Cerere de valoare redusă. Hotărâre din 06-02-2015, Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 06-02-2015 în dosarul nr. 1516/2015
Dosar nr._
JUDECĂTORIA SECTORULUI IV BUCUREȘTI
Î N C H E I E R E
Ședința din camera de consiliu de la 29.01.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. B.
GREFIER R. N.
Pe rol soluționarea cauzei civile formulate de reclamanții S. F. M. și S. M. V. în contradictoriu cu pârâta I. R., având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în ședință de cameră de consiliu au răspuns reclamanții prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar, fila 51, lipsind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra propunerii de probe.
Apărătorul reclamanților solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar.
Instanța încuviințează pentru reclamanți proba cu înscrisuri, ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei, în temeiul art. 255 și 258 Cod procedură civilă.
Instanța pune în discuție excepția autorității de lucru judecat, cu privire la solicitarea de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea dosarului nr._ pe care o invocă din oficiu, față de existența sentinței pronunțate în acest dosar.
Apărătorul reclamanților solicită respingerea excepției, având în vedere că aceste cheltuieli au fost generate de reaua credință a pârâtei, pârâta părăsind imobilul ulterior pronunțării sentinței din acel dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Apărătorul reclamanților solicită admiterea cererii așa cum a fost precizată, pentru pretențiile reprezentând sume din facturi neachitate de pârâtă, rezultate din contractul nr. 20/2014 și cheltuieli generate de neîndeplinirea obligațiilor contractuale. Solicită cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru.
Instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru a delibera, urmează să amâne pronunțarea, motiv pentru care
DISPUNE
Amână pronunțarea pentru data de 06.02.2015.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
ROMÂNIA
Dosar nr._
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1516
Ședința din camera de consiliu de la 06.02.2015
Instanța constituită din:
Președinte –M. B.
Grefier – R. N.
Pe rol soluționarea cauzei civile formulate de reclamanții S. F. M. și S. M. V. în contradictoriu cu pârâta I. R., având ca obiect cerere de valoare redusă.
Dezbaterile au avut loc în ședința de cameră de consiliu din 29.01.2015 când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 06.02.2015, când în aceeași compunere a hotărât.
INSTANTA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 02.05.2014, astfel cum a fost precizată la data de 29.09.2014 reclamanții S. F. M. și S. M. V., au solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța pe calea procedurii cu privire la cererile de valoare redusă, să oblige pârâta I. R. la plata sumei de 1563 lei, compusă din: 673 lei reprezentând cote restante întreținere potrivit adeverinței nr. 01/07.03.2013 a Asociației de proprietari . reprezentând factură ENEL, 200 lei cheltuieli privind medierea conform facturii nr. EB 216/07.02.2014 și contractului de pregătire a medierii nr. 108/2014, 100 lei reprezentând taxa de timbru din dosarul nr._ al Judecătoriei Sectorului 4, 500 lei reprezentând onorariul de avocat pentru dosarul nr._ conform facturii nr. 367/19.02.2014, 50 lei taxa de timbru pentru prezentul dosar.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că au achiziționat apartamentul nr. 9 situat în București, sector 4, ., . pârâtă, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 20/17.01.2014 de notar public P. A. C. B., prin care pârâta s-a obligat să predea apartamentul până la data de 31.01.2014, cu achitarea tuturor utilităților la zi și prezentarea facturilor și a chitanțelor aferente. Reclamanții au susținut că la data de 31.01.2014 pârâta a refuzat predarea imobilului, ocupând din acel moment imobilul fără nici un drept, iar în urma demersurilor efectuate, respectiv procedura medierii, notificarea pârâtei și solicitarea evacuării acesteia prin intermediul instanței de judecată, la data de 01.03.2014 pârâta a părăsit imobilul însă nu a achitat cotele de întreținere și utilitățile la zi. S-a mai arătat că pârâta a părăsit imobilul fără a achita facturile pentru utilități aferente lunilor decembrie 2013 – februarie 2014, astfel că pe lângă costurile generate de declanșarea procedurii de evacuare, reclamanții au fost nevoiți să suportăm și aceste cheltuieli.
În drept, au fost invocate prevederile art. 1685 și urm. C.civ., art. 1028 alin. 2 C.proc.civ.
