Pensie întreţinere. Sentința nr. 7743/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7743/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 09-10-2015 în dosarul nr. 7743/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7743
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU
DIN DATA DE 09.10.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: M. V.
GREFIER: B. E.
Pe rol urmează pronunțarea hotărârii în cauza civilă de față având ca obiect „continuare pensie de întreținere”, privind pe reclamantul M. V. în contradictoriu cu pârâtul S. E..
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc la termenul din 08.10.2015 și sunt consemnate în încheierea la acea ședință din Camera de Consiliu – ce face parte integrantă din prezenta hotărâre - când instanța din lipsă de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea hotărârii, azi 09.10.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 21.05.2015, sub nr._, reclamantul M. V. în contradictoriu cu pârâtul S. E., a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să dispună obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere începând cu luna iunie 2013 si până la terminarea studiilor în procent de o pătrime din venitul net lunar al pârâtului, respectiv obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Reclamantul a arătat că numele său de familie a fost schimbat pe cale administrativă din S. în M., conform dispoziției Primăriei Municipiului București nr. 308/26.03.2013, la solicitarea sa și în acest sens i s-a eliberat un nou certificat de naștere cu numele de familie M., însă, tatăl său biologic este pârâtul S. E..
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că la data de 06.05.1999, părinții săi au divorțat iar el a fost încredințat spre creștere si educare mamei. Conform sentinței civile nr. 4772/06.05.1999, s-a dispus desfacerea căsătoriei din culpa ambelor părți, mama a revenit la numele avut anterior căsătoriei, cel de Ciuca, iar tatăl său a fost obligat sa plătească pensie de întreținere in cuantum de 250.000 de lei pana la majoratul său. Reclamantul a învederat instanței că este student la cursurile de zi ale Facultății de Interpretare Muzicală, Universitatea Națională de Muzică din București, conform adeverinței nr. 245/14.05.2015 și nu are venituri proprii.
A menționat reclamantul că tatăl său i-a achitat o pensie lunară de la data sentinței civile mai sus menționată si pana in luna iunie 2013, iar sumele de bani le transmitea mamei sale prin mandat poștal, mama sa deschizându-i un cont bancar pe numele său unde vira toate sumele de bani primite de la tată, motiv pentru care a considerat că prin plata de bună-voie a pensiei de întreținere si după vârsta de 18 ani, a acceptat în mod tacit să achite pensia de întreținere pană la terminarea studiilor.A arătat reclamantul că ultima sumă de bani transmisa de tatăl său prin mandat poștal cu titlu de pensie de întreținere a fost suma de 400 de lei în luna iunie 2013, cu toate că avea cunoștință de faptul că este student și urmează cursurile Universității Naționale de Muzică din București, Facultatea de Interpretare Muzicale.
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 529 si urm. Codul Civil, precum si toate prevederile legale menționate in cuprinsul cererii introductive.
În dovedirea cererii reclamantul a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului și martori; la acest termen de judecată reclamantul și-a limitat probatoriile la înscrisuri .
Reclamantul a depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: copie CI, diplomă de bacalaureat, în copie, copia Dispoziției nr. 308 din 26.03.2013 emisă de Primăria București, copia sentinței civile nr. 4772 din 06.05.1999 emisă de către Judecătoria Sector 3 în dosarul cu nr. 393/1999, copia certificatului de naștere . nr._ din 13.05.2013, copia certificatului de naștere seri NP nr._, adeverința nr. 245 din 14.05.2015 emisă de Universitatea Națională de Muzică din București.
La data de 22 iunie 2015, prin Serviciul Registratură, pârâtul S. E. a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat instanței respingerea cererii de chemare în judecată ca netemeinică și nelegală.
În apărare, pârâtul a arătat că s-a conformat dispoziției hotărârii anterioare care prevedea plata pensiei de întreținere „de la 13.01.1999 la majorat”. Se arată că reclamantula rupt la un moment dat orice legătură cu pârâtul, cu fratele său mai mic și cu familia pârâtului, schimbându-și numărul de telefon ( singura posibilitate pentru pârât de a-l contacta ) și mutându-se la o adresă necunoscută pârâtului ; întrucât atât reclamantul cât și mama acestuia au refuzat să-i comunice noua adresă poștală, pârâtul a fost pus în situația de a expedia pensia de întreținere către minor pe adresa instituției unde era angajată mama acestuia . În privința schimbării numelui reclamantului, arată pârâtul că a luat cunoștință despre acest aspect urmare comunicării prezentei cereri de chemare în judecată
În drept, pârâtul a invocat dispozițiile art. 205-208 Cod procedură civilă.
