Modificare măsuri privind copilul. Sentința nr. 298/2015. Judecătoria SIGHIŞOARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 298/2015 pronunțată de Judecătoria SIGHIŞOARA la data de 05-03-2015 în dosarul nr. 298/2015
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3192
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SIGHIȘOARA-JUDEȚUL M.
CIVIL
SENTINȚA CIVILĂ NR.298
Ședința publică de la 5 MARTIE 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. V.
Grefier N. C.
Pe rol fiind pronunțarea acțiunii civilă privind pe reclamanta C. M. M. și pe pârât S. Z., având ca obiect modificare măsuri privind copilul .
La apelul nominal făcut în pronunțare nu se prezintă nimeni.
Procedura completă.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 27 februarie 2015, iar susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea din acea dată care face parte integrantă din prezenta sentința, când Judecătoria având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru azi 5 martie 2015.
JUDECĂTORIA:
Prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr._ reclamanta C. M. M. a chemat în judecată pe pârâtul S. Z. solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună stabilirea domiciliului minorei S. R. D., CNP_, la domiciliul reclamantei, obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere în favoarea minorei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii s-a arătat că părțile au avut o relație de prietenie din care a rezultat fiica lor în vârstă de 3 ani.
După aproximativ 1 an de zile de la data nașterii fiicei, pârâtul a reluat relația cu soția și a început să consume alcool în exces, având o atitudine violentă față de reclamantă, fapt pentru care s-au despărțit. Fiica a fost luată de reclamantă și au locuit împreună la domiciliul actual al reclamantei.
Pe motivul că nu avea alți copii împreună cu soția, pârâtul a acționat-o în judecată pe reclamantă solicitând să-i fie încredințată fetița.
În baza . de Judecătoria Sighișoara în dosarul_, instanța a admis cererea pârâtului și a dispus stabilirea domiciliului fiicei la pârât.
De la data stabilirii domiciliului fiicei la pârât, reclamanta a constatat faptul că fiica este neglijată, pârâtul fiind plecat de dimineața până seara și, totodată, are o atitudine autoritară față de fetiță și recurge inclusiv la corecții fizice.
Pârâtul lucrează ca mulgător la o stână din apropiere și în majoritatea timpului se află sub influența alcoolului.
De fiecare dată când fetița vine la reclamanta, refuză să se întoarcă la pârât, motivând că acesta din urmă o bate și strigă la ea.
Pârâtul nu este în măsură să-i acorde o îngrijire corespunzătoare minorei, în condițiile în care acesta împreună cu soția sa ( F.) au avut o fiică, care a decedat la vârsta de 10 ani din cauza lipsei de asistență medicală, întrucât părinții, deși au constatat că boala s-a manifestat cu simptome de creștere a abdomenului, au considerat că simptomele se datorează unei eventuale sarcini și nu au dus-o la doctor.
De asemenea, s-a mai precizat în motivarea acțiunii că pârâtul în perioada anilor 1980 a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de viol. Reclamanta consideră că este în interesul superior al minorei ca aceasta să beneficieze de un mediu care să-i asigure o dezvoltare armonioasă fizică, psihică, intelectuală și afectivă.
În decursul anului 2013 reclamanta s-a întâlnit cu pârâtul și cu fiica lor la un festival, iar în momentul în care a luat-o în brațe pe minoră, pârâtul i-a solicitat să o lase jos și în prezența acestuia a lovit-o peste față, provocându-i suferințe ce au necesitat 8 zile de îngrijiri medicale. Pentru acest fapt, în baza Ordonanței din data de 21.05.2013 pronunțată în dosarul 1738/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighișoara, pârâtul a fost sancționat cu amendă administrativă.
Pârâtul de fiecare dată când reclamanta se duce să ia fetița, are o atitudine verbală și uneori agresivă, în prezența fiicei lor, aspect care este netolerabil și de natură să afecteze grav dezvoltarea psihică a minorei.
În drept, reclamanta a invocat disp.art.401 alin.3, 403, 404 Cod civil, art.453 C.p.c.
Reclamanta a anexat la acțiunea formulată următoarele înscrisuri în copie: certificatul de naștere al minorei, ..2012, pronunțată în dosarul_, Ordonanța din 21.5.2013dată de P. de pe lângă Judecătoria Sighișoara în dosarul 1738/P/2012 ( f. 4-14).
