Servitute. Sentința nr. 1080/2015. Judecătoria SIBIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1080/2015 pronunțată de Judecătoria SIBIU la data de 27-02-2015 în dosarul nr. 1080/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SIBIU
SECTIA CIVILA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1080/2015
Ședința publică de la 20.02.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. G. – judecător
Grefier: E. A.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civil privind pe reclamanții M. N. și M. M. și pe pârâții P. I. și P. P., având ca obiect servitute.
Cauza a fost dezbătută în fond la data de 13.02.2015, dezbaterile fiind consemnate în încheierea de ședință de la acel termen, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, deliberând constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la această instanță la data de 31.07.2013, sub nr. de dosar_ , reclamanții M. N. și M. M. în contradictoriu cu pârâții P. I. și P. P. au solicitat, așa cum a fost formulată cererea de chemare în judecată și precizată la data de 16.05.2014 :
-obligarea pârâților să desființeze servitutea de vedere, respectiv desființarea ușii și a ferestrei creată contrar legii pe peretele imobilului proprietatea acestora, paralel cu proprietatea reclamanților, prin care aceștia au vedere directă înspre proprietatea reclamanților, iar dacă este considerată fereastră de lumină, să procedeze la opacizarea geamului și a ușii edificate, care să împiedice vederea spre fondul reclamanților și desființarea ușii existente pe gardul din fier forjat, care delimitează terasa din fața imobilului construcție, proprietatea pârâților și terenul proprietatea reclamanților;
-obligarea pârâților să ia măsuri de a împiedica scurgerea apelor pluviale de pe acoperișul imobilului proprietatea acestora, pe terenul aparținând reclamanților și dirijarea acestor ape pe terenul proprietatea lor prin dezgroparea burlanelor de scurgere de pe terenul proprietatea reclamanților și așezarea acestora pe terenul proprietatea pârâților, concomitent cu desființarea trotuarului din beton existent pe lungimea de la ușa deschisă în gardul de fier forjat și până la scara imobilului pârâților, care a fost edificat pe proprietatea reclamanților;
- să readucă la situația inițială zona dalelor din beton care creează accesul la imobil, acestea fiind unite fără consimțământul reclamanților, prin turnarea de beton, împiedicând ridicarea gardului despărțitor între proprietăți, ca urmare a sistării stării de indiviziune potrivit dec. civ. nr. 452/2010 a tribunalului Sibiu;
-în ipoteza în care pârâții refuză să îndeplinească cele menționate mai sus, solicită autorizarea reclamanților să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala pârâților;
-cu cheltuieli de judecată.
În fapt, se arată că reclamanții și pârâții am cumpărat imobilul situat în extravilanul comunei R. . în suprafață de 2000 m.p. identificat în tarlaua 87 . menționate în titlul de proprietate nr.43/49/4.11.1993, eliberat de Comisia Județeană Sibiu de aplicare a Legii 18/1991, la data de 19.11.2002. După cumpărarea imobilului terenul a rămas în indiviziune în cotă de 1/2 pentru fiecare dintre părți, stabilind un partaj de folosință: pârâții în partea stângă, iar reclamanții în partea dreaptă privită de la .>
Pârâții au solicitat acceptul reclamanților pentru a-și edifica o construcție în partea stângă a terenului. Aceștia au edificat construcția exact pe linia care împarte terenul în două părți. Pe zidul aflat paralel cu porțiunea de teren aparținând reclamanților au creat o ușă și un
geam cu vedere directă înspre proprietatea reclamanților, deși este obligatorie păstrarea unei distanțe de cel puțin 2 m înspre fondul învecinat.
