Contestaţie la executare. Sentința nr. 2741/2016. Judecătoria SIBIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2741/2016 pronunțată de Judecătoria SIBIU la data de 13-05-2016 în dosarul nr. 2741/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SIBIU
SECTIA CIVILA
SENTINȚĂ CIVILĂ NR. 2741
Ședința publică din data de 13.05.2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. R. - Judecător
GREFIER: G. N.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe contestatorii M. O. L. și M. A. N. și pe intimata .>
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru contestatori avocat I. A. I. cu delegația de reprezentare depusă la fila 5 dosar, lipsă fiind reprezentantul intimatei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței:
- cauza are ca obiect contestație la executare;
- pricina se află la al doilea termen de judecată, în fața primei instanțe;
- procedura de citare este legal îndeplinită;
Reprezentantul contestatorilor depune în ședință dovada achitării cheltuielilor ocazionate de copierea actelor dosarului execuțional nr. 2105/2015.
Instanța procedează la verificarea competenței, conform prevederilor art. 131 C.pr.civ. și invocă din oficiu excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Sibiu în soluționarea prezentei cauze, raportat la competența instanței de executare care este determinată de domiciliul debitorilor în cauză și acordă reprezentantei contestatorilor cuvântul asupra excepției invocate.
Reprezentanta contestatorilor consideră competentă teritorial Judecătoria Sibiu, având în vedere faptul că dosarul execuțional a fost deschis în baza prevederilor noului Cod de procedură civilă, respectiv faptul că instanța competentă este cea de la sediul biroului executorului judecătoresc.
La interpelarea instanței, reprezentanta contestatorilor precizează faptul că domiciliul debitorilor este în județul A..
Asupra excepției de necompetență teritorială a Judecătoriei Sibiu în judecarea și soluționarea contestației la executare, invocată din oficiu, instanța rămâne în pronunțare.
INSTANȚA,
Constată că sub dosar nr._ s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Sibiu, contestația la executare formulată de contestatorii M. O. L., CNP_, cu domiciliul în localitatea R. de S., nr. 85, județul A. și M. A. N., CNP_, cu domiciliul în localitatea R. de S., nr. 85, județul A., cu domiciliul procesual ales la adresa Cabinetului de avocat I. A. I., în Șelimbăr, .. 13, ., în contradictoriu cu intimata . sediul în București, ., subsol, parter, . 4, solicitându-se ca prin sentința ce se va pronunța în cauză să se dispună:
- anularea tuturor actelor de executare silită anterioare și ulterioare promovării prezentei contestații, inclusiv a procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 13.10.2015, întocmite de către B.E.J. M. V. în dosarul execuțional nr. 2105/2015.
- cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a contestației se arată că, în data de 15.12.2015 contestatorul
M. O. L. s-a dus la bancă să scoată bani și a aflat cu stupoare i-a fost poprit contul. I s-a comunicat doar dosarul execuțional și numele executorului judecătoresc.
În data de 18.01.2016, contestatoarea M. A. N. a primit de la societatea unde lucrează o adresă prin care era înștiințată că B.E.J. M. V. a solicitat poprirea salariului în dosarul nr. 2105/2015, creditor fiind . cererea de înființare a popririi era atașată doar încheierea de încuviințare a executării silite.
Din actele primite de la angajator contestatorii au aflat că actele de executare au fost comunicate la o adresă unde aceștia nu mai locuiesc încă din anul 2012, respectiv în municipiul B. și că sunt executați silit pentru suma de 61.571,94 lei.
Termenul de formulare a contestației curge pentru aceștia, de la data de 18.01.2016, dată la care au aflat informațiile legate de executarea silită începută împotriva lor.
Necunoscând, la acest moment, ce acte de executare silită s-au efectuat împotriva lor, contestatorii își rezervă dreptul de a completa motivele prezentei contestații după ce vor lua cunoștință de conținutul dosarului execuțional.
Actele de executare silită întocmite în dosarul nr. 2105/2015 nu le sunt opozabile, deoarece contractul de cesiune dintre Banca Comercială Română și . ca obiect contractul de credit nr._/04.02.2008, nu le-a fost comunicat și nu le este opozabil.
Sumele pentru care contestatorii sunt executați silit, inclusiv cheltuielile de executare sunt foarte mari, având în vedere faptul că valoarea inițială a creditului era de 32.750 lei, iar în anul 2010 datoria către bancă era de 29.012,54 lei.
În drept, se invocă prevederile art. 194 C.pr.civ., 714 și urm. C.pr.civ.
În probațiune, se solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Contestația la executare a fost legal timbrată fiind achitată taxa judiciară de timbru în sumă de 1.000 lei, conform chitanței de plată atașată la dosar.
