Anulare act. Încheierea nr. 14/2016. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 14/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 29-01-2016 în dosarul nr. 1053/2016
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
ÎNCHEIERE
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 14.01.2016
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: F. V.
GREFIER: B. A.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamantul B. D. și reclamantele B. N. și B. I. în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, M. București prin Primar G., C. G. al Municipiului București prin Primar, având ca obiect anulare act - donație.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns reclamantul B. D. prin apărător, lipsă fiind reclamantele B. N. și B. I. și pârâții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că s-a depus de către apărătorul reclamantului B. D. copia contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.6074/1973 la notariatul de Stat Sector 3, după care:
Instanța revine asupra probei testimoniale încuviințată reclamantului B. D. la termenul din 26.11.2015, nemaifiind necesară apreciind că sunt suficiente înscrisuri la doar pentru soluționarea cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Apărătorul reclamantului B. D. solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, anularea actului de donație și repunerea părților în situația anterioară prin restituirea imobilului, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
INSTANȚA,
Având nevoie de timp pentru a delibera,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 29.01.2016.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.01.2016.
PREȘEDINTE GREFIER
V. F. A. B.
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.1053
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 29.01.2016
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: F. V.
GREFIER: B. A.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamantul B. D. și reclamantele B. N. și B. I. în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, M. București prin Primar G., C. G. al Municipiului București prin Primar, având ca obiect anulare act - donație.
Dezbaterile și cuvântul asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 14.01.2016 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 29.01.2016, când a pronunțat prezenta hotărâre.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de_, reclamantul B. D. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și M. București, prin primar și C. G. al Municipiului București, constatarea nulității absolute a donației efectuată de el împreună cu soția sa, B. G. cu privire la imobilul situat în București, sector 4, . prin actul autentificat de Notariatul de Stat sector 5 sub nr. 2701/13.04.1974 și repunerea în situația anterioară.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat în data de 13.04.1974 împreună cu fosta sa soție, P. (fostă B.) G. a făcut o ofertă de donație a imobilului, proprietatea lor din București, ., sector 4 compus din teren viran în suprafață de 227,10 mp. Terenul a rămas fără construcție ca urmare a demolării clădirii ce reprezenta locuința lor în baza autorizației de demolare nr. 2637/43D emisă de C. Popular al sectorului 5, așa cum rezultă chiar din conținutul ofertei de donație.
De asemenea, din conținutul aceluiași act a rezultat faptul că în conformitate cu prevederile art. 814 C.civ., era necesară acceptarea expresă de către S. român prin C. Popular al sectorului 5 a ofertei lor.
A mai arătat că locuința lor a fost demolată în mod abuziv fără a avea acordul lor și fără ca ei să fi formulat o astfel de cerere autorităților locale competente. În aceleași condiții, s-a întocmit și oferta de donație, el și soția sa fiind de acord cu semnarea actului ca urmare a constrângerilor efectuate de reprezentanți autorităților.
Reclamantul a menționat faptul că pârâtul S. R. prin C. Popular al Sectorului 5 nu a acceptat oferta de donație în condițiile prevăzute de art. 813 C.civ în formă autentică și înainte ca fosta sa soție să decedeze în 24.07.2008. Deși a formulat o notificare în temeiul Legii nr. 10/2001, totuși aceasta nu a putut fi soluționată întrucât nu fusese anulată oferta de donație.
În dovedirea cererii ce a fost întemeiată pe dispozițiile art. 813 și urm. C.proc.civ., reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Acțiunea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, conform art. 15 lit. r din Legea nr. 146/1997, art. 2 alin. 1 lit. c și art. 50 alin. 1 din Legea nr. 10/2001
Pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice a depus întâmpinare prin care a invocat excepție prescripției dreptului la acțiune, apreciind că în cauză este incidentă nulitatea relativă pentru vicierea consimțământului și excepția lipsei calității procesuale pasive.
