Contestaţie la executare. Sentința nr. 741/2016. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 741/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 28-01-2016 în dosarul nr. 741/2016
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCURESTI
SECTIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 741
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 28.01.2016
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: A. G.
GREFIER: A. J.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare, privind pe contestatoarea . SRL în contradictoriu cu intimata ..
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, s-au prezentat părțile, prin avocați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că la data de 14.01.2016 contestatoarea a formulat răspuns la întâmpinare, iar la data de 22.01.2016 a fost depus dosarul de executare nr. 72/2015.
Instanța, în baza art. 131 din noul Cod Procedură Civilă pune în discuție competența de soluționare a cauzei.
Părțile, prin avocați, apreciază că Judecătoria sectorului 6 este competentă să soluționeze prezenta cauză.
Instanța, față de prevederile art. 714 alin. 1 raportat la art. 651 alin. 1 Noul Cod de Procedură Civilă, constată că este competentă să soluționeze prezenta cauză.
În baza art. 238 Noul Cod Procedură Civilă, instanța pune în discuție durata estimativă a procesului.
Părțile, prin avocați, apreciază că prezenta cauză poate fi soluționată la acest termen de judecată.
În baza art. 238 Noul Cod Procedură Civilă instanța estimează durata necesară cercetării procesului la 3 luni.
Instanța pune în discuție excepția inadmisibilității capătului unu și doi de cerere, invocată prin întâmpinare.
Intimata, prin avocat, arată că față de capetele unu și doi ale contestației la executare a invocat excepția inadmisibilității raportat la faptul că petenta aduce critici titlului executoriu reprezentat de sentința civilă respectiv, faptul că acea creanță cuprinsă în hotărârea judecătorească este neexigibilă atât din punct de vedere al debitului principal, cât și din perspectiva penalităților. Arată că aceste aspecte legate de exigibilitate au fost tranșate de instanța de fond. Contestatoarea mai aduce critici legate de necomunicarea hotărârii judecătorești și de faptul că hotărârea ar fi lovită de nulitate. Intimata apreciază că din perspectiva art. 713 alin. 1 Noul Cod de Procedură Civilă contestatoarea nu poate aduce aceste critici unei hotărâri judecătorești care este opozabilă atât instanței cât și părților.
Contestatoarea, prin avocat, solicită respingerea excepției inadmisibilității, arătând că și-a întemeiat contestația pe prevederile art. 712 alin. 3 Noul Cod de Procedură Civilă. Arată că a invocat lipsa titlului executoriu, însă nu aduce critici hotărârii judecătorești, adăugând, însă, că instanța de fond, pe tot parcursul judecării procesului a dispus citarea contestatoarei prin publicitate, comunicarea sentinței s-a făcut prin afișare la ușa instanței. Din acest motiv, contestatoarea apreciază că nu se află în prezența unui titlu executoriu întrucât împotriva sa nu curge termenul de 10 zile în care putea declara cale de atac. Prin urmare, încuviințarea executării silite s-a făcut fără respectarea prevederilor legale, executorul nu a observat că nu ne aflăm în prezența unui titlu executoriu iar instanța trebuie să oblige reclamanta să dispună comunicarea dispozitivului hotărârii prin mica publicitate, astfel cum s-a dispus citarea contestatoarei pe tot parcursul procesului de fond.
Instanța respinge excepția inadmisibilității ca neîntemeiată, apreciind că cererea este admisibilă în conformitate cu prevederile art. 712 din Noul Cod de Procedură Civilă, dar și raportat la art. 713 din același act normativ, întrucât în susținerea contestației nu se invocă motive legate de legalitatea sau temeinicia hotărârii judecătorești care constituie titlu executoriu, ci existența unui impediment la executare.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pentru propunerea de probe.
Părțile, prin avocați, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Constatând că proba cu înscrisuri solicitată de părți îndeplinește condițiile prevăzute de art. 255 alin. 1 Noul Cod Procedură Civilă, respectiv este admisibilă și de natură să ducă la soluționarea procesului, în temeiul art. 258 alin. 1 Noul Cod Procedură Civilă, instanța o încuviințează.
Instanța acordă cuvântul asupra cererii executorului judecătoresc de acordare a cheltuielilor ocazionate de comunicarea dosarului de executare, respectiv, a sumei de 213,60 lei, astfel cum reiese din cererea de la fila 49 din dosar.
