Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Sentința nr. 4367/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4367/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 08-06-2015 în dosarul nr. 4367/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4367
Ședința publică din data de 08.06.2015
Instanța constituită din
P. C. A. E.
GREFIER A. V.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară, privind pe reclamanta T. R. BANK OF SCOTLAND PLC EDINBURG SUCURSALA ROMANIA și pe pârâta C. C. NAȚIONALĂ DE EXPEDIȚII ȘI TRANSPORT AUTO SA.
La apelul nominal făcut in ședință publică, se prezintă reclamanta, prin apărător D. O. cu împuternicirea avocațială aflată la fila nr. 133 din dosar, lipsă fiind pârâta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-au depus la dosar, prin serviciul registratură, relațiile solicitate Oficiului de C. și Publicitate Imobiliară București – Biroul de C. și Publicitate Imobiliară Sector 6.
Instanța acordă cuvântul pentru propunere de probe.
Reclamanta, prin apărător, având cuvântul pe probe, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv cele depuse la dosar.
Instanța în baza art. 255 C.p.c. rap. la art. 258 C.p.c. încuviințează reclamantei proba cu înscrisuri.
Ia act că pârâta nu a depus întâmpinare, aceasta fiind decăzută din dreptul de a mai propune probe.
Nemaifiind probe de formulat și cereri de soluționat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru concluzii cu privire la fondul cauzei.
Reclamanta, prin apărător, solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată, obligarea pârâtei la notarea în cartea funciară a fuziunii transfrontaliere și obligarea la notarea schimbării denumirii societății, în calitate de titular al dreptului de ipotecă, arătând că atunci când s-a procedat la respingerea cererii nu s-a ținut cont de situația de fapt, în sensul că este vorba de o fuziune transfrontalieră față de care nu sunt aplicabile dispozițiile art. 242 Cod civil, în sensul că nu au fost transmise bunuri imobile, astfel încât nu era obligatoriu să fie actul în formă autentică și mai mult decât atât există actul în formă autentică deoarece fuziunea a fost încheiată în baza încheierii Tribunalului București nr. 249/04.06.2013. În ceea ce privește cheltuielile de judecată, arată că le va solicita pe cale separată.
I N S T A N T A
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 26.11.2014, reclamanta T. R. Bank of Scotland Plc Edinburgh - Sucursala România a formulat plângere împotriva încheierii de reexaminare nr._ din data de 04 noiembrie 2014 emisă de O. de C. și Publicitate Imobiliară București, Biroul de C. și Publicitate Imobiliară Sector 6 în dosarul nr._ din data de 23 octombrie 2014, prin care i s-a respins cererea de notare a fuziunii transfrontaliere în cartea funciară nr._ (provenită din cartea funciară de pe hârtie cu numărul_), imobil cu numărul cadastral 2613/1/5/1.
A solicitat reclamanta pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care OCPI să fie obligat la notarea fuziunii transfrontaliere dintre RBS Bank România SA și RBS, în cartea funciară anterior indicată, urmând ca instanța să dispună și notarea schimbării denumirii sale, în calitate de titular al dreptului de ipotecă.
În motivarea plângerii, contestatoarea a arătat că, la data de 22 iulie 2008, prin hotărârea Adunării Generale Extraordinare a ABN Ambro Bank (România) SA, s-a modificat denumirea societății în RBS Bank (România) SA (Hotărârea AGEA și documentele justificative ale schimbării de denumire - Anexa nr. 2). Ulterior, la data de 4 iunie 2013, Tribunalul București, în temeiul art._ din Legea societăților nr. 31/1990 (în continuare, „Legea Societăților”), a constatat îndeplinirea condițiilor fuziunii transfrontaliere. În acest sens, a fost emisă încheierea nr. 249 din data de 4 iunie 2013 (în continuare, „încheierea de Fuziune” - Anexa nr. 3). În cadrul acestei proceduri legale, RBS Bank România SA a avut calitatea de societate absorbită, iar RBS a avut calitatea de societate absorbantă.