Reclamantul a formulat cerere de chemare în judecată a altor persoane care ar putea invoca aceleași drepturi ca reclamantul, dat fiind faptul că soția sa care era codevălmașă a decedat, iar moștenitoarele sale, B. N. și B. I. ar putea avea un drept de proprietate moștenit de la mama lor cu privire la acest imobil.
Au fost depuse la dosar următoarele înscrisuri: ofertă de donație, certificat de deces, relații de SCAVL Berceni, Direcția juridic, contencios și legislație din cadrul Primăriei Municipiului București,
La termenul de judecată din data de 29.10.2015, instanța a admis în principiu cererea de chemare a numitelor B. N. și B. I..
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului R., instanța reține:
Promovarea oricărei acțiuni în justiție presupune îndeplinirea cumulativă a trei cerințe esențiale: interes legitim, născut, actual și personal, calitatea și capacitatea procesuală a părților.
Neîndeplinirea oricăreia dintre ele paralizează declanșarea sau continuarea acțiunii civile. Pentru a determina cine este, în prezent, beneficiarul contractului de donație, instanța se va raporta nu numai la legislația în vigoare la momentul încheierii contractului (1974), ci și la dispozițiile legale în vigoare la acest moment, deoarece efectele actuale ale unei eventuale admiteri a acestei cereri s-ar răsfrânge asupra patrimoniului beneficiarului donației.
Potrivit legislației anterioare anului 1990, în România, unicul titular al dreptului de proprietate socialistă era S. R., iar bunurile ce intrau în patrimoniul acestuia intrau totodată și în patrimoniul unităților administrativ teritoriale, nu cu titlu de drept de proprietate ci cu titlu de drept de administrare directă. D. fiind acest mecanism juridic, participarea Statului, ca unic titular al dreptului de proprietate socialistă, la perfectarea contractelor de donație, se făcea prin intermediul Consiliilor Populare.
În prezent, se face distincție în mod expres între dreptul de proprietate publică și dreptul de proprietate privată al statului și al unităților administrativ-teritoriale prin dispozițiile Legii 213/1998 si ale Legii 215/2001.
Terenul de 227,10 mp situat în București, ., sector 4 ce a făcut obiectul contractului de donație, se regăsește pe raza teritorială a Municipiului București, se încadrează în categoria bunurilor ce fac parte din domeniul public de interes local, conform art.6 din Legea nr.213/1998, fiind implicit în patrimoniul acestuia, motiv pentru care instanța apreciază ca fiind întemeiate susținerile pârâtului S. R., constatând ca în temeiul dispozițiilor Legii 213/1998 si Legii 215/2001 beneficiarul actului de donație este, în prezent, M. București, unitatea administrativ teritorială pe raza căreia sa afla bunul donat.
Pe cale de consecință, instanța va admite excepția invocata și va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât.
Analizând excepția prescripției dreptului la acțiune, instanța reține că reclamantul invocă motive de nulitate absolută, iar conform art. 2 din Decretul nr, 167/1958, acțiunea în constatarea nulității absolute este imprescriptibilă, motiv pentru care va respinge excepția prescripției dreptului la acțiune.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
În primul rând instanța reține că, potrivit art. 5 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a noului Cod civil, dispozițiile acestui cod se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după ., precum și situațiilor juridice născute după .. Totodată, conform art. 4 din același act normativ, la data intrării în vigoare a Codului civil, actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate, prevăzute de codul civil de la 1864, precum și de alte acte normative, rămân supuse dispozițiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit Codului civil sau dispozițiilor prezentei legi.
Pe cale de consecință, având în vedere că donația față de care se cere constatarea nulității absolute s-a încheiat în anul 1974, în timp ce era în vigoare dispozițiile Codului civil de la 1864, instanța urmează să analizeze prezenta acțiune potrivit prevederilor acestui cod.
Prin oferta de donație autentificată de către Notariatul de Stat al Sectorului 5București nr. 2701/13.04.1974 (f. 4), reclamantul B. D. și defuncta sa fostă soție, P. (fostă B.) G. au făcut o ofertă de donație către S. R. prin C. Popular al Sectorului 5 București – Comitetul Executiv, privind terenul în suprafață de 227,10 mp dobândit conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 6074/06.08.1973 autentificat de Notariatul de Stat al sectorului 5 București.