Pârâtul a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei și a probei testimoniale ; la acest termen de judecată pârâtul și-a limitat probatoriile la înscrisuri
La data de 10 iulie 2015, prin Serviciul Registratură, reclamantul a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare prin care a solicitat instanței admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată următoarele:
Reclamantul este fiul major al pârâtului, născut la data de 03.04.1994 ; la momentul formulării cererii- 21.05.2015 reclamantul se afla în continuarea studiilor, fiind înscris în anul II la Facultatea de Interpretare Muzicală din cadrul Universității de Muzică București. Prin sentința civilă nr 4772/06.05.1999 pronunțată de Judecătoria Sector 6 București, în dosarul civil nr. 392/1999, pârâtul a fost obligat să presteze reclamantului o pensie lunară de întreținere în valoare de 250 000 rol până la majorat ; hotărârea judecătorească pronunțată și-a încetat efectele la data împlinirii majoratului reclamantului ( 03.04.2012 ) astfel că în prezent reclamantul nu poate opune pârâtului un titlu executoriu prin care să urmărească prestarea unei pensii de întreținere de către pârât pe timpul cât reclamantul își continuă studiile. Prestarea în continuare a pensiei a rămas la aprecierea pârâtului ca o obligație voluntară ;
Potrivit dovezilor depuse de pârât și potrivit susținerilor reclamantului din cuprinsul cererii, obligația de întreținere a fost prestată de către pârât și după împlinirea vârstei majoratului reclamantului ( în lipsa unei hotărâri judecătorești prin care să fi fost obligat pârâtul la prestarea întreținerii pe timpul continuării studiilor reclamantului, această prestare a întreținerii este una voluntară, cuantumul pensiei fiind apreciat de părți la valoarea de 400 lei lunar ) . Ultima prestare voluntară a pensiei, în cuantum de 400 lei, a avut loc la 19.06.2013 . După împlinirea majoratului, prin dispoziția nr. 308/26.03.2013 a Primarului General al Municipiului București, reclamantul și-a schimbat numele pec ale adm,inistrativă, din S. în M.. Potrivit lămuririlor oferite cu ocazia administrării interogatoriului din oficiu, reclamantul a ales acest nume în considerarea persoanei partenerului mamei sale care s-a comportat ca un tată în relația cu el.
Potrivit dispozițiilor art. 532 cod.civ. pensia de întreținere se datorează de la data cererii de chemare în judecată ; cu toate acestea, pensia poate fi acordată și pentru o perioadă anterioară, dacă introducerea cererii de chemare în judecată a fost întârziată din culpa debitorului. Instanța reține că reclamantul însuși nu invocă vreo cauză imputabilă pârâtului, care să-l fi întârziat pe reclamant a acționa în judecată pentru stabilirea pensiei de întreținere ; prin urmare, din momentul împlinirii vârstei majoratului, câtă vreme reclamantul nu a formulat cerere de chemare în judecată pentru stabilirea pensiei de întreținere și nu se află în ipoteza art. 532 alin. 2 cod.civ., acesta nu poate pretinde întreținere ( fiind prezumat de lege că neacționând, nu s-a aflat în stare de nevoie) iar cererea de obligare a pârâtului la plata unor pensii restante ( considerate de reclamant ca fiind datorate, după împlinirea vârstei majoratului, începând din iuie 2013 ) apare ca neîntemeiată .
Potrivit art. 524 din Codul Civil “ are dreptul la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sau din bunurile sale” iar potrivit art. 499 alin. 3 din Codul Civil “Părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 ani ” .
Potrivit dispozițiilor art. 526 alin.1 cod.civ. “ Nu poate pretinde întreținere acela care s-a făcut vinovat fațăd ecel obligat la întreținere de fapte grave, contrare legii sau bunelor moravuri “.
Verificând îndeplinirea de către reclamant a condițiilor pentru a pretinde întreținere de la tată său instanța reține că reclamantul are vârsta de 21 ani ; în privința îndeplinirii condiției ca reclamantul să se afle în continuarea studiilor instanța reține că prin înscrisurile depuse reclamantul a dovedit că la momentul introducerii cererii îndeplinea această condiție, adeverința nr. 245/14.05.2015 emisă de Universitatea de Muzică- fila 14 dosar- confirmand faptul că reclamantul era înscris în anul universitar 2014/2015, cursuri de zi,anul II; pe parcursul desfășurării procedurii administrative anul universitar 2014/2015 s-a sfârșit astfel că la momentul fixării primului termen de judecată – 04.09.2015 reclamantul avea obligația de a completa probatoriul cu înscrisuri și a depune la dosar o dovadă în sensul că este înscris în anul universitar 2015/2016 ; prin nedepunerea unei astfel de dovezi reclamantul nu a făcut dovada că la data soluționării cererii sale se afla în continuarea studiilor astfel că cerința impusă de dispozițiile art. 499 alin.3 nu apare ca fiind îndeplinită.
