Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art. 300,319^1,325 CPC. Sentința nr. 1665/2016. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 1665/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 11-02-2016 în dosarul nr. 1665/2016
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1665
Ședința publică de la 11.02.2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – G. D.
GREFIER – D. I.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare, privind pe contestatoarea I. S. ALLOYS în contradictoriu cu intimata B. G. SA PRIN AGENȚIA C..
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică de la 28.01.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 29.01.2016 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la data de 05.06.2015 sub nr._, contestatoarea I. S. ALLOYS S.R.L. a formulat contestație la executare în contradictoriu cu intimata B. – G. S.A., solicitând instanței să dispună anularea somației mobiliare din data de 08.05.2015, precum și a tuturor actelor de executare emise de B. C. V. și M.-A. D. în dosarul de executare silită nr. 4536/2014, anularea încheierii de încuviințare a executării silite din data de 30.09.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 în dosarul nr._/301/2014, suspendarea executării silite până la soluționarea definitivă a contestației, întoarcerea executării silite și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, se arată că prin contractul de credit nr. 1361/07.03.2008, I. Pancom S.R.L. a contractat de la intimata B. – G. S.A. un credit pentru finanțarea activității, creditul fiind garantat de contestatoare în calitate de debitoare ipotecară, potrivit contractului de ipotecă mobiliară pe universalitatea de bunuri nr. 3053/19.08.2013. Ulterior, intimata a demarat executarea silită împotriva tuturor părților contractante: debitor principal, codebitor, debitori ipotecari, garanți, avaliști, fără să urmeze o ordine în valorificarea bunurilor deținute de aceștia în vederea acoperirii presupusei creanțe.
În ce privește cuantumul debitului, contestatoarea arată că din contul I. Pancom a fost deja poprită suma de 150.696,25 lei, iar executarea întregii creanțe împotriva sa conduce la o îmbogățire fără justă cauză a intimatei care nu justifică de unde rezultă efectiv debitul solicitat, nefiind prezentat nici un algoritm de calcul. Prin urmare, apreciază că executarea este nelegală, întrucât intimata nu deține o creanță certă, lichidă și exigibilă, conform art. 662 C.pr.civ.
În continuare, contestatoarea arată că cererea de executare silită a fost formulată la data de 01.07.2014, iar încuviințarea executării silite a fost pronunțată la data de 30.09.2014 și că până la momentul emiterii somației din 08.05.2015 s-a împlinit un termen de aproape un an. Astfel, deși intimata a solicitat executarea silită în iulie 2014, tot la solicitarea acesteia executarea efectivă a fost demarată după un an în scopul aplicării dobânzii penalizatoare și creșterii costurilor creditului. Intimata a dat dovadă de rea credință în administrarea executării silite, având în vedere că a demarat executarea împotriva tuturor părților contractante: debitor principal, codebitor, debitori ipotecari, garanți, avaliști, blocând activitatea tuturor societăților implicate în proces, fapt ce determină imposibilitatea achitării presupusului debit, cât și prejudicii pe plan economic. Intimata era obligată să își valorifice creanța de la fiecare parte și, în măsura în care nu s-ar fi îndestulat, să pornească o executare silită împotriva tuturor părților. În acest sens, se arată că au fost deschise următoarele dosare de executare silită: 4537/2014- I. Pancom, debitor principal; 4535/2014 – L. T. și L. I., garanți; 2154/2014 L. G., avalist; 7216/2014 L. G., avalist și 7215/2014, L. T., avalist.
În motivarea cererii de suspendare a executării silite, contestatoarea învederează prejudiciile ireparabile și ireversibile care ar putea fi generate de executarea abuzivă care ar periclita situația financiară a firmei și a angajaților acesteia.
A mai solicitat contestatoarea ca, în măsura în care instanța nu va aprecia că se impune suspendarea executării silite, iar până la soluționarea definitivă a contestației, intimata va executa silit bunuri sau alte valori ale contestatoarei, să dispună întroarcerea executării silite.
În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 702, art. 703, art. 711 alin. 1 și alin.3, art. 718 alin.1 și alin.7, art. 722, art. 453 C.pr.civ.