Contestatoarea, prin avocat, nu se opune admiterii acestei cereri.
Intimata, prin avocat, solicită admiterea cererii executorului judecătoresc.
Nemaifiind alte probe de administrat, instanța acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Contestatoarea, prin avocat, solicită admiterea contestației la executare și anularea înștiințării de poprire, anularea încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare, arătând că nu există un titlu executoriu, sentința civilă a Judecătoriei sectorului 6 nefiind comunicată către petentă. Cu privire la cuantumul onorariului de executor, arată că executarea s-a făcut prin poprire, operațiunile necesare având o complexitate redusă, astfel încât cuantumul maxim stabilit este nejustificat. Cu cheltuieli de judecată constând în taxă de timbru, onorariul de avocat urmând să fie recuperat pe cale separată.
Intimata, prin avocat, solicită respingerea acțiunii și obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1395,17 lei constând în onorariu de avocat.
Arată că executarea silită s-a pornit în baza unui titlu executoriu legal, citarea s-a făcut legal la ușa instanței. Executarea e legală și temeinică, onorariul executorului este stabilit de plafoanele minime și maxime stabilite de legea 188/2000, fiind calculat în limitele legale.
Instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 16.11.2015 . SRL, în contradictoriu cu intimata ., a formulat contestație la executare împotriva executării silite începută de B. C. R.-M. în dosarul de executare nr. 72/2015, solicitând admiterea contestației la executare și, în temeiul art. 711 alin, 3 C.pr.civ., anularea înștiințării de poprire din data de 20.10.2015 precum și a tuturor actelor și formelor de executare silită; anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a urmăririi silite, în baza sentinței civile nr. 7380/18.09.2012; anularea încheierii din data de 12.10.2015 emisă de executorul judecătoresc în dosarul de executare nr. 72/_ prin care s-au stabilit cheltuielile de executare, precum și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta cauză.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că a fost obligată la plata sumei de 10.462,79 lei reprezentând debit principal și penalități de întârziere în cuantum de 0,50% pe zi întârziere, de la data scadenței fiecărei facturi, până la achitarea integrală a debitului și a sumei de 44 lei reprezentând cheltuieli de judecată către ., prin sentința civilă nr. 7380/19.09.2012, pronunțată de Judecătoria Sector 6 București în dosarul nr._/303/2012, în urma cererii formulate de intimată în temeiul OUG nr. 119/2007.
În baza sentinței legalizate, . solicitat și a obținut încuviințarea cererii de executare silită la data de 07.10.2015, conform încheierii din dosarul nr. 72/2015 al B. Culeea R.-M.. În baza titlului executoriu mai sus menționat, B. C. R.- M. a emis înștiințarea de poprire din data 20.10.2015 prin care contestatoarea a fost înștiințată de faptul că asupra conturilor deținute la băncile din România a fost înființată măsura popririi până la achitarea sumei de 109.097,48 lei reprezentând debit neachitat și 8.481,60 lei reprezentând cheltuieli de executare silită.
Potrivit art. 711 alin. (3) C.pr.civ. ” după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale.
Potrivit art. 632 alin. (1) din Codul de; procedară civilă, executarea silită se va efectua numai în temeiul unui titlu executoriu. De asemenea, potrivit alin. (2) al aceluiași articol din Codul de procedură civilă.
Din analiza prevederilor legale, contestatoarea a solicitat să se rețină faptul că, în principiu, o hotărâre judecătorească poate fi pusă în executare numai dacă a rămas definitivă ori a devenit irevocabilă. Pe de altă parte, caracterul exigibil al unei creanțe este dat de momentul la care creditorul unei obligații poate cere în mod legal debitorului executarea obligației sale.
Astfel, este evident faptul că o creanță constatată printr-o hotărâre judecătorească devine exigibilă numai în momentul în care hotărârea devine executorie fie prin încuviințarea executării silite, fie prin recunoașterea caracterului, fiind astfel confirmată prin conferirea caracterului executoriu hotărârii judecătorești.