Tribunalul București a reținut în cuprinsul încheierii de Fuziune următoarele: „ca efect al fuziunii transfrontaliere, RBS plc. va dobândi toate drepturile și obligațiile RBS România în temeiul succesiunii cu titlu universal.
La momentul fuziunii transfrontaliere RBS Bank România SA deținea un portofoliu de credite garantate prin drepturi de ipotecă asupra unor bunuri imobile. Toate aceste drepturi de ipotecă au fost înscrise în cărțile funciare la momentul încheierii contractelor de ipotecă, cu deplina respectare a prevederilor legale.
Pentru ca toate înscrierile de carte funciară să reflecte situația existentă ca urmare a încheierii procedurii fuziunii transfrontaliere, și a schimbării de denumire, RBS a solicitat notarea acestor aspecte în toate cărțile funciare în care figura ca titular (inclusiv în cartea funciară anterior indicată - Cererea de notare - Anexa nr. 4).
Cererea Societății a fost respinsă de OCPI la data de 29 septembrie 2014 în privința notării fuziunii transfrontaliere și a rămas nesoluționată în privința notării schimbării de denumire. A atașat în acest sens încheierea de respingere nr._/29.09.2014 (în continuare, „încheierea de Respingere” - Anexa nr. 6).
În vederea pronunțării acestei soluții, OCPI a avut în vedere: art. 70 alin.4 din Regulamentul de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară aprobat prin Ordinul Agenției Naționale de C. și Publicitate Imobiliară nr. 700/2014 și art. 36 alin. 19 din Legea nr. 7/1996 raportat la art. 30 din același act normativ.
Împotriva acestei măsuri, societatea a introdus la 20 octombrie 2014 cerere de reexaminare, arătând motivele pentru care încheierea de respingere nu este legală în privința respingerea cererii de notare a fuziunii transfrontaliere. În privința nesoluționării cererii referitoare la notarea schimbării de denumire, societatea a formulat la 21 octombrie 2014 cerere de completare a cererii de reexaminare anexând și documentele justificative.
OCPI a soluționat cererea de reexaminare, la 04 noiembrie 2014, prin emiterea încheierii de reexaminare, respingând cererea de notare a fuziunii în cartea funciară anterior indicată. Cererea completatoare a cererii de reexaminare a rămas nesoluționată.
Soluția de respingere a notării fuziunii a fost motivată prin indicarea faptului că „actul prezentat în justificarea cererii nu a fost încheiat conform prevederilor codului civil. În acest sens, autoritatea competentă a avut în vedere prevederile: art. 70 alin. 4 din Regulament și art. 242 alin.3 din Codul civil, art. 902 alin. 3 din Codul Civil.
Întrucât încheierea de reexaminare a fost emisă fără a se lua în considerare situația de fapt existentă în speță și cu încălcarea prevederilor legale relevante, societatea a formulat prezenta plângere, solicitând ca instanța să dispună: (i) notarea modificării denumirii din ABN Ambro Bank (România) SA în RBS Bank România SA și (ii) notarea fuziunii transfrontaliere dintre RBS Bank România SA și RBS.
În esență, caracterul neîntemeiat al încheierii de respingere și al încheierii de reexaminare rezultă din următoarele împrejurări: textele de lege invocate nu sunt aplicabile, ipoteza acestora fiind diferită de situația de fapt din speță; forma autentică nu este necesară pentru efectuarea unor notări în cartea funciară; în subsidiar, chiar dacă ar fi necesară forma autentică, în speță există o hotărâre judecătorească care confirmă îndeplinirea condițiilor fuziunii transfrontaliere, fiind îndeplinite, așadar, condițiile legale; cererea de notare a schimbării de denumire a rămas nesoluționată, neexistând vreun argument pentru care aceasta să fie respinsă.
Textele de lege invocate nu sunt aplicabile, prin raportare la situația de fapt.
