Contestaţie la executare. Sentința nr. 4930/2015. Judecătoria SIBIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4930/2015 pronunțată de Judecătoria SIBIU la data de 28-09-2015 în dosarul nr. 4930/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SIBIU
SECTIA CIVILA
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4930/2015
Ședința publică de la 28 Septembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. P.
GREFIER A. N.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe contestator S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE SIBIU și pe intimat C. M., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul C. M., prezent și asistat de reprezentantul convențional, avocat V. F., cu împuternicire avocațială aflată la dosar lipsă fiind contestatoarea.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
- Procedura de citare este legal îndeplinită;
- Cauza are ca obiect contestație la executare.
- P. se află la al doilea termen de judecată, în fața primei instanțe.
- La dosar au fost depuse, prin serviciul registratură, la data de 25.09.2015, de către B. C. I. copia conformă cu originalul a dosarului de executare nr. 38/2015 și solicitarea achitării costurilor ocazionate de copierea și transmiterea acestuia în sarcina contestatoarei.
Instanța acordă cuvântul cu privire la cererea de suspendare a executării silite.
Reprezentantul intimatului arată că în condițiile în care nu este plătită o cauțiune, nu există executare silită propriu zisă, efectivă pentru că doar s-a emis notificarea în termenul de 6 luni acordat, cererea de suspendare este lipsită de obiect și în acest sens, aflându-se în partea prealabilă de executare silită împotriva organului bugetar
Instanța subliniază că în cererile de suspendare a executării silite cauțiunea nu se achită de către S. R..
folosul contestatorului potrivit art. 358 C.pr.civ.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau incidente de soluționat, instanța potrivit art. 392 C.pr.civ., declară deschise dezbaterile asupra fondului și acordă cuvântul reprezentantului intimatului.
Reprezentantul intimatului solicită respingerea contestației la executare susținând că singurul motiv întemeiat al Biroului Executorului Judecătoresc este că acesta a trimis actele de executare Direcției Generale a Finanțelor Publice care acum nu mai există numindu-se în prezent Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu, s-a îndreptat această eroare materială, organul fiscal este responsabil în teritoriu pentru neîndeplinirea obligațiilor stabilite în sarcina Statului R., care este răspunzător prin organele sale fiscale în teritoriu. În acest sens, în mod corect s-au întreprins primele forme de executare silită, peste care întreaga contestație la executare este nefondată, obligațiile nu ar trebui îndeplinite decât de organele fiscale din teritoriul unde are domiciliul creditorul și unde s-au realizat formele de executare silită. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Instanța, socotindu-se lămurită asupra tuturor împrejurărilor de fapt și asupra temeiurilor de drept ale cauzei, potrivit art. 394 C.pr.civ., declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Constată că prin contestația la executare înregistrată la această instanță sub nr._ /5 mai 2015 formulată de ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE SIBIU cu sediul în Sibiu Calea Dumbrăvii nr.17 în numele și pentru S. R. prin Min. Finanțelor Publice cu sediul în București în contradictoriu cu intimatul C. M. s-a solicitat instanței suspendarea executării silite începută în dos. Execuțional nr. 38/2015 al B. Cârja I. până la soluționarea contestației la executare, anularea tuturor actelor de executare emise de B. în dos. execuțional nr. 38/2015.
