Uzucapiune. Sentința nr. 6892/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6892/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 26-05-2015 în dosarul nr. 6892/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr.6892
Ședința publică din data de 26.05.2015
Instanța constituită din:
Președinte: CONSTANTIN CLAUDIU ULARIU
Grefier: Florența B.
Pe rol, se află pronunțarea cauzei civile privind pe reclamanta T. L. si pe pârâții S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR, S. R. PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI și M. BUCUREȘTI PRIN PRIMARUL GENERAL, având drept obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune si accesiune imobiliară.
Dezbaterile si cuvântul pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 12.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța a amânat pronunțarea la data de 26.05.2015, având nevoie de timp pentru a delibera.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 11.02.2014, sub numărul de dosar de mai sus, reclamanta T. L. a chemat în judecată pârâții S. R., prin MINISTERUL FINANȚELOR, S. R. prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, precum și M. BUCUREȘTI, prin PRIMARUL GENERAL, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să constate dobândirea de către aceasta a dreptului de proprietate, ca efect al prescripției achizitive de 30 ani asupra terenului în suprafață de 257,25 mp, situat în București, sector 4, ..52, cu ieșire în ., precum și dobândirea dreptului de proprietate asupra construcțiilor edificate pe acest teren, prin intermediul accesiunii imobiliare artificiale.
În fapt, învederează reclamanta că aceasta a dobândit la data de 21.07.2010, printr-un înscris sub semnătură privată, imobilul a cărui uzucapare se solicită a fi constatată, de la numitul C. A., care îl deținea, ca patrimoniu de fapt de la părinții săi C. I. și C. A..
Se arată că numiții C. I. și C. A. au stăpânit un terenul în suprafață de 252 mp situat în București, sector 4, ..52, în baza actului de vânzare-cumpărare nr.3524/230 din 11.06.1959 și, după aceea, s-au extins în spatele acestui teren, până la . I., din care numitul C. A. avândutb reclamantei suprafața ce face obiectul prezentei cauze, în suprafață de 257,25 mp.
Se mai relevă că terenul a aparținut numitului I. F., făcând parte dintr-o suprafață mai mare de 3 ha și 5000 mp, situat pe fosta moșie Dudești, . I. F. deținând terenul prin împroprietărire, conform titlului de proprietate nr.923.045, eliberat la 29.12. de către Ministerul Agriculturii.
În final, se învederează că numitul I. F. a împărți în parcele ternul de 3 ha și 5000 mp, în anii "50, pe care le-a vândut pe . ieșire în ..
Cererea a fost motivată în drept pe dispă. ART.1837, 1845-184, 1860, 1890, 488, 491-492 c. CIV..
Pârâții nu a depus întâmpinare,
În cauză a fost încuviințată proba cu înscrisuri, expertiză tehnică topografică și cea în construcții și proba testimonială cu audierea a doi martori.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit chitanței de la f.5 coroborată cu declarația martorei P. C. (f.187), instanța reține faptul că a data de 21.07.2010, reclamanta a cumpărat de la numitul C. A., printr-un înscris sub semnătură privată, terenul în suprafață de 257,25 mp, situat în București, sector 4, ..52, cu ieșire în ., precum și construcțiile situate pe acest teren, compuse dintr-o casă formată din 2 camere și un vestibul (magazie, potrivit raportului de expertiză imobiliară evaluatorie de la f.151-159).
Instanța reține faptul că numitul I. F., zis și G. F., a fost împroprietărit, la dat de 29.12.1931, asupra fostei proprietăți a numitului I.B. Gruef, situată în . suprafață de 3 ha și 5000 mp(f.145), iar numitul I. F., zis și G. F. a vândut, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3524/230, încheiat la data de 11.06.1959(f.6), un teren în suprafață de 252 mp, situat în București, sector 4, ..52, numiților C. I. și C. A., al căror moștenitor este numitul C. A., așa cum rezultă din certificatele de moștenitor de la f.8-11.
Se mai reține faptul că prin sentința civilă nr._/23.12.2013, pronunțată de către Judecătoria Sectorului 3 București, în dosarul nr._/301/2012, s-a constatat faptul că succesiunea după defunctul I. F. este vacantă și că S. R., prin Ministerul Finanțelor, are calitatea de moștenitor.
Din raportul de expertiză imobiliară depus la dosar (f.151-159), se reține faptul că terenul intravilan situat sector 4, ..52, cu ieșire în . are o suprafață totală de 251 mp, iar pe acesta teren au fost edificate, în perioada 1985-1990, o construcție cu destinația de locuință, cu suprafața utilă de 32,87 mp, precum și o magazie, formată dintr-o parte edificată din paianță, cu suprafața de 7,17 mp, și o parte din lemn, cu suprafața de 10,32 mp. Din același raport de expertiză rezultă că valoarea totală a imobilului, compus din teren și cele două construcții menționate, este de 94.542 lei, echivalentul a 21.327 euro.