La data de 24.08.2008, fost proprietară P. (fostă B.) G. a decedat, rămânând moștenitori reclamantele B. N. și B. I., în calitate de fiice.
In ceea ce privește cererea reclamaților având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de donație fondată pe lipsa cauzei contractului de donație, instanța o constata întemeiată
Dispozițiile art. 948 Cod.Civ prevăd condițiile esențiale pentru validitatea convențiilor și anume: capacitatea de a contracta, consimțământul valabil al părții care se obligă, un obiect determinat și o cauza licită.
Pentru a fi valabila cauza –condiție esențiala de validitate a actului juridic, trebuie să îndeplinească următoarele cerințe cumulativ: să existe, să fie reală, să fie licită și morală.
În structura cauzei actului juridic, se regăsesc doua elemente: scopul imediat, causa proxima - element abstract și invariabil stabilit pe principalele categorii de acte juridice civile - și scopul mediat, causa remota – motivul determinant al încheierii actului.
In cazul contractului de donație causa proxima este reprezentata de intenția de a gratifica -animus donandi-.
În acest tip de contracte, donatarul joaca un rol restrâns, voința donatorului este cea preponderentă, prezentând, mai mult ca oricând, o importanță deosebită deoarece prin acest act cu caracter gratuit dispunătorul înstrăinează bunul său fără a primi un echivalent în schimb.
Intenția de a gratifica este strâns legată de consimțământul liber exprimat al donatorului. Pentru a ne afla în prezenta unui veritabil animus donandi, hotărârea de a înstrăina un bun, cu titlu gratuit, trebuie să provină din dorința sincera de a gratifica a donatorului, fără influențe ori presiuni exterioare. Lipsa oricărei intervenții exterioare din partea oricărei persoane interesate este deosebit de importantă întrucât prin încheierea unui astfel de act donatorul procura un folos patrimonial donatarului, fără a primi nimic in schimb, micșorându-și deci patrimoniul.
Din probele administrate a rezultat ca actul de donație a fost realizat după instaurarea regimului comunist, nu cu intenția de a gratifica S. R., ci pentru alinierea la standardele economice si sociale impuse de puterea politica la epoca întocmirii contractului. Astfel se retine ca actul de donație nu a avut la baza animus donandi, care trebuie sa reprezinte cauza juridica a liberalității realizate, ci s-a urmărit finalitatea arătată, având în vedere și factorii socio-politici din acea vreme care exercitau în mod direct sau indirect o presiune puternică, cu impact asupra libertății de exprimare a oamenilor, constatându-se în cauză incidența dispozițiilor art.966 din Codul civil.
Instanța apreciază că la încheierea contractului de donație supus discuției în prezenta speță, cauza ca și condiție de validitate a convenției, în sensul de a face o liberalitate, a lipsit cu desăvârșire, autorii reclamanților nefăcând altceva decât să se supună cu resemnare, alături de mulți alți proprietari din acea perioada, deciziilor luate de autoritățile statului, neputându-și permite să ia o altă hotărâre decât cea impusă de stat. Oferta de donație a fost efectuată într-o perioadă în care statul obliga prin presiuni notorii persoanele fizice să-și cedeze proprietățile, refuzul de a da curs acestor cereri putând genera consecințe grave asupra libertății persoanei, împrejurare ce prezumă lipsa cauzei actului juridic încheiat.
Se reține că reclamantul B. D. și autoarea reclamantelor, B. N. și B. I. au donat imobilul - teren după ce, în prealabil, s-a procedat la demolarea construcției de locuit si a dependințelor, aspecte ce rezulta din oferta de donație.