Prin încheierea de respingere și încheierea de reexaminare, OCPI a invocat incidența unor prevederi legale care stabilesc că actul prezentat în justificarea cererii ar fi trebuit să îmbrace forma autentică. Aceste texte de lege nu pot fi aplicate, întrucât: (i) în urma fuziunii nu au fost transmise bunuri imobile și (ii) transmisiunea care are loc în cadrul fuziunii nu poate fi confundată cu cesiunea unor creanțe, existând dispoziții exprese în acest sens.
Ca urmare a fuziunii, nu au fost transmise bunuri imobile - art. 242 alin. 3 din Codul civil nu este aplicabil. Ipoteza normei juridice este separată de dispoziție prin virgulă, or regula de după virgulă (adică înscrierea în cartea funciară în baza actului autentic) devine aplicabilă numai dacă sunt întrunite condițiile premisă menționate anterior (și anume existența unui transfer de bunuri imobile). Se observă că art. 242 alin.3 din Codul civil se referă la formă autentică a actului de reorganizare, doar pentru situația în care printre bunurile ce fac obiectul transmisiunii se regăsesc și bunuri imobile.
La momentul realizării fuziunii, Președintele Consiliului de Administrație a RBS Bank România SA a emis o declarația pe proprie răspundere (menționată în cuprinsul încheierii de fuziune). Din această declarație dată în fața notarului public rezultă că nu s-au transferat bunuri imobile cu ocazia fuziunii, ceea ce face ca norma juridică invocată de OCPI să nu fie aplicabilă în cazul de față.
În sensul celor expuse mai-sus s-a pronunțat și Agenția Națională de C. și Publicitate Imobiliară prin adresa nr._/11.11.2013 (ca răspuns la solicitarea formulată de RBS în scopul de a afla poziția ANCPI în legătură cu actele necesare pentru efectuarea operațiunilor de publicitate imobiliară ca urmare a fuziunii Transfrontaliere - în continuare, „Adresa ANCPI” - Anexa nr. 7). Astfel, în cuprinsul adresei ANCPI au fost reținute următoarele: forma autentică a actului de reorganizare a persoanei juridice este necesară în situația în care în patrimoniul acesteia există imobile, având în vedere dispozițiile art. 242 alin.3 din Codul civil [...] în speță, întrucât reprezentanții legali ai societăților comerciale supuse operațiunii de fuziune au declarat în fața notarului public faptul că în patrimoniul persoanelor juridice nu există imobile, prevederile mai-sus citate nu pot fi aplicabile”.
Având în vedere toate aspectele învederate, rezultă că încheierea de reexaminare este nelegală, art. 242 alin.3 din Codul civil nefiind aplicabil.
Transmisiunea care are loc în cadrul fuziunii nu poate fi confundata cu cesiunea unor creanțe - art. 36 alin.19 din Legea nr. 7/1996 nu este aplicabil, încheierea de respingere face trimitere la art. 36 alin.19 din Legea nr. 7/1996: După cum se poate observa, art. 36 alin.19 din Legea nr. 7/1996 are în vedere ipoteza cesiunii unei creanțe garantate cu ipotecă imobiliară. Urmează a se observa că acest text de lege nu este aplicabil, întrucât între RBS Bank România SA și RBS nu a avut loc o cesiune de creanțe, ci o fuziune transfrontalieră, în același sens s-a pronunțat și Judecătoria Timișoara în decizia civilă nr. 9595/10.07.2014 (Anexa nr. 8), reținând că „în ceea ce privește fuziunea transfrontalieră prin care T. R. Bank of Scoțiană Pic Edinburgh, Sucursala România a devenit succesorul legal al RBS Bank (România) SA, această operațiune juridică nu poate fi calificată drept o cesiune de creanță, fiind o operațiune de reorganizare a societății”.