Sub aspectul îndeplinirii condiției speciale de admisibilitate, prevăzute de art. 526 cod.civ. instanța reține că gestul reclamantului de a-și schimba pe cale administrativă numele de familie, în condițiile în care nu încunoștiințează pe tatăl său asupra intenției și nevoii de a-și schimba numele și doar la explicațiile solicitate de instanță răspunde că “a ales acest nume în considerarea persoanei partenerului mamei sale care s-a comportat cu el ca un tată” nu poate fi interpretat decât în maniera în care l-a intrepretat și pârâtul ( ca reprezentând o “abandonare” de către reclamant a raportului de filiație, câtă vreme în exprimarea considerației față de un terț reclamantul a acceptat manifestarea desconsiderației implicite față de tatăl la al cărui nume a renunțat ; dealtfel izvorul acestei considerații este lămurit de chiat reclamant când afirmă că partenerul mamei s-a comportat cu el ca un tată și când a ales – major fiind - să întrerupă legătura cu tatăl biologic și cu familia acestuia, alegerea reclamantului reprezentând practic o încercare de a substitui pe tată cu partenerul mamei) . Alegând astfel, în sensul că partenerul mamei este considerat tatăl său, reclamantului îi incumbă și obligația de a-și asuma rezultatul alegerii proprii, respectiv de a solicita ajutor pentru întreținere din partea acestei persoane și de a nu disocia atribuțiile părintești în sensul că tatălui său natural îi revin doar îndatoririle decurgând din raportul de filiație fără a i se cuveni drepturile izvorâte din același raport de filiație . Apreciind că renunțarea la numele tatălui și alegerea numelui partenerului mamei, fără a-l anunța pe tată despre intenția și nevoia acestei modificări și fără a-l anunța nici măcar ulterior modificării efective intervenite în statului reclamnatului reprezintă o încălcare cu vinovăție de către reclamnat a bunelor moravuri, în sensul art. 526 alin. 1 cod.civ. și având în vedere împrejurarea că erclamantul nu a prezentat o dopvadă în sensul că este înscris în anul universitar 2015/2016 instanța apreciază că reclamantul major nu întrunește cerințele legale pentru a pretinde întreținere din partea părintelui său astfel că urmează arespinge cererea ca neîntemeiată.
Urmează a lua act că pârâtul nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul M. V., cu domiciliul în București, Calea Giulești nr. 42, ., ., sector 6, în contradictoriu cu pârâtul S. E., cu domiciliul în București, .. 6, sector 2;
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată .
Cu apel în 30 zile de la comunicare; cererea de apel se depune la Judecătoria Sector 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.10.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU
DIN DATA DE 08.10.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: M. V.
GREFIER: B. E.
Pe rol soluționarea cauzei civile de față având ca obiect „continuare pensie de întreținere”, privind pe reclamantul M. V. în contradictoriu cu pârâtul S. E..
La apelul nominal făcut in ședința din Camera de Consiliu se prezintă reclamantul personal, legitimat de instanță cu CI . nr._ având CNP_ și asistat de apărător ales și pârâtul personal, legitimat de instanță cu CI . nr._ având CNP_ și asistat de apărător ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că la dosarul cauzei a fost depusă o cerere de amânare pentru angajare avocat, cerere formulată de pârât la data de 08.09.2015 și faptul că au fost depuse la dosar veniturile pârâtului pe ultimele 6 luni de la locul de muncă al acestuia, respectiv Opera Națională București, după care,
Instanța constată că la acest termen pârâtul este asistat de avocat și că cererea de amânare este rămasă fără obiect astfel că acordă cuvântul pe probatorii.
Reclamantul prin apărător arată că solicită proba cu înscrisuri iar cu privire la celelalte probe solicitate, respectiv interogatoriu și martori nu mai insistă.
Pârâtul prin apărător arată că în cauză este utilă doar proba cu înscrisuri. Solicită ca în cadrul acestei probe instanța să emită o adresă către Primăria Municipiului București, pentru a se comunica actele care au stat la baza emiterii Dispoziției Primarului de schimbare pe cale administrativă a numelui reclamantului. Arată că urmărește să dovedească în acest fel lipsa de recunoștință a reclamantului față de părintele său.