Față de aceste argumente legale și ținând cont și de modul în care contestatoareaaluatla cunoștință de existența hotărârii judecătorești, rezultă fără niciun dubiu faptul că nu ne aflăm în prezența unei creanțe exigibile, nici în ceea ce privește debitul principal și cu atât mai mult în ceea ce privește cuantumul penalităților. Este în afara oricărui raționament juridic și economic ca societatea contestatoare să nu fi achitat debitul principal la acel moment, având în vedere faptul că, în prezent, penalitățile sunt de 10 ori mai mari decât valoarea debitului principal, iar aceste penalități sunt în continuare cuantificate de către executorul judecătoresc.
Contestatoarea a menționat că la adresa de înființare a popririi, B. C. R.-M. a atașat o copie certificată de pe sentința civilă nr. 7830/18.09.2015.
Sentința civilă mai sus menționată, pronunțata de Judecătoria Sector 6 București în dosarul nr._/303/2012 poartă mențiunea că este supusă cererii în anulare în termen de 10 de zile de la comunicare, pentru contestatoare.
Așa cum se poate observa din actele dosarului, sentința civilă s-a considerat comunicată contestatoarei la data de 15 noiembrie 2012 ( fila 74 dosar fond), data la care a fost afișată la ușa instanței.
Însă, pe parcursul procesului procedura de citare cu intimata nu a putut fi îndeplinită, astfel încât instanța a dispus citarea prin publicitate.
Potrivit doctrinei și jurisprudenței, dacă procedura de citare pe parcursul judecății s-a făcut prin publicitate, atunci și hotărârea (dispozitivul) se comunică în același fel (prin publicitate).
Nefiind respectată procedura de comunicare a sentinței civile, împotriva contestatoarei curge termenul de 10 zile pentru exercitarea cererii în anulare, astfel încât aceasta se află în interiorul termenului de depunere a cererii în anulare.
Consideră că executarea silită demarată de intimată este nelegală, executarea silită a fost pornită în lipsa unui titlu având caracter executoriu, la momentul demarării procedurii executării silite sentința civilă nu reprezintă titlu executoriu.
Ca atare, instanța fiind datoare a verifica existența unui titlu executoriu în baza căruia a fost pornită executarea silită, urmează a constata că sentința civila nr. 7380/18.09.2012 nu a devenit irevocabilă pentru a deveni titlu executoriu, întrucât cu privire la această hotărâre nu a expirat termenul de plata, deoarece sentința nu a fost comunicată valabil către contestatoare, comunicarea acestui act prin afișare la ușa instanței făcându-se cu încălcarea procedurilor instituite prin art. 921 și art. 95 C.pr.civ., astfel că este nulă.
Pentru actele de executare îndeplinite executorul judecătoresc a întocmit încheierea din data de 12,10.2015 în care au fost incluse cu acest titlu cheltuielile de executare silită și onorariul execuțional, acesta din urmă în cuantum de 8.481,60 lei (cu TVA), această încheiere constituie titlu executoriu conform art. 669 alin. (6) Cod procedura civilă. Potrivit art. 712 alin.; 2 Cod procedură civilă aceasta, nefiind emis de o instanță judecătorească și neexistând altă procedură a contestării ei poate fi cenzurată în prezenta cauza.
Cuantumul acestui onorariu de 8.481,00 lei (cu TVA) încalcă dispozițiile Ordinului nr. 2550/2006 al Ministrului Justiției, astfel, potrivit ordinului invocat pentru fiecare formă de executare silită indirectă - urmărire mobiliară a creanțelor, urmărire imobiliară a creanțelor, poprire - poate fi perceput separat un onorariu care să se încadreze între limite minime și maxime definite precis.
Acest onorariu se calculează după algoritmul următor: 60 lei plus 2% din suma ce depășește 1.000 lei, pentru creanțe a căror valoare depășește 1.000 lei, peste 100.000 lei - onorariul este de 1%. De asemenea, potrivit art. 39 din Legea nr, 188/2000, „(l) Executorii judecătorești au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale și maximale stabilite de ministrul justiției, cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești în cazul executării silite a creanțelor având ca obiect plata unei sume de bani onorariile maxime sunt următoarele:
d.) pentru creanțele în valoare de peste 100.000 lei onorariul maxim este de 6.300 lei, plus un procent de până la 1% din suma care depășește 100.000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite.”.