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul a solicitat respingerea ca nefondată a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă, iar prin cererea reconvențională, majorarea pensiei de întreținere stabilită în sarcina minorei S. R. D., născută la 15.07.2009, la care a fost obligată prin ..2012, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr.341/19.12.2013 a Tribunalului M., modificarea programului de vizită și ridicarea minorei de către reclamantă, stabilit prin hotărârile mai sus menționate, în sensul reducerii legăturilor personale săptămânale cu minora și stabilirea legăturilor bilunar, în prima și a treia săptămână din lună, de sâmbătă de la ora 10:00 până duminică la ora 18:00 cu posibilitatea ridicării minorei la domiciliul mamei, petrecerea vacanței de vară cu mama reclamantă, în prima și a treia săptămână din luna august ( nu consecutiv câte două săptămâni cât a fost stabilit de către instanță), cu cheltuieli de judecată.
În motivarea întâmpinării și cererii reconvenționale s-a precizat că prin Sentința civilă nr. 686/09.04.2012 pronunțată de Judecătoria Sighișoara în dosarul nr._ s-a admis acțiunea formulată și precizată de către reclamantul S. Z. în contradictoriu cu pârâta C. M. M., s-a dispus exercitarea autorității părintești asupra minorei S. R. D., născută la data de 15.07.2009 de către ambii părinți, s-a stabilit locuința minorei la tatăl reclamant, a constatat că reclamantul prestează întreținere în favoarea minorei în natură în echivalent bănesc de 73 de lei lunar și obligarea pârâtei să contribuie la întreținerea minorei prin plata unei pensii lunare în echivalent bănesc de 110 lei începând cu data de 05.07.2011 și până la majoratul minorei și a încuviințat ca pârâta să aibă legături personale cu minora, săptămânal din ziua de vineri sau sâmbătă de la ora 16,00 până duminică la ora 18, în vacantele din timpul anului timp de o săptămâna (dacă vacanța este de două sau trei săptămâni) și timp de trei zile (dacă vacanța este de o săptămână), în perioada vacanței de vară timp de câte două săptămâni atât în luna iulie cât și în luna august, cu ocazia sărbătorilor legale de C., P., Rusalii, timp de 2 zile, în mod alternativ, într-un an în timpul sărbătorii și în anul următor, după sărbători cu stabilirea orei de plecare de comun acord, cu posibilitatea ca pârâta să o ia pe minoră la domiciliul său. S-au respins restul capetelor de cerere formulate de pârâtă. Această sentința a fost atacata cu apel de pârâta C. M. M., iar în urma deliberării Tribunalul M. examinând legalitatea si temeinicia sentinței atacate, prin raportare la motivele de apel invocate si din oficiu, în limitele efectului devolutiv al acestei căi de atac a apreciat că apelul declarat de pârâtă este nefondat.
Tribunalul M. prin Decizia civila nr. 341/2013 a constatat că sentința primei instanțe este legală și temeinică, iar criticile aduse acestei sentințe de către pârâtă sunt nefondate si "sentința judecătoriei a consemnat o soluție lipsita de critici, argumentația expusă detaliat în considerente fiind si ea un bun suport al soluției cuprinse în dispozitiv"...."Probele care au fost administrate pe parcursul judecății în prezentul apel nu au fost în măsura sa schimbe concluziile fundamentale la care a ajuns prima instanță de judecată, ci dimpotrivă, au confirmat aceste rezultate."
In decizia civila nr. 341/2013 se mai retine:,,...în ceea ce privește stabilirea domiciliului fetei, deci în ceea ce privește aspectul locuirii statornice a acesteia împreună cu unul dintre părinți, balanța înclină în favoarea tatălui. In acest sens trebuie să apreciem că status-quo-ul actual, adică locuirea minorei împreună cu tatăl său si cu soția acestuia de mai bine de doi ani, nu relevă nici o consecință negativă suportată de copil, acesta fiind bine integrat, bine îngrijit, beneficiind de o situație familial și material cel puțin îndestulătoare, confirmată de toate probele administrate la inițiativa intimatului. Realitatea faptica devoalată de probele administrate în prezentul proces, inclusiv ancheta socială întocmită de colectivul de sprijin al autorității tutelare, pune în evidență faptul că în ipoteza locuirii cu mama minora ar beneficia de condiții material net inferioare, îngrijirea de care s-ar bucura și șansele de care ar beneficia mai târziu chiar și din punct de vedere educațional, fiind mult mai reduse….. Ba mai mult decât atât, evaluarea făcuta în cadrul Organizației „Salvați Copiii" a sugerat abilități crescute, ale tatălui în a relationa cu fiica sa, prin comparație cu mama, precum si o anumită apropiere mai mare între tată și fiică într-un mod evident, așa cum am arătat deja într-un paragraf anterior, se impune ca analiza noastră să se îndrepte către stabilirea și identificarea mediului în care minora pare să aibă mai multe șanse în viitor, iar din această perspectivă, condițiile material educaționale, au un rol deloc de neglijat.... la acest capitol tatăl dobândește un avantaj semnificativ, avantaj confirmat déjà de perioada de aproximativ de 2 ani în care a durat procesul, interval în care minora s-a aflat la domiciliul lui și s-a dovedit a fi bine îngrijită si educată, urmând cursurile grădiniței din localitate, fiind supravegheată în permanenta de un adult, chiar si în momentele în care părinții nu au fost acasă. Totodată condițiile de locuit ale fiicei la domiciliul tatălui sunt mult mai bune decât acelea pe care le poate oferi mama. "
Decizia Tribunalului M. a rămas definitivă, nemaifiind atacată cu recurs de către mama apelantă.
