Plângere contravenţională. Sentința nr. 1415/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1415/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 20-02-2015 în dosarul nr. 1415/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
- SECȚIA CIVILĂ -
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1415
Ședința publică din data de 20.02.2015
Instanța constituita din:
P. E. L.
GREFIER Z. F.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, privind pe contestatoarea S. C.&CARRY S.R.L. în contradictoriu cu intimata A. – Direcția Sanitar Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor București.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prezenta cauză are ca obiect plângere contravențională.
Instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare, având in vedere lipsa părților.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prezenta cauză are ca obiect plângere contravențională, aflându-se la primul termen de judecată.
Instanța în baza art. 131 NCPC constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cerere, potrivit art. 94 pct. 4 NCPC și art. 32 alin. 1 din OG 2/2001.
Instanța in baza art. 238 NCPC față de obiectul cererii de chemare în judecată estimează durata cercetării procesului la un an.
Instanța în baza art. 255-258 NCPC încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri.
Instanța constată cauza in stare de judecată si o reține spre soluționare.
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
La data de 07.10.2014, pe rolul Judecătoriei sectorului 6 București a fost înregistrată, sub nr._, plângerea formulată de petenta . SRL în contradictoriu cu intimata A.N.S.V.S.A-DIRECȚIA SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR BUCUREȘTI, împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr.2183/19.09.2014 precum și a procesului-verbal de constatare nr. 980 din 19.09.2014 în baza căruia s-a întocmit primul proces-verbal, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să se dispună anularea actelor contestate și exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 5000 lei aplicate.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că, la data de 19.09.2014, inspectorii din cadrul intimatei au efectuat un control tematic la punctul de lucru aparținând petentei, situat în București, ..26B, ocazie cu care au încheiat procesul verbal de constatare nr.980/19.09.2014, în care au consemnat o . constatări. Pe baza acestui înscris s-a întocmit procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr.2183/19.09.2014 prin care, în baza art. 4 lit.a pct.6 din HG 984/2005, s-a aplicat sancțiunea amenzii în sumă de 5000 lei pentru „Ambalarea și etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare, în vederea valorificării și comercializarea acestora neetichetate potrivit legislației în vigoare (conform PVC 980/19.09.2014”).
Prima stare de fapt considerată neconformă și descrisă la pagina 3 din procesul verbal constă în aceea că în cazul preparatelor din carne ambalate, găsite la comercializare și produse în unitatea proprie, eticheta nu specifică toate cerințele Regulamentului Consiliului și Parlamentului European nr.1760/2000, neputându-se stabili un sistem de identificare și înregistrare a bovinelor și privind etichetarea cărnii de vită și mânzat în vederea eliminării din consumul uman a produselor alimentare neconforme sau care reprezintă un risc pentru sănătatea publică.
În primul rând, trebuie reținut faptul că organele de control se raportează la dispozițiile Regulamentului CE 1760/2000, precum și faptul că produsele avute în vedere de aceștia sunt preparatele din carne. Relevanța acestor informații este aceea că, în cadrul Regulamentului CE 1760/2000, există Titlul Ii care se intitulează „Etichetarea cărnii de vită și mânzat și a produselor pe bază de carne de vită și mânzat”. De asemenea, la art. 12 din cadrul acestui titlu se arată faptul că în sensul acestui act normativ „carne de vită și mânzat” reprezintă toate produsele cu codurile NC 0201, 0202, 0206, 10 95 și 0206 29 91 (respectiv carne proaspătă sau refrigerată din specia bovine-carcase, semicarcase sau părți tranșate, carne congelată și organe). Așadar regulamentul european menționat anterior nu reglementează etichetarea preparatelor din carne de vită (salam, carnati, mici, carne tocată, etc.) ci doar carnea tranșată și produse din aceasta (spata, pulpa, nuca, vrabioara, etc).
Diferențierea acestor categorii este cat se poate de logica și normala . astfel, în cazul cărnii de vită și a produselor din carne de vită, respectiv porțiuni tranșate din carcasa, etichetarea se poate face în sensul prevederilor Reg. CE 1760/2000, respectiv prin identificarea animalului de la care provine și realizarea trasabilității cărnii. Acest lucru este posibil deoarece bucățile din carne sunt mărunțite, amestecate cu alte ingrediente părți provenind de la mai multe animale, astfel încât identificarea și etichetarea cu identificarea animalelor de la care provine carnea nu poate fi realizată.