In fapt se arată ca prin încheierea din data de 1604.2015, emisa în dosarul de executare 38/2015 al B. Cârja I. a fost încuviințata executarea silita. împotriva debitorului Statul Român prin Ministerul finanțelor Publice, la cererea de executare a creditorului C. M. în baza sentinței civile nr.596/07,05,2014 a Tribunalului Sibiu modificata in parte prin Decizia civila nr.l 1/22.01.2015 a Curții de Apel A. I. din dosar nr._ definitiva, irevocabila, în conformitate cu prevederile art.665 alin. (2) din Codul de procedura civila.Ca urmare a încuviințării executării silite, prin somația emisa la dala de 16.04.2015, B. Cârja I. a solicitat instituției să achite suma totala de 110.456,80 lei, compusa din 102.000 lei debit principal și 8456,80 lei cu titlu de cheltuieli de executare, stabilita prin încheierea din data de 16.04-2015. Totodată, a fost înregistrata si la registratura Administrației Județene a Finanțelor Publice a județului Sibiu somația. Se arata ca Direcția Finanțelor Publice Sibiu nu are capacitate procesuala pasiva, deoarece aceasta nu exista . Se arata că actele de executare contestate au fost emise cu încălcarea dispozițiilor legale în materie. Se invoca nerespectarea prevederilor art. 2 din O.G. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, în conformitate cu care "instituția debitoare este obligată ca, in termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-si îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului ".Potrivit acestui text legal, procedura executării silite reglementată de dreptul comun are un caracter subsidiar, putându-se apela la aceasta numai în ipoteza neexecutării de bunăvoie a obligației, în termen de 6 luni care curge de la primirea somației de plată. Se arata că legiuitorul a stabilit un termen limită în care instituția publică debitoare are obligația de a face demersurile necesare pentru punerea în executare în mod voluntar a unui titlu executoriu și prin urmare, numai în ipoteza în care debitorul nu îsi îndeplinește în mod voluntar obligația de plată în termen de 6 luni de la primirea somației, creditorul poate solicita efectuarea excitării silite potrivit dreptului comun. De asemenea stabilirea cheltuielilor de executare s-a făcut cu ignorarea O.G. 22/2002.
In drept se invoca dispozițiile art. 711 – 719 din Codul de procedura civila (2013).
Intimatul a formulat în termen legal întâmpinare – fila 24 solicitând respingerea contestației la executare . Se arată că debitorul obligației de plată este clar individualizat, susținând că singurul motiv întemeiat al Biroului Executorului Judecătoresc este că acesta a trimis actele de executare Direcției Generale a Finanțelor Publice care acum nu mai există numindu-se în prezent Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu, s-a îndreptat această eroare materială, organul fiscal este responsabil în teritoriu pentru neîndeplinirea obligațiilor stabilite în sarcina Statului R., care este răspunzător prin organele sale fiscale în teritoriu. În acest sens, în mod corect s-au întreprins primele forme de executare silită, peste care întreaga contestație la executare este nefondată, obligațiile nu ar trebui îndeplinite decât de organele fiscale din teritoriul unde are domiciliul creditorul și unde s-au realizat formele de executare silită. A fost respectată procedura instituită de O.G.22/2002, nefiind întreprinse alte acte de executare .
Analizând cererea, formulată de contestator, instanța reține următoarele:
La data de 15.04.2015 creditorul C. M. înregistrează sub nr. 38 la B. Cârja I. cererea de executare silită a pentru îndeplinirea obligațiilor cuprinse în titlului executoriu - Decizia civilă nr.11/2015 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia .Prin această Decizie ,S. R. prin Min. Finanțelor Publice a fost obligat la plata sumei de 100.000 lei daune morale și 2000 lei cheltuieli de judecată.
La data de 16.04.2015 a fost emisă împotriva debitorului somația nr. 38 /2015 prin care era somat să plătească in termen de 6 luni, potrivit O.G._ suma de_,8 lei din care suma de 8456,8 lei reprezintă cheltuieli de executare, iar in caz de neconformare va proceda la executarea silita . Analizând în continuarea susținerile contestatoarei potrivit căreia debitoarea Direcția Finanțelor Publice Sibiu nu există instanța le apreciază ca neîntemeiate, în condițiile în care cererea de executare silită a fost formulată în contradictoriu cu S. R. prin Min. Finanțelor Publice prin Direcția Finanțelor Publice Sibiu, eroarea cu privire la denumirea acesteia fiind efectuată de creditor – fila 93 dosar .
Instanța va analiza incidența în cauză a prevederilor art.2 din O.G. nr.22/2002. Astfel, potrivit art. 2 din actul normativ menționat "dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului", iar potrivit art. 3 "în cazul în care instituțiile publice nu își îndeplinesc obligația de plată în termenul prevăzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă și/sau potrivit altor dispoziții legale aplicabile în materie".