Mama o perioada s-a conformat programului de vizita stabilit de către instanță până la în luna iulie 2014, când, la finele celor doua săptămâni petrecute cu fetița în perioada lunii iulie, a refuzat sa o mai aducă înapoi la tată si chiar a refuzat si apoi a întrerupt orice contact telefonic cu tatăl fetiței care disperat a fost nevoit sa se adreseze organelor de politie pentru nerespectarea hotărârii judecătorești si pentru că mama nu a achitat niciodată pensia de întreținere în suma de 110 lei în favoarea minorei stabilită de către instanță a fi achitata din data de 5.07.2011. Tatăl a pus în executare sentința civila pentru a se retine din veniturile mamei pensia de întreținere restanta, iar apoi a se institui poprire asupra veniturilor acesteia, însă mama a formulat contestație la executare, neînțelegând ca are si o obligație fata de fiica sa care are nevoie de bani lunar.
Deși mama reclamanta a formulat cererea de chemare în judecata ce formează obiectul dosarului mai sus menționat aceasta cerere este nefondată deoarece nu s-au schimbat împrejurările avute în vedere de la momentul pronunțării hotărârilor de către instanțele care au soluționat dosarul nr._ .
Toate susținerile reclamantei din considerentele cererii de chemare în judecată au fost prezentate si nedovedite și în fata Judecătoriei Sighișoara si a Tribunalului M., motiv pentru care în probațiune considerăm necesar a fi atașate cele doua dosare, înscrisurile anexate cererii de chemare în judecata aflându-se în aceste dosare. La fel a făcut pârâta vorbire despre fiica pârâtului care a decedat (motivul decesului îl voi expune pe scurt mai jos, fiind un subiect extreme de dureros), despre așa zisul "viol,, al pârâtului petrecut cu mulți ani în urma nedovedit de pârâtă (existând la dosar înscrisuri), despre faptul ca își lovea fetița, ca ar consuma alcool si despre Ordonanța din data de 21.05.2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighișoara.
Făcând referire la aceleași aspecte care au mai fost avute în vedere de către instanțe la momentul pronunțării hotărârilor în dosarul nr._ nu putem decât sa invocăm excepția autorității de lucru judecat, cererea actuală a reclamantei fiind vădit neîntemeiată si nefondată, Judecătoria Sighișoara a stabilit domiciliul minorei la tatăl său având de analizat aspectele pe care reclamanta în prezenta cauză la reclamă în mod corect a reținut Judecătoria Sighișoara în dosarul nr._ faptul că în urma relației pe care tatăl fetiței a avut-o cu mama acesteia s-a născut minora S. R. D. la data de 15.07.2009. Amândoi fiind căsătoriți, însă erau separați faptic fiecare. Reclamanta mai are din căsătorie alți doi copii, unul era minor, în vârstă de 16 ani, la momentul soluționării dosarului nr._, iar altul era major, motiv pentru care pensia de întreținere în favoarea minorei a fost stabilita la 110 lei.
În luna septembrie 2011 reclamantul (pârâtul din prezenta cauză) a luat-o pe fetiță și a dus-o la locuința sa în . (reclamanta) o neglija pe fetiță, o lăsa ore în sir în grija unor fetițe minore, flămând si murdară, fără să se preocupe de soarta acesteia.
Reclamantul (pârâtul) locuiește împreună cu soția sa într-un imobil proprietate personală compus din două camere și un hol în condiții igienico-sanitare foarte bune, iar mama fetiței locuiește în . proprietatea bunicilor decedați ai acesteia. Mama fetiței împreună cu cei doi copiii din căsătorie si uneori soțul mamei sau alți bărbați cu care mama fetiței întreține relații ocupă o cameră din imobil. în partea din față a imobilului unde se află o cameră și o bucătărie cu intrare separată locuiesc bunicii materni ai minorei, ambii pensionari pentru limită de vârstă și frații mamei fetiței care mai au si trei copii minori în îngrijirea lor, în total 11 persoane.