În concluzie, constatările făcute de inspectorii DSVSA sunt eronate, la baza acestora stând o greșită interpretare a normelor legale, preparatele din carne de vită și mânzat și etichetarea acestora neintrând sub incidența Reg. CE 1760/2000. Pentru acest motiv, etichetarea este corectă iar sancțiunea este aplicată în mod neîntemeiat.
Tot în legătură cu etichetarea produselor, se menționează în procesul verbal de constatare faptul că nu a fost pusă la dispoziție o procedură de lucru pentru etichetarea produselor obținute în unitatea proprie conform normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor în vigoare.
În urma studierii legislației în domeniul sanitar veterinar și al etichetării produselor alimentare (REG CE 1760/2000, HG 198/2005, HG 106/2002 etc) nu a regăsit vreo prevedere prin care să se instituie obligația agenților economici de a adopta o procedură de etichetare a produselor obținute în unitatea proprie, ceea ce înseamnă că mențiunile din procesul verbal referitoare la normele în vigoare sunt neîntemeiate. De altfel, nici inspectorii DSVSA nu au indicat un act normativ în care s-ar afla o asemenea dispoziție, mențiunea având doar un caracter general declarativ.
Principala condiție pentru ca o etichetă să fie realizată corect este ca aceasta să respecte dispozițiile legale în vigoare care conțin prevederi cu privire la toate informațiile pe care trebuie să le conțin etichetele anumitor produse. De asemenea, conformitatea etichetării se determină prin raportare la normele legale și nu la o procedură internă a unui agent economic.
Petenta a fost evaluată și certificată ca fiind în conformitate cu standardul referitor la Sistemul de Management al Siguranței Alimentului ISO_:2005, aplicabil pentru recepția, tranșarea, procesarea și distribuirea cărnii și a produselor din carne (porc, vita, oaie). În cadrul procedurii de certificare s-au elaborat o . documente, însă nu s-a procedat și la întocmirea unei proceduri de etichetare aceasta nefiind impusă de legislația aplicabilă. Mai mult decât atât, modul de lucru este identic în toate cele 19 magazine S., iar în cei 13 ani de activitate de până acum nu s-a solicitat niciodată prezentarea unei astfel de proceduri.
Prin urmare, mențiunile făcute de organele de control sunt în afara normelor legale și astfel netemeinice și nelegale.
În încheierea constatărilor cuprinse în procesul verbal nr.980/19.09.2014 se mai arată că „Totodată menționăm că pe formularul de recepție materii prime nu este trecut numărul de lot al furnizorului (la verificare prin sondaj)”. Această stare de fapt nu are însă legătură cu motivul pentru care a fost aplicată amenda contravențională (etichetare necorespunzătoare), cui are legătură cu trasabilitatea produselor. Oricum, chiar dacă pe formularul de recepție nu ar fi trecut numărul de lot al furnizorului, acest lucru nu afectează în nici un fel trasabilitatea, întrucât există documentele de însoțire a mărcii eliberate de furnizor (aviz de însoțire marfă, declarație de conformitate etc.), în care această informație este specificată. În plus nu s-a constatat prin procesul verbal ca ar exista deficiențe referitoare la trasabilitatea produselor, astfel încât mențiunea de la acest punct este fără temei și fără finalitate și nu va fi luată în considerare de către instanță.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Contestatoarea a depus la dosar, în copie: procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr.2183/19.09.2014, procesul-verbal de constatare nr. 980 din 19.09.2014, certificat de aprobare ISO, certificat de furnizare informații de bază nr._/14.10.2014 emis de ONRC.
Plângerea a fost legal timbrată.
La data de 22.01.2015, intimata a depus întâmpinare prin serviciul Registratură, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, menținerea, ca legal, a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției nr.2183/19.09.2014.
În motivarea întâmpinării, intimata a precizat că Regulamentul CE nr.1760/2000 prevede la definiții noțiunea de carne și preparate din carne motiv pentru care inspectorul a aplicat sancțiune pentru etichetarea necorespunzătoare a preparatelor din carne de vită (salam, cârnați, carne vită).