Reclamanții au formulat acțiune în justiție pentru sistarea indiviziunii astfel că prin decizia civilă nr.452/14.06.2010 pronunțată de TRIBUNALUL SIBIU în dosarul nr._ . s-a dispus sistarea indiviziunii asupra imobilului înscris în C.F. nr.1164N D. nr. cadastral 419 conform variantei B din raportul de expertiză topografică întocmit de expert F. D. I., care face parte integrantă din hotărâre, în două corpuri funciare noi. nr. cadastral 419/1 atribuit reclamanților și nr. cadastral 419/2 atribuit pârâților. După sistarea indiviziunii și intabularea proprietății în cartea funciară, pârâții în loc să dirijeze scurgerea apelor pluviale pe terenul proprietatea lor, au orientat acesta scurgere pe proprietatea reclamanților, deși art.611 CC. prevede că apele provenite de la ploi să nu se scurgă pe fondul proprietarului vecin.
Înainte de sistarea indiviziunii la mijlocul terenului existau două rânduri de dale din beton, unul în partea stângă folosit de pârâți, și unul în partea dreaptă pe terenul folosit de către reclamanți . După sistarea indiviziunii, între cele două rânduri de dale trebuie edificat un gard despărțitor între cele două proprietăți. Pârâții fără consimțământul reclamanților au turnat beton între cele două rânduri de dale, astfel că în momentul de față edificarea gardului despărțitor este refuzată de către pârâți pe motivul că este turnat beton, și că acesta îngreunează edificarea gardului. Pentru a finaliza gardul despărțitor, zona din mijloc dintre cele două rânduri de dale trebuie adusă la forma inițială.
Reclamanții învederează că înainte de introducerea prezentei cereri de chemare în judecată, au notificat pârâții, să execute de bunăvoie cele solicitate prin prezenta cerere, însă fără niciun rezultat.
Prin precizarea de acțiune ( f 101) s-a renunțat la petitul privind dalele de beton, pârâții executând această lucrare după acționarea lor în judecată.
În probațiune au solicitat proba cu interogatoriul pârâților, proba cu înscrisuri, proba cu expertiză tehnică, cercetare la fața locului și proba testimonială
În drept s-au invocat dispozițiile art.610, 614 și urm. și art.1528 CC, art. 480 și următoarele C. civ.
S-au anexat copie CF, copie încheiere întabulare, dec. civ. nr. 452/2010, copie contract vânzare-cumpărare, copie raport expertiză, copie notificare și dovadă comunicare( f 4-28).
Conform dispozițiilor instanței, reclamanții precizează valoarea lucrărilor care trebuiesc efectuate de către pârâți la aproximativ 2000 lei.
Acțiunea a fost legal timbrată.
Pârâții au formulat întâmpinare la data de 26.11.2013 prin care solicită respingerea acțiunii ca nefondată, cu obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată ( f 61).
În fapt arată că imobilul construcția proprietatea pârâților a fost realizată în perioada în care aveau calitatea de coproprietari în cote egale asupra terenului, alături de reclamanți.
Autorizarea de construire a fost eliberată după ce reclamanții și-au dat acordul printr-o declarație autentică. Cu ocazia dezmembrării terenului, față de obiecțiunile lor relative la distanța de vedere și la condiționările regulamentului de urbanism, Judecătoria Sibiu a adoptat prin Sentința Civilă nr.6478/2009, varianta „E" de dezmembrare a terenului, variantă care a satisfăcut toate aceste rigori. Din păcate, această soluție a Judecătoriei Sibiu, a fost schimbată în calea de atac de către Tribunalul Sibiu, care a schimbat sentința în sensul dezmembrării terenului în baza variantei „B", din expertiză. Astfel pârâții au fost obligați să accepte soluția servituților de vedere și a scurgerii apelor pluviale din zăpezi. In această din urmă privință trebuie subliniat faptul că susținerile reclamanților sunt nefondate în condițiile în care apele pluviale sunt colectate de pe acoperiș prin scocuri și erijate prin burlane spre canalul de colectare aflat pe terenul pârâților, în aval de construcție.
Așa numitele dale de beton indicate în petitul acțiunii au fost desființate de pârâți imediat ce au fost notificați de către reclamanți, anterior promovării acțiunii. Porțiunea betonată nu mai există.