Astfel cum s-a reținut și prin încheierea de fuziune, RBS a dobândit toate drepturile și obligațiile RBS Bank România SA, în temeiul succesiunii cu titlu universal. Or, potrivit art. 36 alin.2 lit. a din Codul civil, dispozițiile din materia cesiunii de creanță nu sunt aplicabile succesiunii universale sau cu titlu universal.
Astfel, câtă vreme dispozițiile din materia cesiunii de creanță nu pot fi aplicate în cazul fuziunii, rezultă că art.36 alin. 19 din Legea nr. 7/1996 nu este aplicabil în cazul de față. Pentru acest motiv, încheierea de respingere și încheierea de reexaminare sunt nelegale, impunându-se desființarea acestora și notarea fuziunii transfrontaliere în cartea funciară anterior indicată.
Societatea a mai arătat că nici art. 70 alin. 4 din Regulament nu este aplicabil, întrucât pentru validitatea fuziunii transfrontaliere nu este cerută forma autentică, aceste dispoziții legale nu ar putea fi invocate în acest sens. Altfel spus, tocmai pentru că nu este necesară forma autentică a proiectului de fuziune, în temeiul art. 70 alin. 4, OCPI ar fi trebuit să dispună notarea fuziunii transfrontaliere.
Art. 902 alin 3 din Codul civil nu conține o reglementare care să conducă la ideea respingerii notării fuziunii în cartea funciară.
Forma autentică nu este necesară pentru efectuarea unor notări în cartea funciară.
Societatea a mai arătat că cererea de notare a fuziunii nu ar putea fi respinsă nici potrivit art. 888 din Codul civil . Acest text legal prevede că înscrierile în cartea funciară pot fi efectuate în baza (i) înscrisului autentic notarial, (ii) a hotărârii judecătorești rămase definitive, (iii) a certificatului de moștenitor, (iv) a unui act emis de autoritățile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta.
Reclamanta a subliniat că aceste dispoziții se referă doar la înscrierea drepturilor tabulare, iar nu și la notare. Astfel, art. 888 este cuprins în Capitolul II, înscrierea drepturilor tabulare, al Titlului VII Cartea Funciară. Așadar, art. 888 din Codul civil are în vedere doar intabularea drepturilor și înscrierea lor provizorie.
Codul civil reglementează notarea unor drepturi, fapte și raporturi juridice în cadrul Capitolului II din același Titlu VII. În cuprinsul acestui capitol nu se regăsește nicio prevedere referitoare la forma pe care ar trebui să o îmbrace actele pentru a putea fi notate în cartea funciară. În lipsa unei restricții cu privire la formă, în cartea funciară vor putea fi notate orice fel de acte care au legătură cu imobilul respectiv, indiferent dacă acestea au fost încheiate în formă autentică sau ca înscris sub semnătură privată. Textul art. 888 din Codul civil nu poate fi aplicat prin analogie în cazul notării dat fiind caracterul său de normă specială (restrictivă).
Așadar, întrucât textul art. 888 din Codul civil nu poate fi aplicat în cazul unei notări, rezultă că, pentru această operațiune de carte funciară, nu este necesar ca actul să îmbrace forma autentică.
Fuziunea este supusă notării în cartea funciară, iar nu intabulării.
Din hotărârile judecătorești obținute de contestatoare rezultă că fuziunea transfrontalieră este un fapt juridic {lato-senso) supus notării, iar nu intabulării. Astfel, fuziunea transfrontalieră nu este de natură să modifice în niciun fel situația juridică a bunului imobil grevat de ipotecă, acesta aparținând în continuare aceluiași proprietar și fiind în continuare un bun imobil grevat de o ipotecă imobiliară.
OCPI a considerat că ar fi vorba despre intabularea unui drept real accesoriu, ignorând faptul că RBS a solicitat doar notarea unei fuziuni. Regula notării schimbării titularului creanței ipotecare este reglementată de Legea nr.190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare.
