Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 6154/2015. Judecătoria SIBIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6154/2015 pronunțată de Judecătoria SIBIU la data de 12-11-2015 în dosarul nr. 6154/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SIBIU
SECTIA CIVILA
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr.6154
Ședința publică de la data de 12 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: F. T. P. - Președinte
GREFIER: D. K. - D.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei Minori și familie privind pe reclamant H. STELUȚA și pe pârât P. C. E., având ca obiect exercitarea autorității părintești - alte cereri- suplinire consimtamant.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 29.11.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea, în conformitate cu art. 396 NCPC., pentru data de 05.11.2015, și ulterior pentru astăzi, 12.11.2015, când, în aceeași compunere, a deliberat și a pronunțat următoarea sentință.
INSTANȚA
Constată că sub nr._ s-a înregistrat la Judecătoria Sibiu acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanta H. STELUȚA în contradictoriu cu pârâtul P. C. E. solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului să-și dea consimțământul pentru ca minora P. MIRIAM, născută la data de 20 august 2010, să călătorească în perioada 01.01._16 în Germania și Italia, în concediu și în vizită, precum și suplinirea acordului pârâtului în vederea emiterii pașaportului simplu pentru minora P. MIRIAM, l, iar în caz de refuz sentința să țină loc de consimțământ. Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt se arată în esență că prin sentința civilă nr.2811/2014 a Judecătoriei Sibiu și decizia civilă nr. 16/8.01.2015 a Tribunalului Sibiu, a fost desfăcută căsătoria încheiată de părți, din culpa exclusivă a pârâtului, iar autoritatea părintească să fie exercitată de ambii părinți. Se mai arată că pârâtul nu își exercită dreptul de custodie comună, comunicarea cu acesta este deosebit de dificilă, astfel că a refuzat acordarea consimțământului pe cale amiabilă pentru ca aceasta împreună cu minora să poată călătorii în spațiul Schengen și UE. Ca urmare a dispozițiilor legale prev. de art. 18 alin. 2 di Legea nr. 272/2004 și art. 2 pct. 2 și art. 17 alin. 2 din Legea nr. 248/2005 și a refuzului pârâtului de a-și da acordul în fața unui notar, a fost nevoită să se adresez instanței de judecată, solicitând admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În drept, disp. Legea nr. 248/2005, Legea nr. 272/2004, art. 453 c.pr.civ.
În probațiune s-au depus la dosar în copie, sentința civilă nr.2811/2014 a Judecătoriei Sibiu și decizia civilă nr. 16/8.01.2015 a Tribunalului Sibiu, certificat naștere al minorei, copie act de identitate al reclamantei.
Pârâtul P. C. E.,și-a exprimat poziția procesuală prin întâmpinare (f.30) solicitând referitor la primul petit al cererii sa se dispună fixarea unui termen in care minora poate sa părăsească România pentru a merge pe o perioada determinata de aproximativ 30 de zile in Italia, menționând că nu este necesar suplinirea acordului său în baza art. 17 alin 2 din Legea 248/2005 întrucât își dă consimțământul pentru emiterea unui pașaport simplu temporar pentru minora P. MIRIAM născuta la data de 20 august 2010.
Se mai aartă că reclamanta nu a discutat cu acesta și nici nu i-a cerut acordul pentru eliberarea pașaportului, însă situația financiară a acestei nu îi permite să călătorească o lună de zile în vacanța în UE.
În baza art. 209 C.pr.civ. pârâtul a formulat și cerere reconvențională (f.40) invocând excepția prematuritărții acțiunii reclamantei, pentru perioada anului 2016, iar pe fond obligarea reclamantei să-și dea consimțământul pentru ca minora să călătorească cu tatăl în spațiul UE în prioada 01.09._15 iar în caz de refuz sentința să țină loc de consimțământ, precum și obligarea reclamantei să-și dea consimțământul pentru eliberarea pașaportului simplu pentru minora P. Miriam., iar în caz de refuz sentința să țină loc de consimțământ.
În motivarea în fapt se arată în esență că acesta nu poate să își viziteze deloc minora, nu este lăsat de reclamantă și vrea să își efectueze concediul cu fiica sa.