Intimata SECAPITAL SARL, prin reprezentant legal ., a formulat întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea ca nelegală și neîntemeiată a contestației la executare formulate împotriva executării silite înseși și a actelor de executare încheiate de către Biroul Executorului Judecătoresc M. V., în dosarul execuțional nr. 2105/2015.
Pe cale de excepție, s-a invocat de către intimată excepția netimbrării contestației, în cazul în care nu au fost respectate dispozițiile legale privind timbrarea cererii de chemare în judecată, iar la dosarul cauzei nu se regăsește la primul termen de judecata dovada taxei judiciare de timbru datorate de către contestatori, achitată la valoarea pretențiilor formulate sau dovada insuficientei timbrări.
De asemenea, s-a invocat excepția tardivității formulării contestației la executare având în vedere faptul că executorul judecătoresc M. V. și-a adus la îndeplinire obligațiile prevăzute de lege privind atribuțiile sale și a comunicat debitorului somația la data de 26.10.2015. Mai mult decât atât executorul judecătoresc a depus toate diligențele necesare pentru ca debitorii să ia la cunoștință corect și complet de toate formele de executare efectuate împotriva acestora.
Cu toate acestea, contestatorii au înțeles să formuleze contestația la executare după 3 luni de la data transmiterii de către executorul judecătoresc a actelor de procedură. Dovada tardivității formulării contestației la executare se regăsește pe portalul instanțelor de judecată, unde cererea debitorilor este înregistrată cu data de 27.01.2016.
Ulterior expirării termenului de 15 zile prevăzut la art. 715 alin. 1 pct. 3 C.pr.civ., indiferent de motivul de nulitate invocat, legalitatea executării silite însăși nu mai poate fi analizată în cadrul contestației la executare.
Pe fondul cauzei se arată că, în data de 04.02.2008 a fost încheiat contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr._ între BCR SA, în calitate de bancă și M. O. L. și M. A. N., în calitate de împrumutați.
Având in vedere că debitorii nu și-au mai respectat obligațiile contractuale, în data de 08.10.2011 a fost încheiat contractul de cesiune creanțe prin care BCR SA a cesionat, transmis și vândut către SECAPITAL S.a.R.L, creanța pe care cedenta o deținea până la acel moment împotriva debitorilor M. O. L. și M. A. N..
În data de 13.10.2015 a fost încuviințată executarea silită împotriva contestatorilor, fiind declanșată urmărirea silită, în baza titlului executoriu constând în contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr._ din data de 04.02.2008.
Cesiunea de creanță a fost notificată, astfel cum este prevăzut de art. 1393 C.civ., societatea cesionară trimițând către debitori notificarea privind încheierea contractului de cesiune între părți. De asemenea, cesiunea de creanțe a fost înscrisă în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare în conformitate cu dispozițiile Titlului VI - Regimul juridic al garanțiilor reale mobiliare din Legea nr. 99/1999, sub nr. 2015-_-ECH, cesiunea drepturilor fiind definitivă și irevocabilă.
Lipsa notificării sau a acceptării cesiunii de creanță de către debitorul cedat nu are nicio influență asupra validității acestei operațiuni juridice, iar în ceea ce privește opozabilitatea, trebuie analizată exclusiv din perspectiva subiectului/subiecților de drept cărora li se poate realiza plata în mod valabil, dar și a celorlalte modalități de stingere a creanței cedate în raporturile cu cedentul sau/și cesionarul.
În altă ordine de idei, cesiunea drepturilor de creanță îndeplinește condiția de publicitate din momentul înscrierii avizului de garanție în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, în cauză fiind realizată această formalitate, potrivit înscrisurilor depuse la dosar.
În ceea ce privește susținerea debitorilor, potrivit căreia aceștia nu mai locuiesc încă din anul 2012 la adresa la care le-au fost comunicate actele de executare silită, învederează intimata faptul că aceștia aveau obligația să înștiințeze banca la momentul schimbării domiciliului, potrivit prevederilor din Condițiile generale de creditare - anexă la Contract de credit bancar. Contestatorii au omis cu rea-credință să anunțe creditorul inițial sau creditorul actual cu privire la schimbarea domiciliului, sustrăgându-se de la asumarea obligațiilor contractuale.
Referitor la argumentele folosite la contestarea contravalorii cheltuielilor de executare, se arată că onorariul executorului judecătoresc este stabilit în conformitate cu prevederile legale, respectând dispozițiile Ordinului nr. 2550/14.11.2006 privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești, modificat prin Ordinul nr. 2561/30.07.2012 și prevederile art. 39 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, modificată prin Legea nr. 151/2011.
