Contestaţie la executare. Sentința nr. 7070/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 7070/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 28-05-2015 în dosarul nr. 7070/2015
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7070
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 28.05.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: M. F.
GREFIER: S. O. A.
Pe rol, pronunțarea în cauza civilă privind pe contestatorii B. C. și B. M., în contradictoriu cu intimații C. H. M., C. L. și B.E.J. I. P., având ca obiect contestație la executare - suspendarea executării silite.
Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 13.05.2015, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța a amânat pronunțarea la 28.05.2015.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 02.12.2013 sub nr._/299/2013, contestatorii B. C. și B. M., în contradictoriu cu intimații C. H. M., C. L. și B.E.J. I. P., au formulat contestație la executare împotriva executării silite efectuate în dosarul de executare nr. 150E/2013 al B.E.J. I. P., solicitând anularea procedurii de executare silită, precum și suspendarea executării până la soluționarea contestației la executare.
În motivare, contestatorii au susținut că aplicarea procedurii silite nu este legală, iar delimitarea liniei de graniță dintre proprietăți nu poate fi operată potrivit punctelor de reper stabilite prin expertiza topografică.
Au mai arătat că în cauză nu se putea recurge la executarea silită, întrucât nu există cel puțin două părți cu calități opuse și distincte, respectiv creditor și debitor, iar cel din urmă să refuze să aducă la îndeplinire de bună voie dispozițiile conținute într-un titlu executoriu. Potrivit acestora, prin soluția pronunțată de instanță nici una din părți nu a căzut în pretenții și nu a dobândit față de cealaltă o creanță sau nu a devenit beneficiara unei obligații de a face susceptibile de a fi adusă la îndeplinire pe calea executării silite.
Contestatorii au mai susținut că nu s-au opus demarcării în teren a celor două proprietăți, însă fiind diferențe substanțiale de suprafață, hotărârea judecătorească nu poate să fie pusă în executare, iar singura soluție posibilă prin care s-ar ajunge la o delimitare corectă a proprietarilor este reprezentată de efectuarea unei noi expertize tehnice topografice care să transpună în teren cotele de coproprietate revenind fiecărei părți.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 714 și 718 C.pr.civ.
Această contestație a fost timbrată cu suma de 100 lei.
La data de 03.03.2014, intimații C. H. M. și C. L. au depus la dosar întâmpinare, prin care au solicitat respingerea contestației și aplicarea unei amenzi judiciare intimaților (f. 29, dos._/299/2013).
În motivare, intimații au arătat că nu există motive de nelegalitate a procedurii de executare silită, iar învederând dispozițiile titlului executoriu, intimații au susținut că apărările contestatorilor potrivit cărora delimitarea liniei de graniță dintre cele două proprietăți nu poate fi operată sunt contrazise faptic de efectuarea acestei delimitări în data de 04.12.2013 de către B.E.J. I. P..
S-a mai susținut că în cadrul contestației la executare nu se pot primi critici referitoare la raportul de expertiză omologat de instanța investită cu judecarea litigiului de fond, precum și că executarea silită este procedura prin care titularul unui drept recunoscut printr-o hotărâre judecătorească sau printr-un alt titlu executoriu constrânge apelând la concursul organelor competente pe cel ce nu își execută de bunăvoie obligațiile decurgând dintr-un asemenea titlu, să le aducă la îndeplinire, în mod silit.
În acest sens, intimații au susținut că cei doi contestatori au calitatea de debitori în dosarul de executare nr. 150E/28.08.2013, aceștia refuzând să îndeplinească de bunăvoie cele cuprinse în dispozitivul deciziei nr. 447A/30.04.2012, adică să delimiteze linia de hotar sau să accepte delimitarea, conform celor stabilite în decizie, fără a fi nevoie să se apeleze forța coercitivă a organelor de executare silită. Faptul că aceștia refuză delimitarea hotarului rezultă fără echivoc chiar din susținerile făcute în prezenta contestație, învederându-se totodată și adresa înregistrată la B.E.J. I. P. sub nr. 821/26.11.2013 și adresa nr. 150/27.11.2013.
La data de 05.04.2014, contestatorii au depus la dosar răspuns la întâmpinare (f. 42, dos._/299/2013), prin care au susținut că intimații au procedat la modificarea suprafețelor de teren atribuite părților prin decizia civilă nr. 447A/30.04.2012. Totodată, au precizat că au fost de acord cu punerea în practică a hotărârii de partaj.