Etapa procedurii prevăzute în textele legale menționate este următoarea:
- obținerea unui titlu executoriu și intenția instituției publice de a executa de bună voie,
- constatarea lipsei de fonduri pentru executarea benevolă a obligației,
- somația de plată comunicată prin executor judecătoresc, la cererea creditorului
- termenul de 6 luni în care debitorul urmează să facă demersuri pentru obținerea fondurilor
- demararea procedurii de executare silită într-una din formele prevăzute de codul de procedură civilă, mobiliară, imobiliară sau poprire.
Strict procedural, somația de plată efectuată prin executorul judecătoresc constituie un act de executare stabilit de înseși dispozițiile art. 2 teza finală a O.G. nr. 22/2002 pentru începutul curgerii termenului de grație în favoarea debitorului, act ce este necesar să îmbrace forma somației de plată, iar nu a unei simple notificări, deoarece textul legal face referire la "somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului";.
Totodată se constată că beneficiul termenului de grație în favoarea instituțiilor publice este condiționat de dovada neexecutării benevole a obligației din cauza lipsei de fonduri, dar și de dovada demersurilor făcute pentru obținerea fondurilor necesare achitării obligațiilor.
Astfel, debitoarea - contestatoare în considerarea calității sale de instituție publică are îndatorirea, ca reprezentantă a autorității statului, de a veghea la respectarea principiului legalității și a executa de bună voie o hotărâre judecătorească ce îi este opozabilă.
Din analiza prevederilor art.1 și art.2 din O.G. nr.22/2002 instanța reține că termenul de 6 luni este instituit de legiuitor numai în situația în care instituția debitoare face dovada incapacității de plată a sumelor datorate astfel cum au fost stabilite prin titlurile executorii, determinată de lipsa de fonduri.
Or, în cauză, deși decizia, a devenit executorie la data de 22.01.2015, se constată că între acest moment și data formulării de către creditor a cererii de executare silită, ea nu a fost executată .
Este adevărat că s-a făcut dovada faptului că la data de 6.05.2015 s-a comunicat executorului judecătoresc că înscrisurile provenite de la executor au fost transmise Direcției Gen. A Finanțelor Publice B. - Adm. Jud. a Finanțelor Publice Sibiu în scopul analizării și aplicării, după caz a dispozițiilor pct. 5.3.(2) 1 din Ordinul nr. 2033/19.12.2013, însă nu a făcut dovada rezultatului acestui demers și nici a faptului că în concret, la acest moment, în bugetul său nu se află sume de bani necesare executării obligației de plată.
Raportat la cele anterior expuse este evident că somația emisă de executorul judecătoresc în cadrul dosarului de executare, acesta fiind un act care ține exclusiv de acest moment incipient prevăzut de O.G. nr. 22/2002, neintrând în sfera actelor de executare ulterioare prevăzute de art. 3 din ordonanță, sunt întocmite cu respectarea dispozițiilor legale în materia executării silite a instituțiilor publice, motiv pentru care va respinge contestația la executare ca neîntemeiată. Aspectele invocate de către contestatoare privind suma care reprezintă cheltuielile de executare ( onorariul executorului ) sunt neîntemeiate deoarece potrivit art. 37 din L 188/2000, executorii judecătorești au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale și maximale stabilite de ministrul justiției. Acesta a fost stabilit în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 2.550/C*din 14 noiembrie 2006 privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești.
Se va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare formulată de ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE SIBIU cu sediul în Sibiu Calea Dumbrăvii nr.17 în numele și pentru S. R. prin Min. Finanțelor Publice cu sediul în București . sector 5 în contradictoriu cu intimatul C. M. cu domiciliul în Sibiu . nr.14 .
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare . Cererea de apel se depune la Judecătoria Sibiu .
Pronunțată în ședință publică, azi, 28 septembrie 2015.
PREȘEDINTE GREFIER
M. P. A. N.
RED. M.P.18.11.2015
TEHNORED. A.N.18.11.2015
EX. 4, .>
| ← Pretenţii. Sentința nr. 4949/2015. Judecătoria SIBIU | Succesiune. Sentința nr. 1329/2015. Judecătoria SIBIU → |
|---|