În drept art. 209 C.pr.civ., 452 și 453 N.C.pr.civ. art. 18 alin. 2 din Legea nr. 272/2004, art. 17 alin. 2 din Legea nr. 248/2005.
Analizând actele și lucrările dosarului și deliberând cu prioritate asupra excepției prematurității, instanța a reținut în fapt următoarele:
Prin sentința civilă nr.2811/2014 a Judecătoriei Sibiu și decizia civilă nr. 16/08.01.2015 a Tribunalului Sibiu, s-a dispus desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a pârâtului, iar autoritatea părintească cu privire la minora P. Miriam să fie exercitată în comun de ambii părinți.
Potrivit art. 17 din Legea nr. 248/2005 „Minorilor cetățeni români care nu se află în una dintre situațiile de suspendare a exercitării dreptului la libera circulație în străinătate li se eliberează pașapoarte simple electronice în următoarele condiții:
a) în cazul minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani, numai la cererea ambilor părinți, a părintelui supraviețuitor, a părintelui căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013 sau, după caz, a reprezentantului legal;
b) în cazul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani, la cererea acestuia, numai cu acordul ambilor părinți, a părintelui supraviețuitor, a părintelui căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013 sau, după caz, a reprezentantului legal.
(2) Emiterea pașaportului simplu electronic pentru minor, în situația în care există neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acordului ori unul dintre părinți se află în imposibilitatea de a-și exprima voința, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 171 alin. (1) lit. e), se efectuează numai după soluționarea acestor situații de către instanța de judecată, care se pronunță în condițiile legii”.
Având în vedere dispozițiile legale menționate și faptul că pârâtul a arătat că este de acord cu eliberarea pașaportului simplu pentru minora P. Miriam, instanța va obliga pârâtul să-și dea acordul pentru emiterea pașaportului simplu pentru minora P. Miriam ns. la 20.08.2010, iar în caz de refuz prezenta hotărârea va ține loc de acord al pârâtului.
Având în vedere că legea nu a instituit o procedură prealabilă sesizării instanței, iar indicarea unei perioade mai îndepărtate pentru efectuarea unei călătorii în străinătate nu poate conduce la aprecierea caracterului prematur al cererii, instanța urmează să respingă excepția prematurității formulării cererii, invocată de pârât, ca neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 248/2005 organele poliției de frontieră permit ieșirea din România a cetățenilor români minori numai dacă sunt însoțiți de o persoană fizică majoră,iar în situația în care minorul este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate și călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea călătoriei respective în statul sau în statele de destinație, precum și cu privire la perioada acesteia sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte.
Art. 18 alin. 2 din Legea nr. 272/2004, cu modif. ulterioare dispune că deplasarea copiilor in tara si in străinătate se realizează cu înștiințarea si cu acordul ambilor părinți; orice neînțelegeri intre părinți cu privire la exprimarea acestui acord se soluționează de către instanța judecătoreasca.
Astfel, declarația de acord a părintelui sau părinților, trebuie să conțină următoarele informații: acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor; scopul deplasării; statul sau statele de destinație; ruta urmată pâna în țara de destinație; perioada în care urmează să se desfașoare călătoria; datele de identificare ale însoțitorului (părinte, terț, reprezentant legal); precizarea dacă minorul va rămâne în statul de destinație, caz în care trebuie menționată persoana căreia îi va fi încredințat, sau dacă se va reîntoarce împreună cu un însoțitor, ale cărui date de identitate trebuie indicate, dacă acesta este o altă persoană decât cea cu care părăsește România.
De asemenea, poate ieși din țară minorul care are pașaport sau carte de identitate și, după caz: călătorește însoțit de ambii părinti; călătorește cu un părinte, numai dacă acesta prezintă o declarație din partea celuilalt părinte, din care rezultă acordul său cu privire la efectuarea călătoriei, statul sau statele de destinație, precum și cu privire la perioada acesteia; călătorește cu unul dintre părinți, dacă părintele însoțitor prezintă hotărare judecătorească ramasă definitivă și irevocabilă prin care minorul i-a fost incredințat; călătorește însoțit de o terță persoană fizică majoră, numai dacă această persoană prezintă extrasul de cazier judiciar valabil și o declarație a ambilor părinți sau a părintelui căruia i-a fost incredintat minorul (prin hotărâre judecătorească ramasă definitivă și irevocabilă), a părintelui supraviețuitor ori a reprezentantului său legal.