Prin cererea înregistrată pe rolul pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 02.12.2013 sub nr._ , contestatorii B. C. și B. M., în contradictoriu cu intimații C. H. M., C. L. și B.E.J. I. P., au mai formulat o contestație la executare cu privire la dosarul de executare nr. 150E/2013 al B.E.J. I. P. prin care au criticat cheltuielile de executare.
În motivare, contestatorii au susținut că nu pot fi suportate exclusiv numai de către o parte (pretinsul debitor) cheltuielile ocazionate de astfel de operațiuni, întrucât ele trebuie divizate între părțile litigante.
Au mai arătat și că este excesiv cuantumul pretinselor cheltuieli de executare, iar o simplă operațiune de măsurare a curții unui imobil și de plantare a unor țăruși nu poate atrage cheltuieli de aproape 2.500 lei.
În dovedire, contestatorii au depus la dosar înscrisuri.
Această contestație a fost timbrată cu suma de 100 lei.
La data de 26.03.2014, intimații C. H. M. și C. L. au depus la dosar întâmpinare, prin care au invocat excepția conexității față de existența dosarului nr._/299/2013, precum și excepția tardivității formulării acestei contestației la executare (f. 58, dos._ ).
În ceea ce privește excepția de tardivitate, intimații au învederat prevederile art. 714 alin. 2 C.pr.civ. și au arătat că somația de plată nr. 150/2013 a fost comunicată debitorilor în data de 19.12.2013, iar prezenta contestație la executare a fost înregistrată la data de 08.01.2014, cu depășirea termenului legal de 15 zile.
Pe fondul cauzei au susținut că este nefondată contestația la executare, învederând prevederile art. 994 alin. 2 C.pr.civ. și susținând că debitorii contestatori au refuzat ca marcarea hotarului să fie efectuată prin bună înțelegere, intimații au susținut că au fost obligați să apeleze la forța coercitivă a organelor abilitate pentru punerea în aplicare a dispozitivului hotărârii judecătorești.
De asemenea, intimații au mai învederat și prevederile art. 1528 C.pr.civ. și au susținut că, și înaintea emiterii somației și ulterior, le-au solicitat contestatorilor participarea la marcarea hotarului prin montarea unor țăruși sau a unui gard, prin înțelegere și fără intervenția executorului judecătoresc, însă contestatorii au refuzat de fiecare dată în mod categoric să participe. Față de acest refuz, la data de 27.11.2013 executorul judecătoresc a emis o adresă prin care înștiința pe contestatori că delimitarea liniei de hotar se va face în data de 04.12.2013, ora 10, iar la ora stabilită contestatorii nu s-au prezentat.
În privința criticilor aduse cuantumului cheltuielilor de executare, intimații au arătat că și în ceea ce privește încheierea din data de 19.12.2013, prin care au fost stabilite cheltuielile, contestația este tardivă, fiind formulată cu depășirea termenului de 5 zile.
În dovedire, intimații au depus la dosar înscrisuri.
La data de 15.04.2014, contestatorii au depus la dosar răspuns la întâmpinare (f. 86, dos._ ), prin care au mai adăugat că excepțiile invocate sunt nefondate.
Prin încheierea din data de 11.06.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, în dosarul nr._, s-a admis excepția de conexitate și s-a dispus conexarea dosarului nr._ la dosarul nr._/299/2013.
Prin sentința civilă nr._/29.09.2014, Judecătoria Sectorului 1 București a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București, dosarul fiind înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 08.12.2014 sub nr._ .
Intimatul B.E.J. I. P. nu a depus la dosar întâmpinare.
În urma adresei emise de instanță din oficiu, B.E.J. I. P. a comunicat în copie certificată dosarul de executare nr. 150E/2013.
În ședința publică din data de 01.04.2015, instanța a respins excepția de tardivitate invocată de către intimați prin întâmpinare și a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, iar din oficiu și proba cu expertiză topografică, însă din proba cu expertiză topografică încuviințată în raport de apărările contestatorilor s-a constatat decăderea în ședința publică din data de 13.05.2015 față de neachitarea onorariului de expert în termenul stabilit de instanță de către contestatori, în sarcina cărora a fost stabilită plata onorariului.
Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a B.E.J. I. P., instanța reține că, potrivit dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 188/2000, executorii judecătorești sunt învestiți să îndeplinească un serviciu de interes public, iar actul îndeplinit de executorul judecătoresc în limitele competențelor legale este un act de autoritate publică.
B.E.J. I. P. a efectuat actele de executare la solicitarea expresă a creditorului, astfel că părți în raportul juridic execuțional sunt creditorul urmăritor și debitorul urmărit, aceștia fiind subiectele ce pot avea calitate procesuală în cadrul contestației la executare, mijloc procedural prin care instanța de executare hotărăște cu privire la legalitatea executării silite, precum și a actelor de executare efectuate.
Totodată, instanța reține că nicio dispoziție legală nu atribuie expres executorului judecătoresc calitatea procesuală pasivă în cadrul contestației la executare, iar în contestația la executare nu sunt puse în discuție drepturi și obligații proprii ale organului de executare, care este străin de conținutul raportului juridic execuțional.
În consecință, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului B.E.J. I. P. și va respinge contestația la executare formulată în contradictoriu cu acest intimat, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
În urma cererii intimaților C. H. M. și C. L., înregistrate la B.E.J. I. P. la data de 22.08.2013, pe rolul acestui birou de executor judecătoresc s-a format dosarul de executare silită nr. 150E/2013 pentru punerea în executare a titlului executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 447A/30.04.2012 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/299/2007, împotriva contestatorilor B. C. și B. M..
Prin decizia civilă nr. 447A/30.04.2012, pronunțată într-un proces ce avea ca obiect partaj judiciar, s-a atribuit intimaților C. H. M. și C. L. lotul I în suprafață de 165,78 mp situat între punctele 1-2-3-4-5-6-7-15, iar contestatorilor B. C. și B. M. lotul II în suprafață de 141,33 mp situat între punctele 8-9-10-12-13-14-3-4-5-6 (terenul fiind situat în .), fiind omologată varianta anexa 4A din răspunsul la obiecțiuni formulat de expert tehnic I. S..
În cadrul dosarului de executare, la data de 11.11.2013 executorul judecătoresc a emis somația prin care a pus în vedere contestatorilor B. C. și B. M. ca, în termen de 10 zile de la primirea somației, să procedeze la respectarea liniei de hotar între terenul proprietatea creditorilor situat între punctele 1-2-3-4-5-6-7-15.
La data de 04.12.2013, executorul judecătoresc, însoțit de un expert, s-a deplasat la locul situării imobilului și a predat intimaților lotul I de teren, astfel cum a fost delimitat de expertul ce a participat la executare, I. S..
La data de 19.12.2013, executorul judecătoresc a întocmit încheierea prin care a stabilit cheltuielile de executare în cuantum total de 2.320 lei, iar la aceeași dată a mai fost emisă o somație prin care a pus în vedere contestatorilor să plătească cheltuielile de executare.
Analizând criticile contestatorilor instanța apreciază că prezenta contestație la executare este întemeiată.
Astfel, în cauza de față instanța constată că titlul executoriu pus în executare silită este reprezentat de decizia civilă nr. 447A/30.04.2012 ce a fost pronunțată de Tribunalul București într-un proces ce avea ca obiect ieșirea din indiviziune cu privire la terenul situat în ., aflat în coproprietatea intimaților și a contestatorilor.
Așa cum rezultă din dispozitivul acestei hotărâri judecătorești, instanța constată că nu s-a stabilit în sarcina vreunei părți obligația de a efectua o anumită prestație în favoarea părții adverse, astfel că instanța reține că niciuna din părțile procesului de partaj nu avea de plano calitatea de creditor sau de debitor.
De asemenea, chiar dacă hotărârea de partaj constituie titlu executoriu potrivit art. 994 din codul de procedură civilă (în forma în vigoare la momentul declanșării executării silite), totuși instanța apreciază că acest caracter îl are pentru realizarea dreptului proprietarului de a-și lua în posesie bunul atribuit, situație în care intimații ar fi putut proceda la luarea în posesie a suprafeței de teren atribuite prin hotărârea judecătorească fără ca actele de executare să fie îndreptate împotriva contestatorilor, ce au fost executați silit ca și ”debitori”.
De altfel, instanța mai constată că prin cererea de executare silită intimații au solicitat executarea silită pentru ”grănițuire”, iar prin somația din data de 11.11.2013 executorul judecătoresc a solicitat contestatorilor ”respectarea liniei de hotar”, deși aceste obligații nu au fost stabilite prin titlul executoriu.