Un argument în plus în demonstrarea lipsei cauzei îl constituie si acela ca acceptarea donației de către stat s-a făcut în temeiul Decretului nr. 478/1954, act normativ ce se regăsește printre cele enumerate de Legea nr. 10/2001-art.2 lit.c atunci când se refera la caracterul abuziv al preluărilor ce au operat in aceea vreme, astfel cum s-a menționat mai sus.
Faptul semnării ofertei de donație si al autentificării acestui act, nu poate duce, in sine, la concluzia ca a existat intenția de a gratifica, atâta vreme cat din probatoriile administrate a rezultat o situație contrara ce era de notorietate.
De asemenea consimțământul exprimat in fata notarului de stat, privind încheierea actului nu se confunda cu dovedirea lui animus donandi în persoana gratificatorului.
In ce privește lipsa formei autentice a acceptării donației, se retine ca toate donațiile se fac prin act autentic, aceasta fiind o condiție ad validitatem, iar nerespectarea acestei forme se sancționează cu nulitatea absolută a contractului, indiferent de persoana donatorului sau donatarului (persoană fizică sau juridică, de drept public sau privat).
Astfel, potrivit dispozițiile art.813 Cod Civ. toate donațiile se fac prin act autentic. Forma ca cerința de validitate a actului juridic civil, presupune necesitatea îndeplinirii formalităților prestabilite de lege, in lipsa cărora actul juridic civil nu s-ar putea naște in mod valabil.
Conform disp.art.1171 Cod Civ. actul autentic este acela care s-a făcut cu solemnitățile cerute de lege, de un funcționar public, care are drept de a funcționa in locul unde s-a făcut actul.
Contractului de donație dintre reclamați si S. roman, prin C. Popular al Sectorului 3, ii sunt aplicabile regulile ce guvernează încheierea contractului intre absenți. Întrucât oferta de donație a fost autentificata la data de 13.04.1974 la Notariatul de Stat Local al sectorului 5 București (f.4) si acceptarea acestei oferte trebuie sa îmbrace forma actului autentic, acceptare ce nu s-a produs.
Sub aspectul condițiilor de formă, pentru validitatea contractului de donație încheiat între absenți, clauza prin care donatorii renunță la beneficiul formalității de notificare (comunicare) a acceptării donației, inserată în cuprinsul ofertei de donație, nu este lovită de nulitate. Formalitatea comunicării acceptării donației nu reprezintă o condiție de formă ad validitatem (pentru încheierea valabilă) a contractului de donație între absenți, ci marchează doar momentul de la care se produc efectele contractului de donație în ceea ce-l privește pe donator. Dacă, în ceea ce-l privește pe donatar, efectele contractului de donație se produc din momentul acceptării (momentul încheierii contractului de donație), în privința donatorului, efectele contractului de donație se produc abia din momentul comunicării acceptării; până în momentul primirii comunicării acceptării, donatorul poate revoca oferta de donație (revocare ce nu trebuie notificată). Renunțând la beneficiul legal al comunicării acceptării donației, prevăzut de art. 814 alin. (2) teza a II-a C.civ., reclamantul a înțeles să dea efect contractului de donație, și în ceea ce o privește, din momentul acceptării. Evident, clauza nu are în vedere și renunțarea la formalitățile obligatorii pentru validitatea acceptării, nefiind susceptibilă de o astfel de interpretare, dat fiind conținutul clar și expres: „renunț la comunicarea acceptării donației”.
Fiind un beneficiu recunoscut de lege în favoarea donatoarei, acesta putea renunța în mod valabil la comunicarea acceptării, cu consecințele la care s-a făcut referire anterior, fără ca astfel să fie afectată valabilitatea clauzei de renunțare.
Prin urmare, în temeiul acestei clauze, donatarul nu putea fi dispensat de condiția formei autentice pe care trebuia să o îmbrace acceptarea donației, potrivit art. 814 alin. 2 C.civ.