Din suplimentul la raportul de expertiză topo depus la dosar(f.179-181), rezultă faptul ., sector 4, ..52, cu ieșire în ., cumpărată de către reclamantă prin înscrisul sub semnătură privată din data de 21.07.2010, se regăsește în . suprafață de 3,5 ha, terenul fiind identificat în planul de amplasament nr.2.
Din declarația martorei P. C. (f.187), instanța reține faptul că terenul și construcțiile în discuție au fost posedate sub titlu de proprietar de către reclamantă.
Instanța reține că la data de 01.10.2011 a intrat în vigoare Legea nr. 287/2009 – Codul Civil, publicată în M.Of. nr. 511/24.07.2009, republicată în temeiul art. 218 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 în M.Of. nr. 505/15.07.2011.
Reclamanta invocă pentru dobândirea proprietății imobilului obiect al cauzei uzucapiunea de lungă durată.
Instanța reține ultraactivitatea Codului civil 1864 motivat de art. 6 alin. 4 din Codul civil 2009 (denumit în continuare Codul civil) care atestă că prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.
De asemenea, instanța reține prevederile art. 82 din Legea nr. 71/2011 care atestă că dispozițiile Codului civil referitoare la uzucapiunea imobiliară se aplică numai în cazurile în care posesia a început după data intrării în vigoare a acestuia. În situația în care posesia a început înainte de această dată, sunt aplicabile dispozițiile referitoare la uzucapiune în vigoare la data începerii posesiei.
Or, reclamanta a solicitat transformarea posesiei sale de fapt în posesie de drept și constatarea proprietății sale prin intermediul uzucapiunii de lungă durată, solicitând și joncțiunea posesiei sale cu cea a autorilor săi C. A. și, respectiv, C. I. și C. A., începând cu data de 11.06.1959, când numiții C. I. și C. A. au dobândit posesia imobilul, compus din teren și construcții, situat în în București, sector 4, ..52, cu ieșire în ..
Față de aceste considerente, instanța concluzionează că posesia de fapt exercitată de reclamantă va fi supusă prevederilor Codului Civil 1864 care va ultraactiva până în prezent.
Uzucapiunea sau prescripția achizitivă reprezintă operațiunea juridică prin care un posesor cere a i se transforma situația de fapt, într-o situație de drept – proprietatea imobilului asupra căruia a exercitat posesia.
Uzucapiunea reprezintă o sancțiune civilă pentru proprietarul imobilului care a permis ca o altă persoană să exercite stăpânirea sa în fapt și să se comporte ca un adevărat proprietar.
Art. 1837 C.civ. arată că prescripția este un mijloc de a dobândi proprietatea, iar art. 1846 C.civ că orice prescripție este fondată pe faptul posesiunii.
Art. 1890 C.civ. atestă că toate acțiunile atât reale, cât și personale pe care legea nu le-a declarat imprescriptibile și pentru care nu există o normă specială care să impună un termen special, se vor prescrie în termen de 30 de ani, fără să fie obligat să producă vreun titlu și fără a i se poată opună reaua credință, articolul respectiv aflându-se la Capitolul IV „Despre timpul cerut pentru a prescrie” și Secțiunea II „Despre prescripția de 30 de ani”.
Astfel dacă posesorul dovedește că a exercitat o posesie utilă, lungă de peste 30 de ani, conform art. 1847 C.civ. se poate adresa instanței să i se recunoască dreptul de proprietate născut în urma posesiunii în fapt, indiferent dacă a dobândit stăpânirea în fapt printr-un just titlu sau nu și indiferent de modul în care și-a exercitat posesia utilă – cu bună sau cu rea-credință.
Pentru a se reține că posesia a fost utilă trebuie întrunite condițiile enunțate de art. 1847 și anume ca ea să fie continuă, netulburată, publică și sub nume de proprietar.
De asemenea, relevante în cauza de față sunt și prevederile art. 1860 C.civ. care atestă că orice posesor posterior are facultatea spre a putea opune prescripția să unească posesiunea sa cu posesiunea autorului său.
Astfel pentru admiterea acțiunii și pentru a se constata dreptul de proprietate cu caracter retroactiv, de la data începerii posesiunii în fapt, reclamanta trebuie să facă dovada posesiei utile asupra imobilului obiect al litigiului și să facă dovada că pârâții sunt proprietarii imobilului.
Având în vedere că terenul în discuție a fost stăpânit în permanență de către autorii reclamantei, respectiv de către numiții C. I., C. A. și C. A. precum și de către reclamantă, începând cu data de 11.06.1959 și până în prezent, se poate atesta, prin aplicare disp. art.1860 C. civ., că reclamanta a posedat în mod util terenul și construcțiile în litigiu, din 11.06.1959 și până în prezent, posedând continuu, conform art. 1848 C.civ., netulburat, conform art. 1851 C.civ. și sub nume de proprietar conform art. 1853 C.civ.