Singura obligație a contestatorilor ce ar fi putut decurge din titlul executoriu ar fi fost aceea de evacuare a suprafeței de teren, așa cum dispune art. 887 alin. 2 C.pr.civ., care stipulează că atribuirea prin hotărâre judecătorească a unui imobil cuprinde și obligația de evacuare a imobilului.
În aceste condiții, instanța apreciază că, mai înainte de a se adresa executorului judecătoresc pentru punerea în posesie asupra suprafeței de teren atribuite, intimații ar fi trebuit să facă în prealabil dovada că părțile adverse din litigiul de partaj (B. C. și B. M.) se opun la luarea de către intimați în posesie a suprafeței de teren atribuite sau cel puțin că B. C. și B. M. ocupau suprafața de teren atribuită intimaților. Această interpretare ar fi de natură a înlătura declanșarea în mod abuziv a unei executări silite împotriva părții adverse din hotărârea de partaj, inclusiv sub aspectul recuperării de cheltuieli de executare. În sens contrar, chiar și contestatorii ar fi avut calitatea de creditori cu privire la suprafața de teren atribuită acestora, iar intimații calitatea de debitori.
Cu toate acestea, instanța reține că o asemenea dovadă nu a fost făcută în cauză de către intimați, care ar fi avut posibilitatea să îi notifice în prealabil pe contestatori sub acest aspect, iar în măsura în care aceștia nu ar fi dat curs notificării intimații ar fi putut proceda la executarea silită.
În ceea ce privește notificările la care au făcut referire intimații prin întâmpinare, instanța constată că acestea au fost emise după momentul înregistrării cererii de executare silită, iar nu înainte, situație în care nu se poate reține că anterior începerii executării silite declanșate prin cererea de executare silită li s-a solicitat contestatorilor respectarea dispozițiilor titlului executoriu și că aceștia au refuzat.
În consecință, față de considerentele mai sus expuse, instanța reține că împotriva contestatorilor nu putea fi pornită executarea silită, situație în care se impune anularea executării silite pornite nelegal.
În ceea ce privește încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, instanța apreciază că, în raport de cele mai sus expuse, nu se puteau executa silit nici cheltuielile de executare, iar mai mult instanța apreciază că oricum contestatorii nu ar fi fost ținuți să suporte cheltuielile de executare stabilite pentru remunerația expertului, întrucât și în situația în care s-ar fi pus în executare de bunăvoie titlul executoriu, intimații ar suportat oricum cheltuielile de delimitare a propriei suprafețe de teren atribuite, iar nu părțile adverse, care ar fi suportat cheltuielile pentru delimitarea suprafeței de teren atribuite corespunzător.
Cu toate acestea, față de soluția anulării întregii proceduri de executare silită, instanța apreciază că nu mai este necesar a se pronunța distinct asupra încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare.
Astfel, față de considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 711 alin. 1 și art. 719 alin. 1 C.pr.civ., instanța va admite contestațiile la executare conexe și va anula executarea silită efectuată în dosarul de executare nr. 150E/2013 al B.E.J. I. P..
În raport de această soluție și întrucât contestatorii nu sunt în culpă procesuală, instanța va respinge cererile intimaților C. H. M. și C. L. de amendare a contestatorilor și de obligare a acestora la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului B.E.J. I. P., invocată din oficiu.
Respinge cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu intimatul B.E.J. I. P., cu sediul în București. .. 15, ., ., ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Admite contestațiile la executare conexe, formulate de contestatorii B. C. și B. M., cu domiciliul în București, ., ., în contradictoriu cu intimații C. H. M. și C. L., cu domiciliul în București, ., ., și cu domiciliul procesual ales la S.C.A. ”R. și Asociații”, în București, .. 37, ..
Anulează executarea silită efectuată în dosarul de executare nr. 150E/2013 al B.E.J. I. P..
Respinge cererile intimaților de amendare a contestatorilor și de obligare a acestora la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiate.
Cu drept de apel în 10 de zile de la comunicare, apel care se va depune la Judecătoria Sector 4 București.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.05.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red./Dact. Jud. M.F./7ex./
← Contestaţie la executare. Sentința nr. 6909/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 7060/2015. Judecătoria... → |
---|