Operațiunile de fuziune/divizare fac obiectul notării în cartea funciară, iar nu al intabulării sau înscrierii provizorii rezultă chiar din Anexa nr. 1 a Ordinului nr. 39/2009 privind aprobarea tarifelor pentru serviciile furnizate de Agenția Națională de C. și Publicitate Imobiliară și unitățile sale subordonate și a taxei de autorizare pentru persoanele care realizează lucrări de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei și cartografiei, unde la punctul 2.4 se precizează expres că fuziunile și divizărilor sunt supuse notării în cartea funciară.
De asemenea, în susținerea celor de mai-sus, contestatoarea a menționat și faptul că potrivit art. 15 din Convenția - Cadru încheiată între Agenția Națională de C. și Publicitate Imobiliară și băncile membre ale Asociației Române a Băncilor din data de 22.07.2005, „cesionarul unei creanțe garantate prin ipotecă va putea cere notarea cesiunii ipotecii în favoarea sa, pe baza înscrisului constatator al cesiunii de creanță”.
Astfel, întrucât cesiunea de creanță ipotecară este supusă notării, cu atât mai mult nu s-ar putea pretinde ca fuziunea să fie intabulată în cartea funciară. Altfel spus, având în vedere că cesiunea creanței ipotecare este supusă doar notării (în acest caz neputându-se susține că cesionarul este continuatorul cedentului), cu atât mal mult aceeași regulă trebuie să se aplice în cazul fuziunii, care presupune că societatea absorbantă este continuatoare societății absorbite.
De altfel, soluția contrară ar fi lipsită de logică juridică, câtă vreme singurul motiv pentru care se solicită notarea în cartea funciară este acela de a se aduce la cunoștință situația juridică actuala a creditorului ipotecar, dreptul de ipotecă nemodificându-se sub niciun aspect {e.g., rangul de care se: bucură rămâne același, fiind avută în vedere doar data intabulării).
În subsidiar, chiar dacă ar fi necesară forma autentică sau o hotărâre judecătorească această cerință este îndeplinită.
Potrivit art. 251 13 din Legea Societăților, fuziunea este supusă verificării judecătorului-delegat. Dacă acesta constată că sunt îndeplinite condițiile de lege, emite o încheiere în acest sens.
După cum s-a arătat, în speță, Tribunalul București a emis încheierea de fuziune la data de 4 iunie 2013. Astfel, chiar dacă prin absurd s-ar considera că fuziunea transfrontalieră ar putea fi notată în cartea funciară doar în cazul existenței unui act autentic sau a unei hotărâri judecătorești, această condiție ar fi îndeplinită.
Potrivit art. 424 alin. 5 din codul de procedură civilă încheierea reprezintă o hotărâre judecătorească. Așadar, această condiție ar fi îndeplinită. Mai mult, prin încheierea de fuziune se arată în mod neechivoc că RBS este succesorul cu titlu universal al RBS Bank România SA.
Cererea de notare a denumirii a rămas nesoluționată, fără a exista un argument în sensul respingerii acesteia.
Întrucât societatea și-a schimbat denumirea, acest fapt juridic trebuie adus la cunoștința terților care ar putea prezenta un interes cu privire la imobilul ipotecat. În sensul celor afirmate este și opinia ANCPI care a arătat că schimbarea denumirii ar trebui notată în cartea funciară, soluția fiind una justă, menită să asigure informarea persoanelor interesate.
Astfel cum s-a arătat, această cerere a societății a rămas nesoluționată. Contestatoarea a învederat că nu s-ar putea considera că această solicitare a societății a fost rezolvată prin referire la art. 36 alin. 19 din Legea nr. 7/1996, întrucât nu se poate vorbi despre asimilarea schimbării de denumire cu operațiunea cesiunii de creanță.
În sensul acestei afirmații este și jurisprudența în materie.
Având în vedere că prin cartea funciară se realizează nu doar opozabilitatea actelor și faptelor juridice referitoare la imobile, ci și informarea cu privire la situația juridică a titularilor drepturilor accesorii, este absolut normal și firesc ca și schimbarea denumirii să fie notată în cartea funciară, alături de fuziunea transfrontalieră, întocmai cu solicitarea subscrisei prin care au fost implementate indicațiile ANCPI.