Cu privire la solicitarea contestatorilor de a se anula actele de executare întocmite de către executorul judecătoresc M. V. în dosarul execuțional nr. 2105/2015, arătă intimata faptul că aplicarea de către instanța de judecată a unei măsuri de natura anularii executării silite înseși, a tuturor formelor de executare sau a unui act de executare, este condiționată de dovedirea de către contestatori a încălcării dispozițiilor legale aplicabile în materia executării silite, condiție ce nu este îndeplinită în prezenta cauză.
Executarea silita însăși, cât și toate actele de executare ce au fost întocmite de către executorul judecătoresc au respectat regulile de fond și de formă impuse de dispozițiile Codului de procedură civilă, motiv pentru care cererea de anulare a formelor de executare este lipsită de temei legal.
În drept, întâmpinarea de întemeiază pe dispozițiile art. 205 și urm. C.pr.civ.
În probațiune au fost anexate înscrisuri: notificare cesiune și dovada comunicării acesteia, extras AEGRM, somația emisă de B. și dovada comunicării.
La termenul de judecată din data de 13.05.2016 instanța a procedat din oficiu, la verificarea competenței în cauză conform prevederilor art. 131 C.pr.civ. și a invocat excepția necompetenței teritoriale.
Prin urmare, instanța va soluționa cu prioritate excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Sibiu invocată în cauză:
Obiectul contestației la executare îl constituie anularea actelor de executare, inclusiv a procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare silită din data de 13.10.2015, emise în dosarul execuțional nr. 2105/2015 al Biroului Executorului Judecătoresc M. V.. În cadrul dosarului respectiv se efectuează executarea silită împotriva contestatorilor debitori M. O. L. și M. A. N., la cererea creditoarei . reprezentant legal ., în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit bancar nr._/04.02.2008 încheiat de debitori cu Banca Comercială Română SA, pentru recuperarea sumei de 61.571,94 lei din care 54.794,62 lei reprezentând debit restant și 6.777,32 lei cheltuieli de executare silită.
În cadrul contestației la executare competența materială și teritorială a instanțelor judecătorești este reglementată de dispozițiile art. 713 C.pr.civ., conform cărora contestația se introduce la instanța de executare, aceste dispoziții legale instituind o competență absolută în favoarea instanței de executare.
Instanța de executare este definită de art. 650 alin. 1 C.pr.civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 138/2014, intrată în vigoare la data de 20.10.2014, ca fiind judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor.
Conform actelor depuse la dosar, la data sesizării organului de executare, cât și în prezent domiciliul contestatorului M. O. L. este în ., nr. 85, ., județul A., iar al contestatoarei M. A. N. în ., R. de S., județul A., astfel că nici unul dintre aceștia nu are și nici nu a avut domiciliul în circumscripția Judecătoriei Sibiu.
Având în vedere cele reținute anterior și faptul că dispozițiile art. 713 C.pr.civ. reglementează un caz de competență teritorială exclusivă, de la care nu sunt permise derogări, conform art. 129 alin. 2 pct. 3 C.pr.civ. (necompetența este de ordine publică în cazul încălcării competenței teritoriale exclusive, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura), excepția de necompetență teritorială invocată în cauză este întemeiată.
Prin urmare, văzând că domiciliul contestatorilor-debitori este situat în circumscripția Judecătoriei B., în temeiul art. 650, art. 132 alin. 1 și 3 C.pr.civ., instanța va admite excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Sibiu invocată din oficiu și va declina competența de soluționare a contestației la executare formulată de contestatorii M. O. L. și M. A. N. în favoarea JUDECĂTORIEI B., județul A., ca fiind instanța de executare în circumscripția căreia se află sediul debitorilor în cauză, urmând a se trimite dosarul acestei instanțe de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sibiu, invocată de instanță din oficiu.
Declină competența de soluționare a contestației la executare formulată de contestatorii M. O. L. și M. A. N., ambii cu domiciliul în R. de S., nr. 85, județul A., cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat I. A. I., în Șelimbăr, .. 13, ., în contradictoriu intimata . reprezentant legal ., cu sediul în București, ., subsol, parter, . 4, împotriva executării silite efectuate în dosarul nr. 2105/2015 al Biroului Executorului Judecătoresc M. V., în favoarea JUDECĂTORIEI B., județul A..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.05.2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
S. R. G. N.
Red. /tehnored. S.R. /18.05.2016
5 ex., 3 .>
| ← Validare poprire. Sentința nr. 2744/2016. Judecătoria SIBIU | Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 2914/2016.... → |
|---|