Astfel fiind, cuantumul maxim pentru una din formele de executare este de 6,390 lei, cuantum solicitat de executorul judecătoresc.
Față de aceste aspecte, contestatoarea apreciază că onorariul executorului este mult prea mare în condițiile în care nu a întreprins decât o formă de executare – poprire.
Onorariul în discuție se impune a fi așadar diminuat fiind fixat prin încălcarea dispozițiilor legale speciale, motiv pentru care contestatoarea a solicitat ca acesta să fie diminuat la nivelul minimului prevăzut de lege - 60 lei plus 2% din ce depășește 1000 lei fiind evident că pentru o executare silită prin poprire fixarea unei sume la nivelul maximului apare nejustificată.
Pentru aceste motive, contestatoarea a solicitat admiterea contestației la executare și, pe cale de consecință în temeiul art. 712 alin. 2 C.pr.civ., anularea încheierii de încuviințare a executării silite date fără îndeplinirea condițiilor legale și anularea tuturor formelor de executare silită efectuate în executarea pornită de . în dosarul de executare nr. 72/2015 al B. C. R.-M., precum și obligarea intimatei la suportarea cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta cauză,
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 665, art. 711 și urm C.pr.civ..
În dovedirea cererii, contestatoarea a solicitat proba cu înscrisuri, sens în care a depus în copie următoarele: înștiințare nr.226/20.10.2015, încheiere din data de 07.10.2015, încheiere din data de 12.10.2015 (calcul penalități), încheiere din data de 12.10.2015 (cheltuieli executare), încheiere din data de 23.10.2015 (eliberare sume de bani), adresa nr.2227/20.10.2015, sentința civilă nr.18.09.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._/303/2012 și dovada comunicării acesteia.
La data de 21.12.2015, prin serviciul registratură, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat, în principal, admiterea excepției inadmisibilității cu privire la capătul unu și doi al contestației la executare, respingerea contestației la executare, în rest, ca neîntemeiată; obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta cauză.
În subsidiar, în situația în care instanța de judecată va trece peste excepția invocată, respingerea ca neîntemeiată în tot a contestației la executare față de intimată, obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta cauză.
În fapt, prin sentința civila nr. 7380/18.09.2012 pronunțată în dosarul nr._/303/2012, Judecătoria Sector 6 București a admis cererea formulată de către creditoare și întemeiată pe dispozițiile OUG nr. 119/2007 în contradictoriu cu debitoarea Societatea A. P. Siderurgice S.R.L., a ordonat debitoarei să plătească creditoarei: 10.462,79 lei reprezentând contravaloare servicii și penalități de întârziere în cuantum de 0,50% pe zi, de la data scadentă a fiecărei facturi, până la achitarea integrală a debitului, în termen de 10 zile de la comunicarea sentinței, a obligat debitoarea să plătească suma de 44,00 lei creditoarei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Față de dispozițiile instanței de judecată de admitere a cererii, intimata a procedat la solicitarea de legalizare a sentinței amintite, devenită definitivă și irevocabilă la data de 26.11.2012 ca urmare a neintroducerii cererii în anulare, astfel cum rezultă din mențiunea ștampilei aplicată de Judecătoria Sector 6 București.
Prin cererea de executare silita înregistrată la data de 07.10.2015 pe rolul B.EJ C. R.- M., formulata de către intimată în baza titlului executoriu constând în sentința civila nr. 7380/18.09.2012 pronunțată în dosarul nr._/303/2012 de către Judecătoria Sector 6 București, s-a solicitat executarea silita împotriva debitoarei Societatea A. P. Siderurgice S.R.L., formându-se dosarul nr. 72/2015.
Apreciind întemeiată cererea de executare formulată de către Societatea P. S.R.L., în temeiul dispozițiilor art. 666 alin. 1-3 C. proc.civ., executorul judecătoresc a admis încuviințarea executării silite împotriva debitoarei Societatea A. P. Siderurgice S.R.L., în vederea recuperării creanței în valoare de 10.462,79 iei reprezentând contravaloare servicii si penalități de întârziere în cuantum de 0,50% pe zi, de la data scadenta a fiecărei facturi, până la achitarea integrală a debitului și a sumei de 44,00 lei reprezentând cheltuieli de judecata, în oricare dintre modalitățile prevăzute de lege, în baza titlului executoriu constând în sentința civila nr. 7380/18.09.2012 pronunțată în dosarul nr._/303/2012 de către Judecătoria Sector 6 București.