Față de cele menționate, se reține că solicitarea reclamantei privind suplinirea acordului pârâtului pentru ca minoara P. Miriam ns. la 20.08.2010 să călătorească în perioada 01.01._16 în Germania și Italia, în concediu și în vizită, iar în caz de refuz sentința să țină loc de consimțămând nu întrunește cerințele art. 30 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 248/2005 întrucât nu se menționează în concret perioada pentru care se solicită deplasarea (fiind menionată perioada unui an calendaristic), destinația exactă (se indică în general, Germania sau Italia, fără menționarea unei adrese concrete), menționarea dacă minorul rămâne în statul de destinație sau dacă se întoarce în țară.
Din depoziția martorului H. F. (f.77) rezultă că pârâtul nu dorește să-și dea consimțământul pentru ca minora să călătorească în străinătate de teama că aceasta nu se va mai întoarce în țară, între părți existând o stare de tensiune, fiecare formulând diverse plângeri și sesizări împotriva celuilalt.De asemenea, se arată că reclamanta are rude în Spania și dorește să le viziteze, însă nu poate pleca oricând pentru că este studentă.
În consecință, refuzul pârâtului de a-și exprima acodul pentru călătoria minorei în străinătate împreună cu mama sa este unul justificat, în lipsa elementelor care să îi permită acestuia să cunoască perioada și destinația exactă a deplasării minorei în străinătate, în condițiile în care aceasta solicită deplasarea în Italia sau Germania, iar rudele pe care dorește să le viziteze sunt în Spania, iar așa-zisele rezervări depuse la dosar privesc destinații precum Madrid, R. sau Tel-Aviv, aspect de natură a forma convingerea instanței că reclamanta nu are o perioada și o destinație precisă unde dorește să călătorească cu minora, care să îi permită pârâtului să cunoască locul unde se află aceasta, condițiile în care locuiește și modul în care este îngrijită .
Astfel, instanța urmează să respingă petitul privind obligarea pârâtului să-și dea consimțământul pentru ca minora P. MIRIAM, născută la data de 20 august 2010, să călătorească în perioada 01.01._16 în Germania și Italia, în concediu și în vizită, nefiind îndeplinite cerințele art. 30 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 248/2005.
Pentru aceste considerente instanța va admite în parte acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanta H. Steluța, va obliga pârâtul să-și dea acordul pentru emiterea pașaportului simplu pentru minora P. Miriam ns. la 20.08.2010, iar în caz de refuz prezenta hotărârea ține loc de acord al pârâtului, și va respinge celelalte cereri ale reclamantei, ca neîntemeiate.
În baza art. 406 C.pr.civ. instanța va lua act și va constata renunțarea pârâtului P. C. E. la judecarea cererii reconvenționale formulată în contradictoriu cu reclamanta H. Steluța.
În baza art. 453 C.pr.civ. instanța va respinge cererea reclamantei privind plata cheltuielilor de judecată în condițiile în care pârâtul a fost de acord cu petitul privind eliberarea pașaportului simplu, iar celălalt petit al cererii a fost respins.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția prematurității formulării cererii invocată de pârât,
Admite în parte acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanta H. Steluța cu dom. în Sibiu . . CNP_ în contradictoriu cu pârâtul P. C. E. la cu dom. în . . jud. O. și reședința în com. Florești . nr. 78/1 jud. Cluj, și în consecință,
Obligă pârâtul să-și dea acordul pentru emiterea pașaportului simplu pentru minora P. Miriam ns. la 20.08.2010, iar în caz de refuz prezenta hotărârea ține loc de acord al pârâtului.
Respinge celelalte cereri ale reclamantei.
Ia act și constată renunțarea pârâtului P. C. E. la judecarea cererii reconvenționale formulată în contradictoriu cu reclamanta H. Steluța.
Respinge cererea reclamantei privind plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 12.11.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
F. T. P. D. K.-D.
Red.F.T.P./22.12.2015
Tehnored.D.K.D./23.12.2015
Ex.4/2 .
pârâtul P. C. E.
| ← Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 3463/2015.... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... → |
|---|