În susținerea contestației a fost indicată proba cu înscrisuri, iar atașat contestației a fost depus la dosar un set de înscrisuri (f 7-17, 33-80, dosarul Judecătoriei Sectorului 2).
La data de 14.07.2015, intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației în principal, ca tardiv introdusă și, în subsidiar, ca neîntemeiată.
În ce privește excepția tardivității intimata invocă prevederile art. 401 alin. 1 C.pr.civ. și susține că termenul pentru introducerea contestației a început să curgă de la data comunicării somației (11.05.2015) și s-a împlinit la data de 26.05.2015, în timp ce acțiunea a fost înregistrată la data de 05.06.2015.
Pe fondul cauzei, intimata arătat că în data de 07.03.2008 a încheiat cu ..R.L. în calitate de împrumutat și . S.R.L. în calitate de co-împrumutat, contractul de credit nr. 1361, prin care banca a acordat un împrumut în sumă de 3.400.000 lei și 1.300.000 USD. Creditele au fost garantate cu contract de ipotecă mobiliară pe universalitatea de bunuri nr. 3053/2013 și contractele de ipotecă mobiliară asupra creanțelor nr. 3052/2013, respectiv 3051/2013, iar ca urmare a întârzierii la rambursarea creditului s-a adresat executorului judecătoresc cu cererea de executare silită. La data de 07.07.2015, situația debitelor era următoarea: sold total 9.518.348,18 lei (1 USD = 4,0816 lei). Credit restant: 2.585.480,12 lei și 1.267.552,85 USD, dobânzi și comisioane: 634.662,93 lei și 275.504,63 USD, dobânda penalizatoare: 562.438,50 lei și 243.815,88 USD și comision 72.224,43 lei și 31.688,75 USD.
Intimata mai arată că executarea silită a fost începută în anul 2014, dar executorul judecătoresc a păstrat suma solicitată de bancă, urmând la ca distribuirea sumelor realizate să se stabilească exact care sunt sumele ce vor fi distribuite. Deoarece titlul executoriu cuprinde criterii în funcție de care se actualizează suma, aceasta se va modifica și definitiva în momentul realizării procesului verbal de distribuire a prețului.
De asemenea, a mai arătat că în cazul în care împrumutatul sau oricare dintre avaliști ar face plăți, suma datorată va fi redusă în mod corespunzător, însă nu suntem în această situație deoarece societatea se află în încetare de plăți. Totodată, se mai arată că suma de 150.696,25 lei nu acoperă decât o mică parte a datoriei și nu reprezintă un excedent pe care banca l-ar folosi în mod injust.
În ce privește buna sa credință, intimata a arătat că dobânda aplicată la creditul restant nu poate fi considerată o manevră dolosivă a băncii, contestatoarea având posibilitatea și obligația de a achita creditul restant pentru a nu mai fi nevoită să acumuleze dobânzi. Totodată, arată că executarea a fost pornită împotriva garanților, codebitorilor, avaliștilor și debitoarei, toți aceștia fiind obligați în solidar și nimic nu împiedică începerea simultană a executărilor. Față de invocarea indirectă a beneficiilor (de diviziune și discuțiune), intimata subliniază că contestatoarea este co-debitor, astfel că o astfel de discuție este inadmisibilă.
Cu privire la caracterul creanței, intimata susține că a pus în executare o creanță certă, lichidă și exigibilă. Caracterul cert este dat de art. 662 C.pr.civ., iar contestatoarea nu are în vedere indicarea de către executorul judecătoresc a modului în care s-a calculat debitul datorat. Or, în cauză, dreptul de creanță al intimatei decurge din contractul de credit bancar, precum și din contractele de garanție mobiliară, care sunt semnate de contestatoare. Mai mult, creanța este și lichidă, întrucât toate sumele de rambursat sunt determinabile și au fost calculate strict pe baza stipulațiilor din actul de creanță susmenționat, după algoritmii prevăzuți în contractul de credit și reflectați în graficul de rambursare, extrasul de cont și cererea de executare silită.