Acțiunea reclamanților este una șicanatorie și abuzivă, reclamanții din prezenta cauză fiind cei care au folosit calea de atac nefiind mulțumiți de soluția instanței de fond.
În probațiune s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și fotografii.
Totodată pârâții formulează cerere reconvențională ( f 62) prin care solicită:
- obligarea pârâților reconvenționali la plata sumei de 1.500 lei, reprezentând jumătate din valoarea unor lucrări comune realizate pe cheltuiala reclamanților reconvenționali: realizarea gardului comun, despărțitor, din sârmă și stâlpi metalici, amplasat pe linia de dezmembrare și lucrarea de betonare, la . parcelei reclamanților, după mutarea porții;
- obligarea pârâților reconvenționali să mute latrina din lemn, amplasată la mică distanță de ferestrele reclamanților reconvenționali de aerisire, respectând regulile de urbanism și de bună vecinătate;
- obligarea pârâților reconvenționali la plata cheltuielilor de judecată.
În drept se invocă prevederile art.606, 987 și 991 din V.C.Civ. și art.453 din C.Pr.Civ. În probațiune s-a solicită proba cu înscrisuri și o cercetare locală.
Acțiunea reconvențională a fost legal timbrată.
Reclamanții – pârâți reconvenționali au formulat la data de 13.01.2014 întâmpinare la cererea reconvențională ( f 73-75) prin care solicită respingerea acesteia ca nefondată, cu obligarea reclamanților pârâți-reconvenționali la plata sumei de 1500 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor realizate de către pârâții reclamanți reconvenționali constând în realizarea gardului comun din sârmă și stâlpi metalici aflat între proprietățile noastre, precum și betonarea realizată la .>
În ceea ce privește gardul despărțitor este realizat în partea de sus a imobilului ridicat de către aceștia din materiale învechite, pline de rugină, fără să fie consultați în momentul edificării acestuia. In partea de jos și până în apropierea imobilului construcție reclamanții reconvenționali au montat stâlpi din țeava fără să monteze plasă de sârmă sau alt material care să contribuie la separarea proprietăților. În acest context solicită pârâților reclamanți reconvenționali să edifice pe toată linia despărțitoare dintre cele două imobile un gard despărțitor din același material pe toată lungimea acesteia, fiind de acord cu plata a jumătate din contravaloarea gardului care urmează să fie edificat, dar materialele utilizate să fie cumpărate de la un magazin de profil cu acte doveditoare.
Cu privire la lucrarea de betonare la . că aceasta a fost realizată după sistarea indiviziunii prin decizia civilă nr.452/2010 TRIBUNALULUI SIBIU. După pronunțarea hotărârii judecătorești reclamanții reconvenționali au mutat poarta în partea stângă, la . acestora. Betonarea au făcut-o pentru confortul lor. Această lucrare, de asemenea, au realizat-o fără consimțământul reclamanților – pârâți reconvenționali . Deși inițial această poartă avea utilitate pentru ambele parcele favorizând accesul în imobil, iar acest lucru este menționat în raportul de expertiză efectuat cu ocazia sistării indiviziunii, motiv pentru care reclamanții – pârâți reconvenționali au plătit 4302 lei, ce reprezintă contravaloarea investițiilor.
Referitor la latrina din lemn existentă pe proprietatea reclamanților – pârâți reconvenționali, aceasta se află situată în limita maximă a proprietății acestora, lângă gardul despărțitor existent în partea dreaptă privit de la . care separă cele două proprietăți. Latrina a fost edificată imediat după cumpărarea imobilului în anul 2002, reclamanții reconvenționali având cunoștință de acest lucru fără să invoce niciun fel de motive prin care să-și manifeste nemulțumirea față de această latrină. Construcția edificată de către aceștia a fost realizată după 5-6 ani de la ridicarea acestei latrine. În acest context nu se poate vorbi de amplasarea la mică distanță a acesteia față de ferestrele de aerisire ale imobilului aparținător reclamanților reconvenționali, ba din contră, construcția a fost amplasată necorespunzător în această zonă.