În concluzie, pentru toate argumentele anterior învederate, RBS a solicitat instanței de judecată să dispună notarea în cartea funciară a fuziunii transfrontaliere, fiind îndeplinite toate condițiile în acest sens, precum și a schimbării de denumire.
În drept, contestatoarea a invocat dispozițiile art. 31 alin. 3 din Legea nr. 7/1996, art. 25 alin. 3 din Legea nr. 190/1999, art. 10 Cod civil, art. 424 alin. 5, art. 223 alin. 3 Cod procedură civilă.
În susținerea cererii, reclamanta a depus la dosar, în copie, încheierea nr. 249/04.06.2013, încheiere de reexaminare nr._/23.10.2014, încheiere de respingere nr._/24.09.2014, adresa ANCPI din data de 11.11.2013, sentința civilă nr. 9595/10.07.2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._/325/2014, sentința civilă nr. 5417/07.05.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, hotărârea adunării generale extraordinare a acționarilor ABN Amro Bank din data de 22.07.2008, cerere adresată ANCPI și răspuns la această cerere, decizia nr. 72/2007 a ÎCCJ, certificat constatator ONRC.
La data de 29.12.2014 reclamanta a arătat că înțelege să se judece cu pârâta proprietar tabular C.-C. DE EXPEDIȚII ȘI TRANSPORT AUTO SA.
Pârâta nu a formulat întâmpinare sau alte cereri.
La data de 02.06.2015, s-au depus la dosar de către OCPI, înscrisurile din dosarul în care s-a pronunța încheierea de reexaminare nr._ din data de 04.11.2014 (filele nr. 141 – 185 dosar).
Instanța a încuviințat reclamantei proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Prin încheierea nr._ din 24.09.2014, pronunțată de O. de C. și Publicitate Imobiliară sector 6, s-a respins cererea formulată de reclamantă de notare în cartea funciară nr._ (provenită din cartea funciară de pe hârtie cu nr._) UAT București sectorul 6 a fuziunii transfrontaliere între RBS BANK (ROMANIA) SA și T. R. BANK OF SCOTLAND PLC, Edinburgh – Sucursala România. În motivarea încheierii menționate s-a reținut incidența art.70 alin.4 din Regulamentul aprobat prin ODG al ANCPI nr.700/2014 și art.36 alin.19 raportat la art.30 din Legea 7/1996.
Împotriva acestei încheieri reclamanta a formulat cerere de reexaminare, înregistrată de OCPI Sector 6 sub dosar nr._/23.10.2014 și respinsă prin încheierea nr._ pronunțată la data de 23.10.2014. În motivarea soluției de respingere s-a reținut că actul prezentat în justificarea cererii nu a fost încheiat în formă autentică, conform prevederilor codului civil, fiind incidente art.242 alin.2 c.civ., art.70 alin.4 din Regulamentul aprobat prin ODG al ANCPI nr.700/2014, art.28 al.1 din Legea 7/1996.
Analizând soluțiile pronunțate de O. de C. și Publicitate Imobiliară sector 6, instanța reține în primul rând că prin cererea adresată Oficiului-fila 162 dosar, reclamanta solicitase și notarea schimbării denumirii reclamantei – care în cartea funciară apare ca și creditor ipotecar - din ABN AMRO BANK (ROMANIA) SA în RBS BANK (ROMANIA) SA. Modificarea actelor constitutive privind schimbarea de denumire a reclamantei a fost decisă prin hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor ABN AMRO Bank (ROMANIA ) SA și înregistrată în ONRC în temeiul încheierii pronunțate la data de 15.09.2008 de Tribunalul București-fila 156 și urm.dosar.
Prin urmare, constatând că în privința solicitării de notare a schimbării de denumire, în încheierile Oficiului nu se face nicio mențiune, instanța va dispune notarea în cartea funciară a schimbării denumirii creditorului ipotecar din ABN AMRO BANK (ROMANIA) SA în RBS BANK (ROMANIA) SA.