În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, atașând la dosar, în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul: adeverința nr. 01/07.03.2013 emisă de Asociația de Proprietari .. 4775/04.03.2014, 4776/04.03.2014, 4777/04.03.2014, 4778/04.03.2014, chitanța ENEL, factura ENEL nr._/07.03.2014, cerere adresată asociației de proprietari și cartea de imobil pentru apartamentul nr. 9, facturi fiscale și chitanțe privind cheltuielile de mediere, onorariul de avocat și taxa de timbru, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 20/17.01.2014 de notar public P. A. C. B..
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 50 lei.
Deși pârâtei i s-a transmis formularul de răspuns, însoțit de o copie a formularului de cerere și de copii de pe înscrisurile depuse de reclamantă, potrivit art. 1029 alin. 3 C.p.c., aceasta nu a răspuns în vreun fel.
Instanța a încuviințat pentru reclamanți, la termenul din 29.01.2015, proba cu înscrisuri, în cadrul căreia reclamanții au mai depus copia legalizată a sentinței civile nr. 3172/08.04.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr._ .
La același termen de judecată, instanța a invocat din oficiu excepția autorității de lucru judecat, cu privire la cererea de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea dosarului nr._, față de existența sentinței pronunțate în acest dosar.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, între pârâta I. R., în calitate de vânzător, și reclamanții S. M. V. și S. F. M., în calitate de cumpărători, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 20/17.01.2014 de notar public P. A. C. B., prin care reclamanții au achiziționat apartamentul nr. 9 situat în București, sector 4, ., ., .. III alin. ultim din contract, părțile au stabilit că transmiterea proprietății cu toate atributele sale se face la data autentificării contractului, iar predarea apartamentului se va face până la data de 31.01.2014, cu achitarea tuturor utilităților la zi și prezentarea către cumpărători a facturilor și chitanțelor aferente.
Prin sentința civilă nr. 3172/08.04.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr._, rămasă definitivă prin neapelare, a fost respinsă ca rămasă fără obiect cererea formulată la data de 13.02.2014 de reclamanții S. M. V. și S. F. M., în contradictoriu cu pârâta I. R., având ca obiect evacuarea pârâtei din imobilul situat în București, sector 4, ., ., . respinsă ca neîntemeiată cererea reclamanților de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. În considerentele acestei sentințe s-a reținut că pârâta a părăsit imobilul în litigiu după introducerea cererii de evacuare, conform susținerilor reclamanților în acest sens, coroborate cu imposibilitatea oficiului poștal de a-i transmite pârâtei notificarea din 07.02.2014. Referitor la cererea privind cheltuielile de judecată, constând în taxa judiciară de timbru, onorariu mediator și onorariu avocat, s-a reținut că pârâta nu se află în culpă procesuală, iar prin hotărârea de a declanșa acel proces înainte de a avea confirmarea că pârâta a primit notificarea reglementată de art. 1038 C.proc.civ. și fără a ști dacă, în termen de 5 zile de la primire, aceasta va părăsi sau nu imobilul, reclamanții sunt cei care se află în culpă procesuală.
Instanța mai reține că, potrivit chitanțelor nr. 4775/04.03.2014, 4776/04.03.2014, 4777/04.03.2014, 4778/04.03.2014, coroborate adeverința nr. 01/07.03.2013 emisă de Asociația de Proprietari . plătit suma totală de 673 lei, reprezentând cheltuieli de întreținere pentru apartamentul nr. 9, din perioada decembrie 2013 – ianuarie 2014. De asemenea, reclamanții au mai plătit și factura ENEL nr._/07.03.2014, privind consumul de energie electrică din perioada 07.02._14 pentru apartamentul nr. 9, conform chitanței nr._/21.03.2014, aspect necontestat de pârâtă.
Potrivit art. 248 alin. 1 C.p.c., „instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei”.
Analizând cu prioritate excepția autorității de lucru judecat, cu privire la cererea de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea dosarului nr._, invocată din oficiu, instanța reține că aceasta este parțial întemeiată, urmând a fi admisă în parte pentru următoarele considerente:
Prezenta cauză are ca obiect cererea de valoare redusă formulată de reclamanții S. M. V. și S. F. M. în contradictoriu cu pârâta I. R., prin care s-a solicitat obligarea pârâtei inclusiv la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea dosarului nr._, respectiv taxa judiciară de timbru de 100 lei, onorariul de avocat de 500 lei și cheltuieli privind medierea de 200 lei.
Instanța reține că prin sentința civilă nr. 3172/08.04.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr._, rămasă definitivă prin neapelare, a fost respinsă ca rămasă fără obiect cererea formulată la data de 13.02.2014 de reclamanții S. M. V. și S. F. M., în contradictoriu cu pârâta I. R., având ca obiect evacuarea pârâtei din imobilul situat în București, sector 4, ., ., ., totodată fiind respinsă ca neîntemeiată cererea reclamanților de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, reținându-se cu privire la aspectul cheltuielilor de judecată că pârâta nu se află în culpă procesuală, reclamanții fiind cei care se află în culpă procesuală.