Privitor la cheltuielile de judecată solicitate de către pârâții – reclamanți reconvenționali solicită respingerea acestora.
In drept s-a invocat art.205 și urm.C.P.C.
Totodată reclamanții – pârâți reconvenționali au formulat răspuns la întâmpinare prin care solicită respingerea acesteia și admiterea cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată, cu următoarele precizări: imobilul construcție edificat de către pârâți s-a realizat în perioada în care terenul era în indiviziune, dar declarația autentică pentru obținerea autorizației de construire a fost dată cu mențiunea ca aceasta să se construiască în partea stângă a terenului. Pârâții, în momentul ridicării construcției, nu au respectat dispozițiile Codului civil privind păstrarea distanței de minimum 2 metrii de jumătatea parcelei. Pârâții au edificat construcția pe linia care împarte în două . în mod cu totul nejustificat, construind scări de acces în imobil pe suprafața de teren care, în fapt, aparținea reclamanților .
În ceea ce privește apele pluviale, într-adevăr sunt colectate prin burlane, dar acestea sunt îngropate în pământ în terenul proprietatea reclamanților pe o porțiune lungă de aproximativ 12 metrii, la o distanță de aproximativ 50 cm cu proprietatea pârâților, iar de la capătul distanței de aproximativ 12 m aflată pe proprietatea reclamanților apa este dirijată spre proprietatea lor. Menționează că în mod cu totul nejustificat pârâții de la acea poartă deschisă înspre proprietatea noastră și până la scările aparținătoare imobilului pârâților au betonat un trotuar de aproximativ 1 m lățime, care acoperă jumătate din aceste burlane de colectare, trotuar care să le permită accesul la scările imobilului. Precizează că acest trotuar împreună cu burlanele acoperite de acest trotuar sunt așezate pe imobilul proprietatea reclamanților .
În ceea ce privește cele două rânduri de dale de beton, care au fost edificate prin turnare cu beton creându-se o singura cale de acces, subliniază că pe aproape trei sferturi din lungimea acestora au fost aduse la situația inițială, dar după introducerea cererii de chemare în judecată aspect ce se poate dovedi cu proba testimonială .
In drept se invocă art.201 C.P.C.
La termenul din 09. 05. 2014 reclamanții au arătat că solicitările din răspunsul la întâmpinare sunt de fapt apărări și nu pretenții.
În cauză s-au administrat proba cu înscrisuri, expertiză tehnică construcții.
A fost încuviințat și interogatoriul părților care nu s-au prezentat, făcându-se aplicarea dispozițiilor 358 NCPC, conform încheierii din 24. 10. 2014.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține că părțile au fost coproprietare asupra imobilului înscris în CF nr. 1164N D. A+1 nr. cad. 419, starea de indiviziune fiind sistată prin sent. civ. 6478/2009 a Judecătoriei Sibiu modificată în parte prin dec. civ. 452/2010 a Tribunalului Sibiu, reclamanților fiindu-le atribuit corpul funciar cu nr. cad. 419/1 livadă în suprafață de 1051 mp, iar pârâților corpul funciar cu nr. cad. 419/2 livadă în suprafață de 1051 mp. Totodată, reclamanții pârâți-reconvenționali M. au fost obligați la ½ din contravaloarea investițiilor constând în împrejmuirea terenului, amenajarea fântânii comune și amenajarea drumului de acces. Din evidențele de carte funciară, reclamanții sunt proprietari și asupra suprafeței de 120 mp teren construcții întabulați sub B 2, 3 în CF 1164N D.. Potrivit declarației notariale autentificată sub nr. 409/11. 04. 2005 reclamanții și-au dat consimțământul ca pârâții să-și construiască în partea stângă a terenului o casă de locuit, care în urma partajului judiciar, conform variantei aleasă de Tribunalul Sibiu, casa pârâților să fie astfel parțial amplasată pe linia de graniță. Prin varianta de partaj judiciar, reclamanții învederează că s-a încălcat servitutea de vedere și picătura streașinii, ferestrele casei pârâților, ușa creată având vedere și deschidere directă înspre proprietatea acestora, iar scurgerea apelor pluviale de pe casa pârâților făcându-se direct pe proprietatea reclamanților. Pârâții arată că nu sunt responsabili de încălcarea acestor servituți, ei opunându-se acestei variante de partaj, care crea o nouă situație litigioasă, însă reclamanții au fost cei nemulțumiți de prima variantă de partaj judiciar, fiindu-le admis recursul și sistată indiviziunea în modalitatea arătată mai sus.