În ce privește cererea de suspendare a executării silite, intimata susține că contestatoarea nu a făcut dovada vătămării ce ar putea fi determinată de continuarea executării silite și că, aflându-se în posesia unui titlu executoriu care impune contestatoarei obligația de plată a unei sume de bani, are un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, suspendarea executării silite ar reprezenta, în opinia intimatei, o ingerință în exercitarea dreptului de proprietate care, deși urmărește un scop legitim, față de motivele invocate, măsura suspendării nu este nici necesară și nici proporțională.
În drept, intimata a invocat prevederile art. 205 C.pr.civ., OG nr. 99/2006.
Sub aspect probatoriu a fost indicată proba cu înscrisuri.
Urmare a solicitării instanței, la data de 15.08.2015, B. C. V. și M.-A. D. a comunicat dosarul de executare silită nr. 4536/2014 (f. 81-225 dosarul Judecătoriei Sectorului 2), în copie certificată pentru conformitate.
La data de 17.08.2015, contestatoarea a depus la dosar răspuns la întâmpinarea intimatei prin care a solicitat respingerea excepției tardivității, precum și celorlalte apărări ale acesteia.
În ce privește excepția tardivității, contestatoarea arată că somația i-a fost comunicată la data de 20.05.2015, termenul de formulare a contestației expira la data de 05.06.2015, iar contestația a fost depusă la oficiul poștal în data de 04.06.2015.
În ce privește fondul cauzei, contestatoarea a reluat o parte din argumentele din cererea de chemare în judecată.
Prin sentința civilă nr. 8225/13.08.2015, Judecătoria Sectorului 2 București a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3, unde cauza a fost înregistrată la data de 22.09.2015.
Prin încheierea din data de 29.10.2015, instanța a respins excepția tardivității formulării contestației ca neîntemeiată, având în vedere că actele de executare contestate au fost comunicate debitoarei contestatoare la data de 20.05.2015, conform dovezii de la fila 230 din dosarul declinat, iar acțiunea a fost depusă la poștă la data de 04.06.2015, respectiv în a 15-a zi. Prin aceeași încheiere s-a luat act de faptul că contestatoarea nu mai susține cererea de suspendare a executării silite.
În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin contractul de credit nr. 1361/07.03._ (f. 68 dosarul Judecătoriei Sectorului 2) modificat prin acte adiționale subsecvente, încheiat între intimata B. – G. SA prin Agenția C. și . în calitate de „client”(împrumutat), intimata a acordat împrumutate un credit în sumă de 3.400.00 lei și 1.300.000 USD. În vederea garantării obligației de restituire a sumelor împrumutate, au fost încheiate mai multe contracte accesorii, între care și contractul de ipotecă mobiliară asupra creanțelor nr. 3051/19.08.2013 (f. 163-167), contractul de ipotecă mobiliară asupra conturilor bancare nr. 3052/19.08.2013 (f. 159-161) și contractul de ipotecă mobiliară pe universalitate de bunuri nr. 3053/19.08.2013 (f. 156-158), prin care debitoarea din cauza de față, în calitate de debitor ipotecar a garantat executarea obligației ce rezultă din contractul principal de credit.
Prin cererea de executare înregistrată la data de 01.07.2014 la B. C. V. și M.-A. D., creditoarea a solicitat realizarea pe calea executării silite împotriva debitoarei ipotecare I. S. Alloys S.R.L. a creanțelor de 3.563.596,55 lei și 1.399.789,34 USD, reprezentând 3.203.759,20 lei și 1.267.552,85 USD credit, 321.297,76 lei și 117.025,89 USD dobândă și 38.539,59 lei și 15.210,60 USD comisioane, calculate până la data de 20.06.2014, precum și dobânzile ce vor curge în continuare până la stingerea integrală a creditului, în baza contractului de credit și a contractelor de ipotecă mobiliară susmenționate. În acest sens, a fost constituit dosarul de executare nr. 4536/2014 pe rolul B. C. V. și M.-A. D..
Prin încheierea pronunțată la data de 30.09.2014 în dosarul nr._/301/2014, Judecătoria Sectorului 3 executarea silită solicitată de creditoare împotriva debitoarei.
La data de 09.05.2015, executorul judecătoresc a stabilit prin încheiere cheltuielile de executare (f. 119) în sumă totală de 107.412,57 lei, a emis două înștiințări către debitoare (f. 118 și 120), precum și somația mobiliară (f. 117) și a dispus înființarea popririi emițând adrese de înființare a popririi către terți popriți – unități bancare (f. 83-116).