Potrivit art. 430 alin. 1 C.proc.civ., „Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată”. Totodată, potrivit art. 431 alin. 1 C.proc.civ., „nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect”, iar conform art. 432 alin. 1 C.proc.civ., „excepția autorității de lucru judecat poate fi invocată de instanță sau de părți în orice stare a procesului, chiar înaintea instanței de recurs”.
Prin urmare, pentru a stabili în ce măsură există autoritate de lucru judecat în raport de prezenta cerere, este necesar a se verifica tripla identitate impusă de art. 431 alin. 1 C.proc.civ., cu privire la părți, obiect și cauză.
Astfel, instanța constată că, referitor la sumele reprezentând cheltuielile de judecată ocazionate de soluționarea dosarului nr._, respectiv taxa judiciară de timbru de 100 lei, onorariul de avocat de 500 lei și cheltuieli privind medierea de 200 lei, între prezenta cauză și cauza ce a făcut obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Sectorului 4 București, soluționată irevocabil există identitate de părți – în ambele cauze având calitatea de reclamanți S. M. V. și S. F. M., iar de pârâtă I. R. – identitate de obiect – în ambele cauze fiind solicitate cheltuielile de judecată ocazionate de soluționarea dosarului nr._, respectiv taxa judiciară de timbru, cheltuielile privind medierea și onorariul avocațial – și identitate de cauză – solicitarea de acordare a cheltuielilor de judecată fiind întemeiată pe culpa procesuală a pârâtei în declanșarea litigiului. Nu prezintă importanță faptul că în prezenta cauză cheltuielile de judecată din dosarul nr._ sunt solicitate pe calea procedurii privind cererile de valoare redusă, câtă vreme temeiul juridic de drept substanțial al cererii de acordare a cheltuielilor de judecată este același, ceea ce contează fiind faptul că reclamanții au mai solicitat anterior obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea dosarului nr._, solicitare care a fost respinsă ca neîntemeiată, întrucât pârâta nu se afla în culpă procesuală.
Instanța reține că autoritatea lucrului judecat are la baza regula că o acțiune nu poate fi judecată definitiv decât o singură dată și nu poate fi combătută printr-o altă hotărâre judecătorească, astfel încât aspectele stabilite printr-o hotărâre definitivă să nu fie contrazise printr-o hotărâre ulterioară, dată într-un alt proces, chiar și în situația în care înscrisurile depuse în dosarul ulterior ar conduce la o altă concluzie decât cea reținută instanța care a pronunțat prima sentință.
Așadar, reținându-se îndeplinirea în cauză a triplei identități cerute de art. 431 alin. 1 C.proc.civ., cu privire la părți, obiect și cauză, instanța va acorda eficiență efectului negativ recunoscut prin lege hotărârii judecătorești definitive pronunțate în dosarul nr._, în temeiul căruia este oprită o nouă judecată pentru pretențiile soluționate prin hotărâre anterior. Prin urmare, apreciind drept întemeiată excepția autorității de lucru judecat invocată din oficiu, instanța o va admite ca atare și, în consecință, va respinge cererea privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea dosarului nr._, respectiv taxa judiciară de timbru de 100 lei, onorariul de avocat de 500 lei și cheltuieli privind medierea de 200 lei, constatând autoritatea de lucru judecat.
Pe fondul cauzei, în drept, instanța constată că cererea, astfel cum a fost formulată, îndeplinește condițiile pentru a fi soluționată pe calea procedurii speciale cu privire la cererile de valoare redusă, potrivit art. 1025 C.p.c., care prevede că „prezentul titlu se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței”.
Astfel, acțiunea promovată este evaluabilă în bani și nu depășește, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, suma de 10.000 lei.
Instanța reține că art. 1.270 C.civ. consacră principiul forței obligatorii a contractului (pacta sunt servanda), dispunând în acest sens: “contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante”, iar potrivit art. 1.170 „părțile trebuie să acționeze cu bună credință atât la negocierea și încheierea contractului, cât și pe tot timpul executării sale”. Rațiunea textelor citate constă în asigurarea stabilității si siguranței raporturilor juridice generate de actele juridice.