Cu privire la capătul de cerere vizând constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra construcțiilor edificate pe terenul mai sus menționat, prin efectul accesiunii imobiliare, din declarația martorei P. C. (f.187) coroborată cu raportul de expertiză imobiliară depus la dosar (f.151-159), se reține faptul că pe terenul intravilan situat în București, sector 4, ..52, cu ieșire în ., în suprafață totală de 251 mp, au fost edificate de către autorii reclamantei, în perioada 1985-1990, o construcție cu destinația de locuință, cu suprafața utilă de 32,87 mp, precum și o magazie, formată dintr-o parte edificată din paianță, cu suprafața de 7,17 mp, și o parte din lemn, cu suprafața de 10,32 mp..
Reclamanta fiind recunoscută prin prezenta hotărâre proprietara terenului în discuție, devin incidente, cu privire la construcțiile pe care aceasta le-a edificat pe acest teren, regulile accesiunii, privită ca prelungire legală a dreptului proprietarului lucrului considerat principal asupra a tot ce se unește ca accesoriu cu acest lucru, prelungire justificată de caracterul exclusiv și absolut al dreptului de proprietate. Astfel, potrivit art.482 raportat la art.480 din Codul civil de la 1864, aplicabil în speță în temeiul disp. art.6 alin.2 din C. civ. din 2009, pământul este considerat lucru principal și proprietatea asupra lui dă dreptul și asupra a tot ce se unește ca accesoriu cu acesta într-un mod natural sau artificial, proprietatea pământului cuprinzând în sine proprietatea suprafeței și a subfeței lui, așa cum dispune art.489 din Codul civil de la 1864.
Un astfel de accesoriu îl reprezintă și construcțiile, proprietarul terenului dobândind prin intermediul accesiunii, ca urmare a exercitării atributelor dreptului său absolut, și proprietatea construcțiilor aflate pe acel teren. Or, așa cum rezultă din probele administrate în cauză și analizate anterior, autorii reclamantei a edificat pe terenul proprietatea lor construcțiile identificate prin raportul de expertiză întocmit de către expert A. V. și depus la dosar la f.151-159, reclamanta a devenind, așadar, ca efect al accesiunii, și proprietara asupra construcțiilor menționate, având în vedere și faptul că nu s-a probat în cauză, dincolo de orice dubiu rezonabil faptul că termenul de prescripție achizitivă, de 30 de ani, s-ar fi împlinit și cu privire la construcțiile edificate pe terenul în discuție.
Astfel, pentru considerentele de fapt și de drept expuse mai sus și, instanța urmează să admită cererea reclamantei și să constate că, în virtutea art. 1837, art.1860 și art. 1890 C.civ., reclamanta a dobândit prin uzucapiunea de lungă durată dreptul de proprietate asupra terenului în suprafața totală de 251 mp, situat în București, sector 4, ..52, cu ieșire în ., identificat prin raportul de expertiză tehnică întocmit de către expert A. V. și depus la dosar la f.151-159.
De asemenea, instanța urmează să constate că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra construcției cu destinația de locuință, cu suprafața utilă de 32,87 mp, precum și asupra magaziei, formată dintr-o parte edificată din paianță, cu suprafața de 7,17 mp, și o parte din lemn, cu suprafața de 10,32 mp aflate pe terenul în suprafața de 251 mp, situat în București, sector 4, ..52, cu ieșire în ., construcții identificate prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de către expert A. V. și depus la dosar la f.151-159.
În temeiul art. 274 C.pr.civ. și potrivit principiului disponibilității, va lua act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte, cererea formulată de reclamanta T. L., cu domiciliul București, . nr. 43, sector 4, în contradictoriu cu pârâții S. R., prin MINISTERUL FINANȚELOR, cu sediul ales în București, ., sector 2, S. R. prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cu sediul în București, ..13, sector 2, precum și M. BUCUREȘTI, prin PRIMARUL GENERAL, cu sediul în București, ..291-293, sector 6.
Constată că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra construcției cu destinația de locuință, cu suprafața utilă de 32,87 mp, precum și asupra magaziei, formată dintr-o parte edificată din paianță, cu suprafața de 7,17 mp, și o parte din lemn, cu suprafața de 10,32 mp aflate pe terenul în suprafața de 251 mp, situat în București, sector 4, ..52, cu ieșire în ., construcții identificate prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de către expert A. V. și depus la dosar la f.151-159.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu apel, în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Sectorului 4 București.
Pronunțată în ședință publică, azi 26.05.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. C. U. Florența B.
Red. Jud. C.C.U/ Tehnored. C.C.U si F.B/ 4 ex.
| ← Întoarcere executare. Sentința nr. 6881/2015. Judecătoria... | Validare poprire. Sentința nr. 7026/2015. Judecătoria SECTORUL... → |
|---|