În privința cererii reclamantei de notare a fuziunii transfrontaliere prin absorbirea RBS BANK (ROMANIA) SA de către RBS BANK PLC, instanța reține că aceasta a fost decisă de RBS BANK ROMANIA SA prin Hotărârea AGEA din 17.05.2013, iar Tribunalul București, prin încheierea nr.249/04.06.2013, a constatat îndeplinite condițiile acestei fuziuni transfrontaliere prin absorbție (f.9 dosar), dispunând publicarea hotărârii AGEA din 17.05.2013 în Monitorul Oficial Partea a IV-a
Conform art. 233 al.1 din noul C.Civ. reorganizarea persoanei juridice se realizează prin fuziune, prin divizare sau prin transformare.
Potrivit art.234 N. c.civ., fuziunea se face prin absorbirea unei persoane juridice de către o altă persoană juridică sau prin contopirea mai multor persoane juridice pentru a alcătui o persoană juridică nouă.
Potrivit art. 235 N.c.civ., în cazul fuziunii prin absorbție, drepturile și obligațiile persoane absorbite se transferă în patrimoniul persoanei juridice care o absoarbe.
Prin urmare, drepturile și obligațiile societății absorbite, RBS BANK (ROMANIA) SA, au fost transferate către societatea absorbantă, RBS BANK PLC.
Printre aceste drepturi transferate se numără și dreptul de ipotecă asupra imobilului înscris în cartea funciară nr._-fila 159 dosar în favoarea creditorului ipotecar RBS BANK (ROMANIA) SA (fosta denumire ABN AMRO BANK (ROMANIA) SA) și interdicția de înstrăinare a imobilului, notată în cartea funciară în favoarea aceluiași creditor.
Potrivit art. 242 alin.1 N.c.civ., în cazul reorganizării persoanelor juridice supuse înregistrării, transmiterea drepturilor și obligațiilor se realizează atât între părți, cât și față de terți, numai prin înregistrarea operațiunii și de la data acesteia.
Alineatul 3 al acestui din urmă articol cuprinde o prevedere cu caracter de excepție de la regula instituită la alineatul 1, stabilind că în cazul bunurilor imobile care fac obiectul transmisiunii, dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale se dobândesc numai prin înscrierea în cartea funciară, în baza actului de reorganizare încheiat în formă autentică sau, după caz, a actului administrativ prin care s-a dispus reorganizarea, în ambele situații însoțit, dacă este cazul, de certificatul de înregistrare a persoanei juridice nou-înființate.
Prin fuziunea în speță, obiectul transferului nu l-a constituit imobilul în sine, acesta din urmă rămânând în continuare în patrimoniul persoanei ce figurează în cartea funciară ca proprietar și care a consimțit la încheierea contractul de ipotecă, transferul a privit doar dreptul real accesoriu de ipotecă, care se afla în patrimoniul persoanei juridice absorbite. Or, situația vizată de art.242 alin.3 din N.c.civ. se referă doar la cazul când prin fuziune se realizează o transmitere a unui imobil, din patrimoniul persoanei juridice absorbite în patrimoniul persoanei juridice care o absoarbe. Ca atare, în speță nu suntem în situația de excepție prevăzută de art.242 alin.3 N.c.civ., nefiind astfel necesară forma autentică a actului de reorganizare, ci ne găsim în cazul regulii generale instituite de alineatul 1 al aceluiași articol, care nu impune o astfel de formă și potrivit căruia transferul drepturilor aflate în patrimoniul RBS BANK (ROMANIA) SA a operat prin înregistrarea fuziunii transfrontaliere prin absorbție, ce s-a realizat în baza încheierii nr.249/04.06.2013 a Tribunalului București.