În cauză a fost efectuată o expertiză tehnică construcții prin care au fost identificate cele două imobile învecinate, a ferestrelor și ușilor aparținând casei pârâților cu deschidere înspre casa reclamanților, a modalității de scurgere a apelor pluviale de pe casa pârâților, a trotuarului edificat de pârâți de-a lungul casei lor, precum și a lucrărilor efectuate de pârâți și contravaloarea lor.
Din concluziile raportului de expertiză, necontestat de nicio parte, instanța reține că cele două imobile vecine făceau parte dintr-un singur corp funciar, fiind dezmembrate printr-un partaj judiciar. Casa pârâților are unul din pereții laterali pe linia de graniță dintre cele două proprietăți, pe care sunt amplasate două ferestre metalice cu sticlă transparentă, cu vedere spre proprietatea reclamanților, având dimensiunile de 1, 00 m x 1, 20 m și 2, 50 m x 1, 20 m și un ochi mobil la parterul casei, iar pereții scării exterioare, amplasate pe linia de graniță, există ferestre metalice cu sticlă clară transparentă, cu vedere înspre proprietatea reclamanților pe o lungime de 6, 90 m, lățime de 1, 10 m și înălțime variabilă de 1 m. Astfel nu sunt respectate distanțele legale care se impun față de imobilul proprietatea reclamanților, impunându-se montarea unei sticle opace, mate care să împiedice vederea înspre imobilul vecin, dar care să asigure iluminarea imobilului proprietatea pârâților. De asemenea, expertul a constatat că pe aceeași linie de graniță, între casa și stâlpul de susținere al scărilor de acces de la demisol la parter, pârâții au edificat un gol de acces cu dimensiunea de 0, 62 m x 2, 10 m spre proprietatea reclamanților, încălcându-se prevederile legale.
În ceea ce privește modul în care se scurg apele pluviale de pe casa pârâților, expertul arată că acestea sunt colectate de jgheaburi, scurgându-se prin burlanele montate vertical pe fațada laterală a casei aflată pe linia de graniță și apoi printr-o țeavă PVC îngropată în pământ pe o lungime de 10, 84 m la o distanță de 9, 5 cm față de linia de graniță, pe terenul reclamanților. Pentru ca aceste ape să nu se scurgă pe terenul reclamanților, expertul indică lucrările ce se impun a fi efectuate, lucrări descrise în Capitolul III lit. c al expertizei ( f 14 expertiză).
Expertul a identificat și un trotuar de beton amplasat lângă casa pârâților având dimensiunea de 4, 72 m x 1, 16 m situat pe terenul reclamanților, pârâții susținând că acest trotuar a fost edificat pentru a împiedica scurgerea apelor pluviale de pe terenul reclamanților spre casa pârâților care se află în pantă, trotuar care se află pe tot conturul casei pârâților.
Față de cererea reconvențională, expertul a identificat lucrările executate de pârâți, respectiv un gard comun vechi din spatele casei și până la accesul secundar, un gard nou comun de la filigorie până la accesul principal, separând cele două proprietăți învecinate, o platformă de beton armat în incinta și în afara incintei reclamanților și amenajarea rigolei de la stradă acces principal, profitând reclamanților, cuantumul acestor lucrări fiind de 6 642 lei.