Prin încheierea din data de 12.10.2015 emisa de către B.EJ C. R.-M. în dosarul de executare amintit, s-a stabilit cuantumul penalităților conform titlului executoriu, penalități de întârziere în cuantum de 0,50% pe zi, de la data scadenta a fiecărei facturi, până la achitarea integrală a debitului ", la suma totală de 98.590,69 lei, astfel încât creanța deținută de către intimată împotriva debitoarei Societatea A. P. Siderurgice S.R.L. fiind în cuantum total de 109.097,48 lei, compusă din următoarele sume: 10.462,79 lei reprezentând contravaloare servicii + 98.590,69 lei penalități de întârziere + 44,00 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Prin încheierea din data de 12.10.2015 emisa de către B.EJ C. R.-M. în dosarul de executare amintit, s-a stabilit cuantumul cheltuielilor de executare în sumă totală de 8.481,60 lei, cuantum compus din: 450 lei + 108 lei TVA, reprezentând cheltuieli de executare silita + 6.390 lei + 1.533,60 lei TVA, reprezentând onorariul executorului judecătoresc.
La data de 12.10.2015 prin adresele nr. 2131-2166 emise de B.EJ. C. R.-M., în dosarul de executare nr. 72/2015, a fost înființată poprirea asupra conturilor debitoarei.
Prin încheierea din 23.i0.2015, executorul judecătoresc a eliberat suma de 50.137,08 lei rezultată din urmărirea silita prin poprire, astfel: suma de 7.613,60 lei reprezentând cheltuieli de executare si suma de 42.523,48 lei reprezentând parțial creanța s-a eliberat intimatei.
La începerea executării silite intimata a achitat către B.E.J C. R.- M., în baza facturii emise sub nr. 178/07.10.2015 suma de 868,00 lei reprezentând parțial onorariu dosar nr. 72/2015 și cheltuieli executare în același dosar.
Prin încheierea din 27.11.2015, executorul judecătoresc a eliberat intimatei suma de 67.442,00 lei reprezentând parțial creanța, iar potrivit încheierii din data de 03.12.2015, executorul judecătoresc a încetat executarea silita pornită împotriva debitoarei Societatea A. P. Siderurgice S.R.L. întrucât obligația stabilită prin titlul executoriu constând în sentința civila nr. 7380/18.09.2012 pronunțată în dosarul nr._/303/2012 de către Judecătoria Sector 6 București s-a realizat integral.
Față de capetele unu și doi ale contestației la executare formulată de către contestatoarea Societatea A. P. Siderurgice S.R.L., intimata arată că înțelege să invoce excepția inadmisibilității față de nerespectarea dispozițiilor prevăzute de art. 713 alin. 1 C. proc.civ.
Potrivit dispozițiilor art. 713 alin. 1 C. proc. civ.: "Daca executarea silita se face în temeiul unei hotărâri judecătorești sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestație motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecații în prima instanța sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă".
Prin urmare, pe calea contestației la executare nu se pot aduce critici titlului executoriu reprezentat de o hotărâre judecătoreasca sau arbitrara. Instanța de judecată care soluționează contestația la executare este ținuta a respecta, la fel ca si părțile din cadrul executării silite, autoritatea de lucru judecat de care se bucură titlul executoriu, atât în privința celor stabilite în dispozitiv, cât și în privința celor explicate în considerente.
Ori, contestatoarea invocă prin cererea introductivă critici legate de procedura de comunicare a sentinței civile, cum ca: "Nefiind respectata procedura de comunicare a sentinței civile, împotriva intimatei nu curge termenul de 10 zile pentru exercitarea cererii în anulare, astfel încât se afla în interiorul termenului de depunere a cererii în anulare", invoca critici legate de faptul ca sentința civila nu a devenit irevocabilă pentru a reprezenta titlu executoriu, considerând că termenul de plată stabilit în hotărâre nu a expirat și că hotărârea este lovită de nulitate datorita comunicării acesteia prin afișare la ușa instanței care s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor procedurale.
