a dispus declinarea compententei de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Sector 3 Bucuresti.
Cererea a fost inregistrata pe rolul acestei instante la data de 09.12.2015, sub nr._ .
La termenul de judecată din data de 12.01.2016, instanta a incuviintat pentru ambele părți proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei.
Analizând întreg materialul probator administrat, instanța reține următoarele:
În fapt, potrivit procesului-verbal de contravenție ., nr._ din data de 07.07.2015, întocmit de către D. - B. Poliței Rutiere, încheiat în prezența petentului, instanța reține că acesta a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 945 lei și cu suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru 90 de zile, pe motiv că, la data de 07.08.2015, a condus autoturismul înmatriculat cu nr._ pe .. 683 cu viteza de 110 km/h, pe un sector de drum unde limita maximă de viteză admisă era de 50 km/h.
Instanța constată că s-a reținut încălcarea dispozițiilor art. 102 alin. 3 lit. e) din OUG nr. 195/2002, puse în aplicare prin art. 121 alin. 1 din RAOUG nr. 195/2002.
În urma verificării realizate din oficiu, potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data înmânării procesului verbal de constatare a contravenției – respectiv, 07.07.2015.
În drept, instanța, urmează a verifica legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare a contravenției, prin raportare la probele administrate în cauză.
Cu privire la legalitatea procesului-verbal, instanța constată că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute exprese. Se reține, de asemenea, că nu au fost invocate de către petent aspecte privind legalitatea procesului verbal contestat, ci acesta a criticat exclusiv temeinicia sa.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, având în vedere criteriile stabilite de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Escoubet c. Belgiei, se admite că sancționarea petentului cu amendă contravențională în cuantum de 945 lei, precum și aplicarea sancțiunii complementare constând în suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru 90 de zile pentru săvârșirea unei contravenții constituie o acuzație în materie penală.
Totuși, instanța reține că, în cazul în care sancțiunea aplicată, deși exclusiv punitivă, nu atinge o anumită gravitate și mai ales nu poate fi înlocuită cu o pedeapsă privativă de libertate sau cu o amendă penală, garanțiile impuse de art. 6 CEDO nu sunt la fel de extinse în materie contravențională ca în materie penală. În acest sens, instanța constată că procesul verbal întocmit se bucură de prezumția de legalitate, veridicitate și autenticitate, acest fapt fiind în concordanță cu jurisprudența CEDO. Aceste trei prezumții relative de care se bucură procesul verbal de contravenție nu sunt de natură să înfrângă total prezumția de nevinovăție a petentului, ci presupun doar o inversare a sarcinii probei în favoarea intimatei. Or, această inversare a sarcinii probei este compatibilă cu art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, astfel cum a reținut Curtea în cauza N. G. c. României.
În concluzie, instanța reține că dreptul la un proces echitabil al petentului este respectat, în ciuda faptului că acesta are sarcina de a răsturna prezumțiile relative de care se bucură procesul-verbal de contravenție pentru a-și proba nevinovăția. Pentru respectarea drepturilor sale, sarcina instanței rămâne aceea de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional. De asemenea, dreptul la apărare al petentului este respectat în măsura în care acesta are acces la un „tribunal” în sensul art. 6 CEDO în fața căruia poate administra probe prin care să-și probeze nevinovăția.
În mod concret, instanța observă că petentului i s-a acordat ocazia de a-și prezenta punctul de vedere prin introducerea plângerii contravenționale și de a solicita încuviințarea și administrarea probelor pe care le consideră concludente.
Analizând întregul probatoriul administrat, instanța observă, însă, că petentul nu a reușit să probeze susținerile sale, prezumțiile relative de legalitate și temeinicie anterior indicate nefiind răsturnate.
În acest sens, instanța reține faptul că intimata a făcut dovada, prin fotografiile și înscrisurile depuse (f.16-20), a constatării faptei săvârșite de petent prin mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, contrar susținerilor petentului. Din acest punct de vedere, se reține că petentul nu a avut obiecțiuni la semnarea procesului verbal, sintagma „nu am mențiuni” reieșind cu claritate din cuprinsul acestuia. Nu în ultimul rând, instanța are în vedere inclusiv faptul că petentul, prin plângerea contravențională, nu a negat săvârșirea faptei, ci s-a rezumat la a preciza că „nu am remarcat să fi depășit viteza legală” și a-și exprima nemulțumirea privind imposibilitatea de a vizualiza înregistrarea. Or, din aceste considerente, se reține că intimata a confirmat, prin înscrisurile și fotografiile depuse la dosar, prezumțiile de care se bucură procesul verbal, contrar susținerilor petentului.
Pe cale de consecință, reținând că petentul nu a reușit să complinească sarcina probei ce îi revenea, instanța reține temeinicia procesului verbal de contravenție.
Referitor la cerința proporționalității sancțiunii, prevăzută de art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, cât privește natura sancțiunii aplicate, instanța reține că petentul a fost sancționată cu amendă, precum și cu suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru 90 de zile. Potrivit art. 102 alin. 3 lit. e) din OUG nr. 195/2002, fapta săvârșită de petent se sancționează „amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile”.
Cât privește natura sancțiunii stabilite, instanța constată că aceasta a fost în mod proporțional aplicată, sancțiunea avertismentului neavând un caracter suficient de descurajant în cauză, prin raportare și la rolul preventiv al sancțiunii contravenționale. Astfel, fapta de a circula cu o viteză de 110 km/h pe un bulevard intens circulat din București, la o oră la care traficul este semnificativ – 15:17, prezintă o periculozitate sporită, atât în ceea ce privește siguranța conducătorului autoturismului, cât și a celorlalți participanți la trafic. Pe cale de consecință, instanța apreciază că în mod corect intimata nu a aplicat avertismentul, ci sancțiunea amenzii.
Cât privește cuantumul amenzii aplicate, instanța reține că acesta a fost stabilit în mod legal, cu luarea în considerare a dispozițiilor art. 102 alin. 3 lit. e) raportate la dispozițiile art. 98 alin. 4 lit. d) din O.U.G nr. 195/2002, potrivit căruia fapta săvârșită de petent atrage sancționarea cu 9-20 puncte-amendă. În concret, instanța constată că petentului i-au fost aplicate 9 puncte-amendă, sancțiune ce coincide cu minimul special prevăzut de lege, astfel că se verifică și cerința proporționalității sancțiunii din punct de vedere al cuantumului.
Având în vedere toate aceste considerente, constatând legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție în cauză și apreciind drept proporțională sancțiunea aplicată, instanța urmează a respinge plângerea contravențională formulată de petent, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE :
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul M. M., cu domiciliul in sector 4, București, ., ., ap. 54, CNP_, în contradictoriu cu intimata D. B. RUTIERA, cu sediul in sector 3, București, .. 9-15, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 3 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12.01.2016.
Președinte, Grefier,
S. S. M. S.
Pentru grefier M. S.,
detașat la Tribunalul București, semnează grefierul șef al secției civile,
Red. 04.02.2016
S.S./M.S.
2 ex.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1507/2016. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 138/2016.... → |
|---|