S-a identificat și latrina proprietatea reclamanților-pârâți reconvenționali care se află la o distanță de 5, 24 m față de casa pârâților.
Având în vedere data ridicării construcției pârâților și data rămânerii irevocabile a deciziei de partaj 14. 06. 2010, instanța constată că dispozițiile vechiului cod civil sunt aplicabile în prezenta cauză raportat la art. 59 din Legea nr. 71/2011.
Potrivit art. 612 C. civ. este interzis a se deschide ferestre de vedere, ori balcoane asupra fondului învecinat la distanțe mai mici de 1, 9 m între zidul pe care se deschid și proprietatea vecină, iar conform concluziilor expertului, ferestrele deschise de pârâți sunt pe zidul casei lor aflat chiar pe linia de graniță dintre proprietăți, la fel ca și ușa. Interdicția de a avea vedere asupra proprietății vecinului este o restricție adusa dreptului de proprietate, o excepție de la caracterul absolut al proprietarului si ca atare este de stricta interpretare.
Conform art. 615 C. civ. proprietarul este dator a-și face strașina casei sale astfel încât apele pluviale să se scurgă pe terenul său și nu pe proprietatea vecinului său, ori apele pluviale de pe casa pârâților se scurg pe terenul reclamanților, expertul descriind lucrările care se impun pentru respectarea prevederii legale.
Coroborând probele de la dosar, făcând aplicarea dispozițiilor art. 358 NCPC, față de precizarea de acțiune prin care nu se mai susține petitul cu privire la dalele de beton, lucrare ce a fost deja executată și față de concluziile expertizei ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, instanța constată că acțiunea reclamanților este întemeiată, fiind încălcate servituțile legale de vedere și picătura strașinei, precum a fost încălcat și dreptul lor de proprietate prin edificarea trotuarului de lungul casei pârâților pe proprietatea reclamanților.
Pârâții-reclamanți reconvenționali au efectuat anumite lucrări ce profită și reclamanților-pârâți reconvenționali, respectiv gardul comun dintre proprietăți, betonarea și amenajarea rigolei de la stradă, așa cum rezultă și din concluziile expertizei, necontestată de pârâții-reconvenționali, lucrări ce nu au făcut obiectul hotărârii de partaj, așa cum au susținut.
Cu privire la amplasarea latrinei la o distanță mică față de casa reclamanților reconvenționali, instanța constată că amplasarea acesteia trebuie să respecte normele de urbanism, ca să nu mai punem în discuție și normele impuse de un anumit grad de civilizație întru-un stat de drept european.
Față de considerentele de fapt și de drept arătate, în baza probelor administrate, instanța constată întemeiate atât acțiunea principală, cât și acțiunea reconvențională, urmând a le admite și pe cale de consecință:
Obligă pârâții la desființarea servituții de vedere prin montarea de geamuri mate translucide la cele două ferestre montate în peretele lateral al terasei de la parterul casei proprietatea pârâților, cu vedere spre proprietatea reclamanților, având dimensiuni de 1, 00 m 1, 20 m și 2, 50 m x 1, 20 m și un ochi mobil, la ferestrele de la scara exterioară pe o lungime de 6, 90 m, 0 lățime de 1, 10 m și o înălțime de 1 m, precum și desființarea golului de acces de la demisol la parter situat pe linia de graniță între casa și stâlpul de susținere al scărilor, cu dimensiunea de 0, 62 m x2, 10 m, spre proprietatea reclamanților, conform raportului de expertiză tehnică construcții, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Obligă pârâții de a efectua lucrările descrise în raportul de expertiză Capitolu III lit. c, ce face parte integrantă din prezenta sentință, pentru împiedicarea scurgerii apelor pluviale de pe acoperișul casei lor pe proprietatea reclamanților.