Așadar, se încearcă transformarea contestației la executare într-o cale de atac care apare ca fiind tardivă și inadmisibila, ori natura juridică a contestației la executare nu este aceea a unei căi de atac de reformare sau de retractare a titlului executoriu reprezentat de o hotărâre judecătoreasca definitivă și irevocabilă.
Prin intermediul contestației la executare, Societatea A. P. Siderurgice S.R.L invocă și motive legate de faptul că nu ar fi exigibilă creanța din titlul executoriu atât din perspectiva debitului principal și a cuantumului penalităților.
Aspectele legate de exigibilitatea creanței cuprinsă în titlul executoriu au fost tranșate definitiv de către instanță în cursul procesului finalizat, instanță care a constatat certă, lichidă si exigibilă creanța intimatei rezultată din contractul de prestări servicii, în acord cu dispozițiile art. 2 alin. (1) din 0U6 nr. 119/2007: "Prezenta ordonanță de urgență se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani care rezultă din contracte încheiate între profesioniști".
Cu privire la capătul unu al cererii, contestatoarea nu dezvolta motivul/motivele pentru care solicita anularea înștiințării de poprire din data de 20.10.2015.
Având în vedere considerentele expuse, cu privire la excepția inadmisibilității față de nerespectarea prevederilor prevăzute de art. 713 alin. 1) C. proc.civ., a solicitat admiterea acesteia și respingerea capetelor unu și doi al contestației la executare ca fiind inadmisibile.
Cu privire la fondul cauzei, a arătat că în mod greșit solicită contestatoarea anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite în condițiile în care aceasta a fost dată cu îndeplinirea condițiilor legale.
Astfel cum în mod corect și executorul judecătoresc a reținut, creditoarea deține un titlu executoriu valabil constând în sentința civila nr. 7380/18.09.2012 pronunțată în dosarul nr._/303/2012 de către Judecătoria Sector 6 București, în baza căruia s-a început executarea silită, fiind îndeplinite condițiile impuse de art. 632 si art. 634 C. proc. civ.
Executorul judecătoresc, constatând că nu există niciun impediment la executare în sensul celor prevăzute de art.666 alin. 5 C. proc. civ., constatând întemeiata cererea de executare silita, a dispus încuviințarea executării silite.
În cauza de față ne aflăm în prezența unui titlu executoriu care se bucură de autoritate de lucru judecat, atât în privința celor stabilite în dispozitiv, cât și în privința celor explicate în considerente.
Criticile invocate de contestatoare legate de procedura de comunicare a sentinței civile, de faptul că aceasta s-ar afla în interiorul termenului de depunere a cererii în anulare, încalcă dispozițiile prevăzute de 713 alin. (1) C. proc. civ., critici care nu pot fi primite față de aceste dispoziții legale, fiind inadmisibile.
Sentința civila amintită a fost comunicată cu satisfacerea cerințelor legale privind comunicarea prin afișare la ușa instanței, această cerință obligatorie rezultând din teza întâi a alineatului (2) al art. 95 Vechiul C. proc .civ.
Potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (2) al OUG nr. 119/2007, "împotriva executării silite a ordonanței de plată debitorul poate face contestație la executare, potrivit dreptului comun. în cadrul contestației nu se pot invoca decât aspecte legate de procedura de executare", așadar si aceste dispoziții limitează criticile contestatoarei numai la aspecte legate de procedura de executare.
În mod greșit contestatoarea solicită anularea încheierii din data de 12.10.2015 emisă de către executorul judecătoresc în dosarul de executare nr. 72/2015 prin care s-au stabilit cheltuielile de executare, pentru următoarele considerente:
Cu privire la cuantumul onorariului de executor, sumele plătite cu titlu de onorariu pentru executorul judecătoresc reprezintă cheltuieli ocazionate de efectuarea executării silite și fata de dispozițiile art. 39 alin. 1 din Legea nr. 188/2000, în cazul obligațiilor având ca obiect plata unei sume de bani, onorariul executorului nu poate depăși un anumit plafon determinat potrivit acestui act normativ, raportat la cuantumul obligației de plată a cărei executare se urmărește.
Potrivit lit. (d) a textului menționat pentru creanțele în valoare de peste 100.000 lei, onorariul maxim este de 6.300 lei plus un procent de până la 1% din suma care depășește 100.000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite.