În drept, potrivit art. 711 alin. 1 teza I C.pr.civ., împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
În ce privește primul motiv al contestației la executare, prin care se invocă faptul că executarea silită privește și o sumă deja achitată, instanța reține că, potrivit adresei nr. 4536/2014 din data de 26.11.2015 emisă de B. C. V. și M.-A. D., în dosarele de executare nr. 4535/2014, nr. 4536/2014 și 4537/2014 a fost realizată prin executare suma de 2.477,46 lei, iar în dosarele de executare nr. 2154/2015, 7216/2014 și 7215/2014 a fost realizată suma de 3.710,90 lei. Întrucât suma realizată nu depășește pe cea pentru care s-a pornit executarea silită nu se poate invoca o îmbogățire fără justă cauză a creditoarei, în patrimoniul acesteia neintrând bunuri sau valori care nu i se cuvin.
Totodată, instanța are în vedere că debitorul ipotecar nu poate invoca beneficiul de diviziune și beneficiul de discuțiune, o astfel de posibilitate existând numai pentru garantul fideiusor (art. 2298 și art. 2294 C.civ.), nu și pentru garantul ipotecar.
În ce privește critica debitoarei, referitoare la caracterele creanței pusă în executare, se reține că creanța pentru care se desfășoară executarea silită este certă, întrucât rezultă din contractul de credit bancar nr. 1361/07.03._ și din contractele de ipotecă mobiliară asupra creanțelor nr. 3051/19.08.2013, de ipotecă mobiliară asupra conturilor bancare nr. 3052/19.08.2013 și de ipotecă mobiliară pe universalitate de bunuri nr. 3053/19.08.2013, în aceste din urmă existând prevedere clară că obligația garantată este nu numai cea privind rambursarea creditului, ci și cea privind plata accesoriilor (dobânda, dobânda penalizatoare, marje, onorarii, taxe, comisioane, prime de asigurare).
În condițiile art. 662 alin. 3-4 C.pr.civ., creanța este lichidă întrucât contractul de credit conține elementele care permit stabilirea cesteia, dar și exigibilă, întrucât prin declararea scadenței anticipate a creditului debitorul este practic decăzut din beneficiul termenului de plată stabilit inițial în graficul de rambursare a creditului.
De asemenea, se mai reține că nimic nu o împiedică pe creditoare de a solicita executarea silită în mod concomitent împotriva tuturor debitorilor principali și garanți, iar procedând în acest sens, creditoarea nu dă dovadă de un comportament abuziv, ci de diligență în recuperarea sumelor împrumutate.
Pentru toate aceste considerente, contestația la executare formulată împotriva întregii executări, împotriva încheierii de încuviințare a executării silite și împotriva somației, este apreciată de instanță ca neîntemeiată.
În ce privește cererea de întoarcere a executării silite, față de dispozițiile art. 722 alin. 1 C.pr.civ., conform cărora întoarcerea executării se poate dispune în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită și având în vedere că prin soluționarea contestației la executare nu a fost anulată executarea silită, rezultă că nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru a se dispune în sensul solicitat de contestatoare.
Referitor la cererea creditoarei privind la obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată, instanța o va respinge ca neîntemeiată, în baza art. 453 C.pr.civ., având în vedere că aceasta nu a avut câștig de cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația la executare și cererea de întoarcere a executării silite formulate de contestatoarea I. S. ALLOYS, cu sediul în București, Calea Moșilor nr. 288, ., ., sector 2, CUI_, înregistrată la ORC sub nr. J_, cu sediul ales în București, sector 3, .. 8-10, în contradictoriu cu intimata B. G. SA PRIN AGENȚIA C., cu sediul în București, sector 1, .-7, CUI_, înregistrată la ORC sub nr. J_, ca neîntemeiate.
Ia act de renunțarea contestatoarei la judecarea cererii privind suspendarea executării silite.
Respinge cererea creditoarei referitoare la obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 11.02.2016.
PREȘEDINTE,GREFIER,
G. DuncaDoina I.
GD/DI
5ex./15.02.2016
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 7702/2012.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1445/2016.... → |
---|