Fiind vorba despre o ofertă de donație făcută statului prin C. Popular al Municipiului București, erau aplicabile prevederile speciale ale Decretului nr. 478/1954. Potrivit art. 2 alin. 2 raportat la art. 1 din decret, în speță, în raport de natura imobilului donat, donația făcută statului trebuia acceptată prin actul administrativ de gestiune emis de către Comitetul executiv al Consiliului Popular al Municipiului București, prin el însuși act autentic, în temeiul art. 1171 C.civ., fiind emis de către autoritatea executivă a administrației publice locale, în virtutea unor atribuții expres stabilite prin lege specială în sarcina acesteia.
Lipsa formei scrise autentice a acceptării donației prin act administrativ de gestiune, emis în condițiile art. 2 alin. 2 raportat la art. 1 din Decretul nr. 478/1954, constituie cauză de nulitate absolută pentru lipsa formei autentice ad validitatem, potrivit art. 813 raportat la art. 814 alin. 2 teza I C. civ., a contractului de donație astfel încheiat, așa încât anularea ofertei de donație pentru acest motiv este temeinică și legală.
Pentru aceste considerente, instanța va admite în parte cererea principală și cererea de chemare în judecată a altor persoane ce ar putea invoca aceleași drepturi ca și reclamantul în contradictoriu cu Municipiului București, prin primare și va constata nulitatea absolută a ofertei de donație.
Instanța va respinge cererile formulate în contradictoriu cu pârâtul C. G. al Municipiului București, prin primar întrucât conform dispozițiilor art. 21 din Legea 215/200: "Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină si patrimoniu propriu. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor si obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public si privat în care acestea sunt parte,precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii".
Legea nr.215/2001 face o clara distincție între autorități publice și unități administrativ teritoriale, acestea din urma fiind titularele dreptului de proprietate la nivel local.
Conform art. 36 alin 2 lit c: "C. local exercită următoarele categorii de atribuții: „... atribuții privind administrarea domeniului public si privat al comunei, orașului sau municipiului;"
Contractul de donație a avut ca obiect dreptul de proprietate asupra terenului, operând pe aceasta cale un transfer al acestui drept.
Astfel, analiza condițiilor de valabilitate la momentul perfectării actului trebuie realizata în contradictoriu cu titularul dreptului de proprietate identificat conform raționamentului prezentat mai sus, respectiv unitatea administrativ teritoriala, M. București, C. Local este doar o autoritate deliberativa la nivel local, atribuțiile sale fiind exclusiv de administrare a patrimoniului unității administrativ teritoriale.
Instanța va respinge și cererea privind repunerea în situația anterioară prin restituirea bunului dat fiind faptul că acesta nu poate fi restituit în natură întrucât este cuprins în perimetrul parcului Tineretului (f. 10), reclamanții urmând a continua procedura administrativă începută în temeiul Legii 10/2001 pentru obținerea despăgubirilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. român prin Ministerul Finanțelor Publice.
Respinge cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul S. român prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București cu sediul procesual ales în București, ., sector 2, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge excepția prescripției dreptului la acțiune.
Admite în parte cererea principală și cererea de chemare în judecată a altor persoane ce ar putea invoca aceleași drepturi ca și reclamantul formulate de reclamantul B. D. cu domiciliul ales la C..Av. L. D. din București, ., sector 2 în contradictoriu cu reclamantele B. N. și B. I., ambele cu domiciliul în București, ., ., . și pârâtul M. București, prin primarul general cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr.291-293, sector 6.
Constată nulitatea absolută a ofertei de donație autentificată de către Notariatul de Stat al Sectorului 5 București nr. 2701/13.04.1974.
Respinge cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul C. G. al Municipiului București cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr.291-293, sector 6, ca neîntemeiată.
Respinge cererea de repunere în situația anterioară prin restituirea imobilului ca neîntemeiată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare ce se depune la Judecătoria sector 4.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.01.2016.
PREȘEDINTE GREFIER
F. V. B. A.
Red. VF/dact.A.B./8ex/ 2016
| ← Pretenţii. Sentința nr. 521/2016. Judecătoria SECTORUL 4... | Pretenţii. Hotărâre din 28-01-2016, Judecătoria SECTORUL 4... → |
|---|