În prezenta cauză, onorariul de 6.390 lei + 1.533,60 lei TVA stabilit prin încheierea din 12.10.2015 pentru activitatea depusă de către executorul judecătoresc, s-a raportat la cuantumul debitului pentru care s-a început urmărirea silită, respectiv 109.097,48 lei și a fost determinat prin aplicarea corectă a dispozițiilor art. 39 alin. 1 lit. (d) din Legea nr. 188/2000, republicata, a dispozițiilor Ordinului Ministrului Justiției nr. 2550/2006, astfel cum a fost modificat.
Astfel că la suma de 6300 lei fixată de lit. (d) a art. 39 alin. 1 din Legea nr. 188/2000, executorul judecătoresc a adăugat procentul de 1% pentru ce a depășit suma de 100,000 lei, rezultând 90 lei care adunați cu suma fixa, a rezultat onorariul din încheierea contestata, respectiv 6.390 lei.
Ceea ce depășește suma de 6.390 lei reprezintă TVA-ul (1.533,60 lei) care, fiind o taxă pe care executorul nu o reține pentru el, ci o virează imediat la bugetul de stat, nu se include în cuantumul onorariului propriu-zis și nu se are în vedere la aplicarea algoritmului de calcul prevăzut de art.39 alin. l din Legea nr.188/2000, dar se impută tot celui ce se face vinovat pentru declanșarea procedurii de executare silită. Suma de 450 lei reprezintă cheltuielile de executare silita, iar ceea ce depășește aceasta suma reprezintă TVA-ul (108 lei).
Instanța nu poate interveni pentru a mări sau micșora cuantumul cheltuielilor de executare reprezentate de onorariul de executor, având în vedere că legea a reglementat plafoanele minime și maxime între care trebuie să fie stabilit, oferind astfel protecție debitorului. Onorariile executorului judecătoresc, calculate în limitele impuse de art. 39 alin.1 din Legea nr.188/2000, cum este cazul în speță, nu pot fi disproporționat de mari față de munca depusă de executor, întrucât textul de lege menționat înlătură orice disproporție vădită.
Contestatoarea indica în mod greșit un alt algoritm după care apreciază că ar fi trebuit să se calculeze onorariului executorului, algoritm care nu este în concordanta cu dispozițiile legale actuale, fiind un algoritm care nu mai este în vigoare.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 si urm. C.proc.civ.
La data de 14.01.2016, prin serviciul registratură, contestatoarea a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției inadmisibilității contestației și toate celelalte apărări și pe cale de consecință admiterea contestației la executare.
Urmare solicitării instanței, la data de 22.01.2016, B. C. R. – M. a înaintat copia dosarului de executare silită nr.72/2015.
În ședința publică din data de 28.01.2016 instanța a respins excepția inadmisibilității și a încuviințat părților proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate de contestatoare, instanța apreciază că cererea de față este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Prin încheierea pronunțată la data de 7.10.2015 de B. C. R.-M. în dosarul de executare nr. 72/2015 s-a încuviințat executarea silită împotriva debitoarei . SRL, la cererea creditoarei ., în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.7380/18.09.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._/303/2012.
Prin hotărârea mai sus menționată, instanța, în baza art. 10 din OUG 119/2007, a ordonat debitoarei să plătească creditoarei suma de 10.462,79 lei reprezentând contravaloare servicii și penalități de întârziere în cuantum de 0,50% pe zi, de la data scadentă a fiecărei facturi, până la achitarea integrală a debitului, în termen de 10 zile de la comunicarea sentinței, precum și suma de 44,00 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Conform art. 10 al. 4 din OUG 119/2007, ordonanța de plată se comunică fiecărei părți de îndată, potrivit prevederilor Codului de procedură civilă.
Potrivit art. 95 al. 2 din vechiul Cod de proc civ (în vigoare la data soluționării dosarului nr._/303/2012) ”citarea prin publicitate se face afișându-se citația la ușa instanței. Citația se publică și în Monitorul Oficial al României sau într-un ziar mai răspândit, în cazurile în care președintele judecătoriei sau completul de judecată apreciază că o asemenea măsură este necesară”.