Instanța reține că nu trebuie îndeplinită condiția încheierii actului în formă autentică nici prin raportare la prevederile art.2378 alin.1 din Noul Cod Civil. Acesta impune această condiție doar în privința contractului prin care ia naștere ipoteca. Însă în speță nu suntem în această ipoteză, ci în cazul unei transmisiuni a unei ipoteci legal constituită anterior, prin contract încheiat în formă autentică, înscris în CF (contractul nr.368/05.03.2008 autentificat de BNP F. S., conform CF aflată în copie la fila 159dosar).
Fuziunea transfrontalieră prin absorbție poate face obiectul unei notări în CF. Potrivit art. 902 pct.3 Noul Cod Civil, se vor putea nota în cartea funciară… orice alte fapte sau raporturi juridice care au legătură cu imobilul ... Or, transferul dreptului de ipotecă în patrimoniul societății absorbante, are natura unui raport juridic în legătură cu imobilul și, ca atare, poate face obiectul notării în cartea funciară.
Potrivit art.24 alin.1 și 3 din Legea 7/1996, „Înscrierile în cartea funciară sunt: intabularea, înscrierea provizorie și notarea”. Alineatul 3 prevede că „ Dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie (în categoria înscrierilor fiind inclusă, potrivit alin.1, și notarea, n.n.) în cartea funciară pe baza înscrisului autentic notarial sau a certificatului de moștenitor, încheiate de un notar public în funcție în România, a hotărârii judecătorești rămase definitivă și irevocabilă sau pe baza unui act emis de autoritățile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta, prin care s-au constituit ori transmis în mod valabil”.
Alineatul 3 al art.24 este aplicabil speței, dar prin prisma ultimei teze, respectiv înscrierea pe baza unui act emis de autoritățile administrative prin care s-a … transmis în mod valabil dreptul - în speță, conform art.242 alin.1 din Noul cod civil, respectiv înregistrarea în Registrul Comerțului a actului de fuziune transfrontalieră prin absorbție, dispusă prin încheierea nr.249/04.06.2013 a Tribunalului București. Or, acest caz de înscriere (notare) nu impune condiția formei autentice, cum eronat a reținut OCPI Sector 6.
Din aceste considerente, în temeiul art.31 din Legea 7/1996, instanța va admite plângerea formulată de reclamantă și va dispune notarea în cartea funciară nr._ a Municipiului București Sector 6 privitoare la imobilul situat în București, ., sector 6, a schimbării denumirii creditorului ipotecar din ABN AMRO BANK (ROMANIA) SA în RBS BANK (ROMANIA) SA și a fuziunii transfrontaliere prin absorbirea RBS BANK (ROMANIA) SA de către RBS BANK PLC.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea formulată de reclamanta T. R. BANK OF SCOTLAND PLC EDINBURGH - SUCURSALA ROMÂNIA, cu sediul în București, .. 301-311 - Clădirea Lakeview, etaj 1, sector 2, înregistrată în Registrul Comerțului sub nr.J_, având CUI_ cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la SCA R. T. Pădurari R. în asociere cu Allen & Overy LLP, cu sediul în București, Piața Charles de Gaulle nr. 15, etaj 5, sector 1, în contradictoriu cu pârâta C.-C. DE EXPEDIȚII ȘI TRANSPORT AUTO SA, cu sediul în București, . A, sector 6, înregistrată la O. Registrului Comerțului sub nr. J_, CUI_.
Dispune notarea în cartea funciară nr._ a Municipiului București Sector 6 privitoare la imobilul situat în București, ., sector 6, a schimbării denumirii creditorului ipotecar din ABN AMRO BANK (ROMANIA) SA în RBS BANK (ROMANIA) SA și a fuziunii transfrontaliere prin absorbirea RBS BANK (ROMANIA) SA de către RBS BANK PLC.
Cu apel în 30 zile de la comunicare; cererea de apel se depune la Judecătoria Sector 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.06.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.CAE/Thred.AVG
17.06.2015/4 ex.
| ← Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 4362/2015.... | Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 4355/2015.... → |
|---|
