Întoarcere executare. Sentința nr. 116/2016. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 116/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 07-01-2016 în dosarul nr. 116/2016
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 116
Ședința publică din data de 07.01.2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – T. C. R.
GREFIER - T. I.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatorul I. A. A. și pe intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, având ca obiect: contestație la executare dosar executare 9039/2014.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns contestatorul, prin avocat, cu împuternicire avocațială aflată la dosar (fila 1), lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În ședință publică, contestatoarea, prin avocat depune la dosar dovada achitării cheltuielilor de fotocopiere a dosarul de executare către SCPEJ Franz R. C. și T. A. R. în cuantum de 86,80 lei.
Instanța, din oficiu invocă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei sector 4 București, pe care o pune în discuția părților.
Având cuvântul, contestatorul, prin avocat apreciază că Judecătoria sector 4 este competentă să soluționeze prezenta cauză. Solicită respingerea excepției.
Instanța reține cauza spre soluționare asupra excepției invocate.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cerereaînregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 25.08.2015, sub numărul de mai sus, contestatorul A. A. I. a formulat în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA contestație la executare, solicitând anularea tuturor formelor de executare silită pornite în dosarul execuțional nr. 9039/2014 al SCPEJ FRANZ R. C. și T. A. R., întoarcerea executării silite și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, în esență, contestatorul a precizat că procesul verbal pus în executare nu mai produce efecte cu privire la sancțiunea complementară întrucât obligația de plată a tarifului de despăgubire a fost abrogată, fiind incident principiul retroactivității legii penale și contravenționale mai favorabile. S-a mai arătat că procesul verbal pus în executare nu constituie titlu executoriu întrucât nu a fost îndeplinită procedura de comunicare. În ceea ce privește cheltuielile de executare s-a arătat că acestea sunt excesiv de oneroase.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 632 alin. 1, art. 667 alin. 2, art. 673, art. 674, art. 686, art. 712, art. 723 alin. 1 C.proc.civ., OG 2/2001, art. 15 alin. 2 din Constituția României, art. II din Legea nr. 144/2012, art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2002.
În dovedire a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA a formulat întâmpinare la data de 27.11.2015, prin care, în esență, a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată. Intimata a susținut că procesul-verbal de contravenție a fost emis în termenul de 6 luni prevăzut de art. 13 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, iar comunicarea acestuia s-a realizat potrivit prevederilor art. 27 din O.G. nr. 2/2001, în termenul de o lună de la momentul aplicării sancțiunii.
În drept, a invocat prevederile art. 205 C.proc.civ.
La termenul din data de 07.01.2016 instanța a invocat excepția necompetenței teritoriale și a rămas în pronunțare asupra excepției.
Analizând cu prioritate excepția necompetenței teritoriale, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 248 alin. 1 C.proc.civ., „instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei”.
Astfel, instanța constată că cererea de executare silită a fost formulată anterior datei de 19.10.2014 (data modificării Codului de procedură civilă prin Legea nr. 138/2014), respectiv la data de 18.06.2014, când cererea a fost înregistrată pe rolul SCPEJ FRANZ R. C. și T. A. R., cu sediul în Mun. București, Sector 3, la data sesizării executorului judecătoresc.
Demararea procedurii de executare silită a fost încuviințată prin încheierea pronunțată la data de 11.08.2014 de Judecătoria Sectorului 3 București în dosarul nr._/301/2014, cererea fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București la data de 23.06.2014, anterior publicării în Monitorul Oficial nr. 529/16.07.2014 a deciziei Curții Constituționale nr. 348/17.06.2014.
În continuare, instanța reține că, potrivit art. 713 alin. (1) C.proc.civ., în forma avută la data sesizării executorului judecătoresc „Contestația se introduce la instanța de executare.”
La data sesizării organului de executare, în vigoare erau dispozițiile art. 650 C.proc.civ., potrivit cărora „Instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.”
Totodată, art. 25 alin. 1 C.proc.civ. stipulează faptul că „procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân suspuse acelei legi”
În acest sens, instanța apreciază că stabilirea instanței de executare se face prin raportare la legea aplicabilă în momentul sesizării executorului judecătoresc, având în vedere și faptul că Judecătoria Sectorului 3 București s-a pronunțat asupra cererii de încuviințare a executării silite, în raport de dispozițiile legale aplicabile la data sesizării instanței.
Astfel fiind, prin raportare la data sesizării organului de executare și la dispozițiile art. 25 C.proc.civ., instanța apreciază că este competentă să soluționeze prezenta contestație la executare Judecătoria Sectorului 3 București, în circumscripția căreia se afla la data începerii executării sediul executorului judecătoresc.
Are în vedere în acest sens instanța și principiul unicității instanței de executare, aceasta fiind competentă să soluționeze atât cererea de încuviințare a executării silite, cât și incidentele ce apar în cursul executării, cum este și contestația la executare.
Aceeași soluție se impune, în opinia instanței, și față de noile dispoziții ale art. 650 C.proc.civ. (anterior republicării), care stabilesc competența instanței de executare la momentul sesizări organului de executare.
Prin urmare, în temeiul art. 129 alin. (2) pct. 3, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 132 alin. (1) și alin. (3) C.proc.civ., va admite excepția necompetenței teritoriale, urmând a declina judecata cererii în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 4 București, invocată de instanță din oficiu.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul I. A. A., cu domiciliul ales la SCA I. și I. din București, calea Moșilor nr. 21, . și pe intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, în favoarea Judecătoriei Sector 3 București.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică azi, 07.01.2016.
Președinte, Grefier,
T. C. R. T. I.
Red.jud.T.C.R./teh.T.I./4 ex./
| ← Întoarcere executare. Sentința nr. 260/2016. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 164/2016. Judecătoria... → |
|---|