În acest sens, instanța reține că în prezenta cauză s-au desfășurat relații contractuale în urma cărora pârâta și-a asumat obligația de a achita către furnizori contravaloarea utilităților aferente apartamentului nr. 9 până la data predării acestuia, care trebuia să fie 31.01.2014.
De asemenea, potrivit art. 1345 C.civ., „Cel care, în mod neimputabil, s-a îmbogățit fără justă cauză în detrimentul altuia este obligat la restituire, în măsura pierderii patrimoniale suferite de cealaltă persoană, dar fără a fi ținut dincolo de limita propriei sale îmbogățiri”.
Având în vedere că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 20/17.01.2014 de notar public P. A. C. B., pârâta s-a obligat să predea reclamanților apartamentul nr. 9 până la data de 31.01.2014, cu achitarea tuturor utilităților la zi, iar din chitanțele nr. 4775/04.03.2014, 4776/04.03.2014, 4777/04.03.2014, 4778/04.03.2014, coroborate cu adeverința nr. 01/07.03.2013 emisă de Asociația de Proprietari . reclamanții au achitat către asociația de proprietari suma de 673 lei, reprezentând cote restante de întreținere din perioada decembrie 2013 – ianuarie 2014 pentru apartamentul nr. 9, rezultă că pârâta I. R. a realizat o îmbogățire fără justă cauză cu privire la suma de 673 lei, ce reprezenta obligația acesteia, concomitent cu micșorarea patrimoniului reclamanților. În consecință, fiind îndeplinite condițiile îmbogățirii fără justă cauză cu privire la suma de 673 lei, pârâta este ținută să restituie această sumă reclamanților.
În ceea ce privește suma de 40 lei, reprezentând contravaloarea facturii ENEL nr._/07.03.2014, achitată de reclamanți, instanța reține că acea factură privea consumul de energie electrică din perioada 07.02._14 pentru apartamentul nr. 9. Or, în condițiile în care din sentința civilă nr. 3172/08.04.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr._ nu rezultă cu putere lucru judecat data exactă a părăsirii apartamentului de către pârâtă, iar reclamanții au recunoscut că pârâta a părăsit apartamentul la data de 01.03.2014, dată la care reclamanții s-au mutat în imobil, conform extrasului din carte de imobil depus la dosar, creanța de 40 lei pretinsă de reclamanți pentru perioada 07.02._14 nu prezintă caracter cert, lichid și exigibil. În plus, instanța are în vedere că notificarea trimisă prin postă pârâtei în luna februarie 2014, menționată în sentința civilă nr. 3172/08.04.2014 nu a fost recepționată de pârâtă, iar în prezenta cauză reclamanții nu au propus probe în dovedirea datei exacte a părăsirii apartamentului de către pârâtă. Chiar și în situația în care pârâta ar fi părăsit apartamentul la data de 01.03.2014, conform susținerilor reclamanților, din cuprinsul facturii ENEL nr._/07.03.2014, nu se poate determina consumul de energie electrică până la data de 01.03.2014 și prin urmare nici contravaloarea consumului de energie electrică datorat de pârâtă. În consecință, instanța va respinge ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei de 40 lei, reprezentând contravaloarea factură ENEL.
Pentru considerente expuse anterior, în temeiul art. 1270 C.civ. și 1345 C.civ., văzând și dispozițiile art. 1030 C.proc.civ., instanța va admite în parte cererea, și va obliga pârâta să plătească reclamanților suma de 673 lei, reprezentând cote restante întreținere, respingând capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei de 40 lei, reprezentând contravaloarea factură ENEL, ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite excepția autorității de lucru judecat, invocată de instanță din oficiu.
Respinge cererea privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea dosarului nr._, respectiv taxa judiciară de timbru de 100 lei, onorariul de avocat de 500 lei și cheltuieli privind medierea de 200 lei, constatând autoritatea de lucru judecat.
Admite în parte cererea formulată de reclamanții S. F. M. și S. M. V. cu domiciliul în sector 4, București, ., ., . în contradictoriu cu pârâta I. R., cu domiciliul în sector 4, București, .. 153, .. 1, . obiect cerere de valoare redusă.
Obligă pârâta să plătească reclamanților suma de 673 lei, reprezentând cote restante întreținere.
Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei de 40 lei, reprezentând contravaloarea factură ENEL, ca neîntemeiat.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare apel care se va depune la Judecătoria Sectorului 4 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. M. N. R.
Red. M.B./Dact. M.B. și N.R./4 ex./17.07.2015
| ← Contestaţie la executare. Încheierea nr. 22/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1486/2015. Judecătoria... → |
|---|