La interpelarea instanței, pârâtul apreciază că prin gestul său, reclamantul și-a manifestat lipsa de respect a reclamantului față de tată.
Apărătorul pârâtului depune la dosar dovezi că a încercat să obțină actele de la primărie și răspunsul primăriei că se eliberează doar la cererea instituțiilor abilitate. Depune la dosar și planșe foto, se comunică și părții adverse.
Instanța deliberând încuviințează ambelor părți proba cu înscrisuri.
În privința cererii de emitere adresă către Primăria Municipiului București apărătorul reclamantului arată că se opune, consideră că nu este relevantă.
Instanța reține că, pârâtul nu a indicat în concret că la dosarul încheiat cu ocazia cererii de schimbare a numelui există înscrisuri care ar dovedi lipsa de recunoștință a reclamantului, că gestul în sine de a-și schimba numele este apreciat ca un act de ingratitudine, de nerecunoștință a reclamantului și procedează la luarea unui interogatoriu din oficiu reclamantului.
La interpelarea instanței reclamantul personal arată că și-a schimbat numele la sugestia unui profesor din Suedia, ca urmare a unei invitații a reclamantului de a urma cursuri univesitare în Suedia, sugerându-i-se că ar trebui să aibe un nume care să nu aibă rezonanță de nume românesc. Arată că a ales numele M., în considerarea persoanei partenerului mamei sale, care s-a implicat în creșterea sa, ca și un tată. Arată că nu s-a mai întâlnit cu tatăl său de peste 6 ani, după ce a împlinit vârsta de 18 ani a vorbit la telefon cu tatăl său, și au păstrat o legătură telefonică timp de câteva luni după care nu știe din ce motiv nu au mai vorbit la telefon. Arată că înainte de a introduce prezenta cerere, în urma unor insistențe, a reușit să ia legătura cu pârâtul care i-a relatat că nu îl mai recunoaște ca fiind fiul său.
Instanța apreciază ca lămuritoare răspunsurile reclamantului la interogatoriul din oficiu și respinge cererea de emitere adresă către Primăria Municipiului București pentru comunicarea înscrisurilor ce au stat la baza dispoziției de schimbare a numelui pe cale administrativă .
Nemaifiind formulate cereri noi, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri asupra fondului.
Reclamantul prin apărător solicită admiterea cererii formulate, instanța să dispună obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere de ¼ din venituri. Solicită ca instanța să constate că prin sentința de divorț s-a stabilit în sarcina pârâtului o pensie de întreținere și consideră că prin plata de bună voie a pensiei de întreținere și după vârsta de 18 ani pârâtul a acceptat în mod tacit să achite pensia de întreținere până la terminarea studiilor. Arată că reclamantul se află în continuarea studiilor și că potrivit dispozițiilor art. 499 alin. 3, părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul devenit major dacă se află în continuarea studiilor, arată că a făcut dovada că reclamantul este student în anul II, consideră acțiunea ca fiind întemeiată, având în vedere că nu are venituri proprii iar obligația de întreținere se datorează și pe perioada studiilor și master dacă este nevoie. Din punctul său de vedere schimbarea numelui nu are relevanță, obligația unui tată este aceea de a susține pe copil, arată că pe perioada cât a fost minor pârâtul nu a luat legătura cu reclamantul; solicită cheltuieli de judecată și depune la dosar dovada onorariu avocat.
Pârâtul prin apărător arată că a dovedit cu fotografii vizitele reclamantului în familia pârâtului, arată că acesta a fost tratat ca un fiu, ca un frate în familia pârâtului, vacanțele și le petrecea la bunicii din partea pârâtului, iar după vârsta de 14 ani arată că reclamantul a rupt legătura cu pârâtul și nu a mai răspuns la telefon. Arată că a depus la dosar dovezi că pârâtul s-a conformat dispoziției instanței, a achitat chiar sume în plus, în concluzie solicită respingerea cererii în totalitate și a cheltuielilor de judecată. Depune concluzii scrise și nu solicită cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Din lipsă de timp pentru a delibera,
D I S P U NE
Amână pronunțarea hotărârii la data de 09.10.2015.
Pronunțată în ședință publică, azi 08.10.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
| ← Ordin de protecţie. Sentința nr. 5921/2015. Judecătoria... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 6067/2015.... → |
|---|