Deficiențele constatate au fost multiple, ele intrând în sfera de cuprindere atât la trasabilitate cât și la etichetare, fiind la aprecierea agentului constatator raportat la gravitatea faptei a face încadrarea specifică. Este adevărat că ar fi putut fi amendată societatea și pentru trasabilitate, însă agentul constatator de bună credință a considerat că o acțiune contravențională este suficientă pentru scopul corectiv urmărit prin sancțiune. Această indulgență a fost arătată, ținând cont de faptul că produsul carne vită era etichetat corespunzător însă nu și produsele din carne specificate în procesul-verbal de constatare. De altfel, faptul că se afla în culpă este recunoscut și de reclamantă prin însăși forma plângerii contravenționale care nu neagă comiterea contravenției ci o încadrează diferit.
Individualizarea faptei a fost făcută în mod corect, iar amenda aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei contravenționale săvârșite de către reclamantă.
Procesul verbal de constare și sancționare a contravenției la normele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor nr.2183/19.09.2014 a fost întocmit corect și a fost completat la toate rubricile fin formular. Procesul verbal de constare și sancționare a contravenției este completat și semnat conform formularului tipizat, aprobat prin ordinul Președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr.109/2005, cu modificările ci completările ulterioare, publicat în MO nr.988/8.11.2005.
Însuși legiuitorul, prin cuantumul ridicat al sancțiunilor a apreciat cu privire la gravitatea sporită a contravenției, fiind un risc major pentru sănătatea publică. În acest sens, pot fi avute în vedere și reglementările Regulamentului CE nr. 852/2004, direct aplicabil, care instituie ca principiu fundamental atingerea unui nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, prin garantarea siguranței alimentare, responsabilitate directă a operatorilor economici ce activează în domeniul alimentar și ale căror obligații minimale sunt prevăzute expres în anexele I și II ale acestui act normativ comunitar.
În drept, au fost invocate dispozițiile Codului de procedură civilă, OG nr.2/2001, HG nr.984/2005.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr. 2183/19.09.2014 (fila 6), contestatoarea a fost sancționată cu amendă în cuantum de 5.000 lei pentru ambalarea și etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare în vederea valorificării și comercializarea acestora neetichetate potrivit legislației în vigoare (conform PVC 980/19.09.2014 – filele 8-11).
Analizând plângerea, instanța o apreciază ca fiind neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității, contestatoarea neinvocând, de altfel, motive de nelegalitate a procesului-verbal.
Referitor la temeinicia procesului-verbal, instanța constată că societatea contestatoare a săvârșit fapta reținută în sarcina sa prin procesul-verbal contestat. Astfel, instanța constată că, prin plângerea formulată, petenta nu a contestat modalitatea de etichetare a produselor reținută de către agenții constatatori, ci aplicabilitatea prevederilor Regulamentului nr. 1760/2000.
Sub acest aspect, instanța nu poate reține susținerea contestatoarei în sensul că nu avea obligația de a eticheta preparatele din carne ci doar carnea tranșată și produsele obținute din aceasta având în vedere că din chiar denumirea Titlului II din Regulamentul nr. 1760/2000 rezultă că dispozițiile privitoare la etichetare se aplică atât cărnii de vită și mânzat cât și produselor pe bază de carne de vită și mânzat. Astfel, instanța constată că dispozițiile art. 12 din Regulamentul nr. 1760/2000 nu sunt de natură a conduce la o altă concluzie în condițiile în care acestea doar definesc noțiunea de „carne de mânzat”, astfel cum această noțiune trebuie înțeleasă inclusiv în sintagma „produse pe bază de carne de vită și mânzat”.
În ceea ce privește susținerile contestatoarei referitoare la obligația de a avea o procedură de lucru pentru etichetare precum și la trasabilitatea produselor, instanța constată că, prin procesul-verbal . nr. 2183/19.09.2014, contestatoarea nu a fost sancționată cu privire la aceste aspecte, ci exclusiv cu privire la modalitatea de etichetare, motiv pentru care instanța apreciază că nu se impune analizarea acestor aspecte.
Pentru aceste considerente, instanța va respinge plângerea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta S. C. & CARRY S.R.L., cu sediul în B., Calea București nr.231, județul B., C. RO_ în contradictoriu cu intimata A.N.S.V.S.A.-DIRECȚIA SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR BUCUREȘTI, cu sediul în București, ., sector 3, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.02.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER
Red. L.E./Dact. B.T./2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 132/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 83/2015. Judecătoria... → |
|---|