Așadar, conform acestui text, care privește comunicarea prin publicitate a tuturor actelor de procedură, nu numai a citației, actul de procedură se publică în ziar doar dacă președintele judecătoriei sau completul de judecată apreciază că o asemenea măsură este necesară. În cazul de față, conform rezoluției din data de 8.11.2012 (fila 73 dosar nr._/303/2012) s-a apreciat că nu se impune publicarea hotărârii în ziar, astfel că s-a dispus doar afișarea acesteia la ușa instanței. Este adevărat că pe parcursul soluționării cauzei debitoarea a fost citată și prin publicarea citației în ziar, însă această dispoziție a instanței a privit numai comunicarea citației, nu și a altor acte de procedură (fila 37 dosar).
Față de aceste considerente și având în vedere dovada de la fila 74 din dosarul nr._/303/2012, care atestă afișarea hotărârii la ușa instanței la data de 15.11.2012, precum și faptul că termenul de 10 zile de la această comunicare a expirat, iar debitoarea nu a introdus cerere în anulare, instanța constată că sentința civilă nr.7380/18.09.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._/303/2012 a devenit irevocabilă și, în consecință, constituie, potrivit art. 14 al. 1 din OUG 119/2007, titlu executoriu .
Prin urmare, având în vedere că intimata a făcut dovada că la data la care a formulat cererea de executare silită deținea împotriva debitoarei titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr.7380/18.09.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._/303/2012, purtând mențiunea definitivă și irevocabilă, se reține că în mod corect s-a încuviințat executarea silită prin încheierea din data de 7.10.2015.
Referitor la onorariul executorului judecătoresc, instanța reține că, potrivit art. 39 al. 1 din Legea 188/2000, executorii judecătorești au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale și maximale stabilite de ministrul justiției, cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. În cazul executării silite a creanțelor având ca obiect plata unei sume de bani, onorariile maxime sunt următoarele:
a) pentru creanțele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanței ce face obiectul executării silite;
b) pentru creanțele în valoare de peste 50.000 lei, dar până la 80.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5.000 lei plus un procent de până la 3% din suma care depășește 50.000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite;
c) pentru creanțele în valoare de peste 80.000 lei, dar până la 100.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5.900 lei plus un procent de până la 2% din suma care depășește 80.000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite;
d) pentru creanțele în valoare de peste 100.000 lei, onorariul maxim este de 6.300 lei plus un procent de până la 1% din suma care depășește 100.000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite.
Cum în speță debitul urmărit este de 109.097,48 lei, se constată că onorariul executorului judecătoresc a fost calculat în conformitate cu prevederile art. 39 al. 1 lit d din Legea 188/2000. Totodată, având în vedere activitățile îndeplinite de executorul judecătoresc, dovedite cu înscrisurile din dosarul de executare, instanța apreciază că acest onorariu este corespunzător muncii depuse, astfel că nu se impune reducerea sa.
Pentru considerentele expuse mai sus, instanța va respinge contestația la executare ca neîntemeiată,iar pe cale de consecință și cererea de acordare a cheltuielilor de judecată
Față de soluția ce va fi pronunțată, în baza art. 453 Cprciv, va obliga contestatoarea la plata sumei de 1395,17 lei către intimată, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu de avocat.
Cum pentru cheltuielile ocazionate de comunicarea dosarului de executare executorul judecătoresc a emis la data de 20.01.2016 încheierea atașată la fila 228 dosar, iar aceasta constituie titlu executoriu conform art. 670 al.6 Cprciv, instanța va respinge cererea B. C. R.-M. de obligare a părților la plata acestor cheltuieli .
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea . SRL, cu sediul ales în București, ., ., etaj 4, apartament 13, sector 4, J_, CUI_ în contradictoriu cu intimata ., cu sediul în București, ., sector 1, J_, CUI_, ca neîntemeiată.
Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de contestatoare, ca neîntemeiată.
Obligă contestatoarea la plata sumei de 1395,17 lei către intimată, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Respinge cererea B. C. R.-M. de acordare a cheltuielilor ocazionate de comunicarea dosarului de executare silită, ca neîntemeiată.
Cu apel în 10 de zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.01.2016.
P. GREFIER
Red.AG/Thred.GA
4 ex/17.02.2016
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
|---|