Obligă pârâții la desființarea trotuarului amplasat pe lângă casa lor, de la stâlpul de susținere al scărilor de acces la parter până la scara exterioară, de dimensiunea de 4, 72 m x 1, 16 m, trotuar amplasat pe proprietatea reclamanților.
În cazul refuzului pârâților de a executa toate lucrările descrise mai sus, reclamanții sunt autorizați de a efectua aceste lucrări pe cheltuiala pârâților.
Obligă pârâții-reconvenționali fam. M. la plata sumei de 3321 lei către reclamanții-reconvenționali, reprezentând ½ din contravaloarea lucrărilor realizate de reclamanții-reconvenționali fam. P., respectiv realizarea unui gard comun între proprietăți, a unei platforme de beton în incita și în afara incintei terenului fam. M., cu amenajarea rigolei de la stradă în afara incintei terenului pârâților-reconvenționali.
Obligă pârâții-reconvenționali la mutarea latrinei aflată la distanță de 5, 24 m de casa reclamanților-reconvenționali, la o distanță care să respecte regulile de urbanism și bună-vecinătate.
Compensează cheltuielile de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată și precizată de reclamanții M. N. și M. M., domiciliați în Sibiu, ., jud. Sibiu, în contradictoriu cu pârâții P. I. și P. P., domiciliați în Sibiu, ., jud. Sibiu, ca întemeiată.
Obligă pârâții la desființarea servituții de vedere prin montarea de geamuri mate translucide la cele două ferestre montate în peretele lateral al terasei de la parterul casei proprietatea pârâților, cu vedere spre proprietatea reclamanților, având dimensiuni de 1, 00 m 1, 20 m și 2, 50 m x 1, 20 m și un ochi mobil, la ferestrele de la scara exterioară pe o lungime de 6, 90 m, 0 lățime de 1, 10 m și o înălțime de 1 m, precum și desființarea golului de acces de la demisol la parter situat pe linia de graniță între casa și stâlpul de susținere al scărilor, cu dimensiunea de 0, 62 m x2, 10 m, spre proprietatea reclamanților, conform raportului de expertiză tehnică construcții, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Obligă pârâții de a efectua lucrările descrise în raportul de expertiză lit. c, ce face parte integrantă din prezenta sentință, pentru împiedicarea scurgerii apelor pluviale de pe acoperișul casei lor pe proprietatea reclamanților.
Obligă pârâții la desființarea trotuarului amplasat pe lângă casa lor, de la stâlpul de susținere al scărilor de acces la parter până la scara exterioară, de dimensiunea de 4, 72 m x 1, 16 m, trotuar amplasat pe proprietatea reclamanților.
În cazul refuzului pârâților de a executa toate lucrările descrise mai sus, reclamanții sunt autorizați de a efectua aceste lucrări pe cheltuiala pârâților.
Admite acțiunea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți reconvenționali P. I. și P. P., în contradictoriu cu reclamanții-pârâți reconvenționali M. N. și M. M., ca întemeiată.
Obligă pârâții-reconvenționali fam. M. la plata sumei de 3321 lei către reclamanții-reconvenționali, reprezentând ½ din contravaloarea lucrărilor realizate de reclamanții-reconvenționali fam. P., respectiv realizarea unui gard comun între proprietăți, a unei platforme de beton în incita și în afara incintei terenului fam. M., cu amenajarea rigolei de la stradă în afara incintei terenului pârâților-reconvenționali.
Obligă pârâții-reconvenționali la mutarea latrinei aflată la distanță de 5, 24 m de casa reclamanților-reconvenționali, la o distanță care să respecte regulile de urbanism și bună-vecinătate.
Compensează cheltuielile de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare care se va depune la Judecătoria Sibiu.
Pronunțată în ședință publică, azi 27. 02. 2015.
PREȘEDINTE GREFIER
D. G. E. A.
Red.D.G.09.04.2015
Teh.E.A.09.04.2015
6 ex, 4 .>
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2697/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1132/2015. Judecătoria... → |
|---|