In ceea ce privește stabilirea locuinței fetiței este în interesul superior al acesteia să rămână la tatăl pârât deoarece de aproape 3 ani tatăl îi acorda o atenție si o grija deosebită fiicei sale, îi poate oferi condiții mai bune de creștere și educare și locuiește doar cu soția într-un imobil proprietate personală, fetița având camera ei. Condițiile mamei au rămas neschimbate, sunt precare deoarece într-un spațiu restrâns locuiesc 11 persoane. Bunicii materni ai minorei S. R. D. sunt în vârstă și bolnavi. Mama nu-i poate oferi condiții materiale bune minorei pentru a-i asigura o dezvoltare optimă pe viitor si până în prezent nu a contribuit cu absolut nimic la creșterea si întreținerea fetiței. Nu a fost interesata nici măcar sa o viziteze la grădinița sau sa participe la serbările școlare ale fetiței.
F. S. R. D. se află în echilibru în familia tatălui, este atașată de acesta și de soția lui, care se ocupă foarte bine de ea. F. frecventează grădinița și atunci când este acasă este supravegheată de un adult permanent.
Schimbarea mediului în care fetița este crescută și îngrijită în mod corespunzător nu este în interesul acesteia. Minora este fericita cu tatăl ei si soția acestuia care-i asigura o creștere și educație foarte bună (contrar susținerilor reclamantei).
Reclamanta nu s-a ocupat de creșterea fetiței. Mai are doi copii rezultați din căsătorie care au renunțat la școală datorită faptului că au fost declarați repetenți mai mulți ani consecutivi. Reclamanta nu a fost interesată de creșterea și educarea celor doi băieți și nici interesată de faptul ca cei doi să-și termine măcar clasa a opta.
Reclamanta este cea care consumă alcool și fumează în rând cu ceilalți doi băieți ai săi, iar aceasta le cumpăra țigări băieților încă din perioada în care erau minori.
F. este foarte bine îngrijită la tată, are condiții optime de creștere și educare, tatăl i-a acordat o grijă și o atenție deosebită fetiței, o duce zilnic la grădiniță, s-a ocupat de ea încă de la naștere și de câte ori o lasă pe fetița la mama sa la întoarcere fetița are un comportament complet schimbat în sensul că este agresivă, scuipa și folosește cuvinte urâte. F. este influențată negativ de mama ei.
Pârâtul nu și-a agresat sau lovit fetița niciodată. Mama fetiței fumează si consuma alcool în continuare, are o viața dezorganizata, schimbându-si partenerii (cu toate că mai este căsătorita din câte știu), iar prezenta acțiune este doar o încercare de a scăpa de plata pensiei de întreținere în favoarea fetiței pe care nu i-a achitat-o niciodată.
Ultima data când a luat fetița pentru doua săptămâni si ar fi trebuit sa o înapoieze în 16.07. a refuzat sa o mai aducă înapoi, a ținut-o ascunsa de pârât si a refuzat să-i mai răspundă la telefon. Nici fetiței nu i-a mai permis sa vorbească cu el. Când pârâtul a adus-o acasă pe fetița după ce a apelat la organele de politie si a căutat-o câteva zile, fetița striga în somn: „Nu mă lăsa tati, nu mai vreau acolo...” se trezea noaptea si plângea. In prezent îi este teama de reclamanta, nu știu ce i-a făcut fetiței, aceasta nu mai vrea sa meargă la ea. Abia în data de 26.07.2014 pârâtul a reușit sa o ia pe fetița acasă cu ajutorul politiei, când reclamanta s-a reîntors la domiciliul ei din Albești. În momentul în care l-a văzut fetița a fugit pe lângă mama ei la el în . sa o urce repede în mașina sa nu vina sa o ia si îl tot întreba daca au carne în frigider spunându-mi si ca-i este foame. Imediat ce am ajuns în Sighișoara i-a cumpărat de mâncare.
Reclamanta le tot spunea celor doi agenți de politie ca fetița este bolnava ”cu capul„. A doua zi după ce a adus fetița acasă, si cum reclamanta tot spunea ca fetița este bolnavă„cu capul„ a sunat la Organizația ”Salvați Copiii„ din Tg. M., care au efectuat la solicitarea Tribunalului M. un raport de evaluare psihologică, care cunoșteau problemele noastre, le-a explicat situația si de urgenta l-au programat la consiliere cu fetița, iar în urma investigațiilor au concluzionat ca fetița nu are probleme psihice.
Interesul superior al fetiței pledează pentru menținerea măsurii prin care a fost încredințată fetița tatălui pentru următoarele argumente: mediul impropriu în care a locuiește mama – într-o încăpere cu patru persoane majore unde cu toții fumează si consuma alcool si mediul adecvat în care trăiește în prezent; reclamanta nu a fost interesată de creșterea și educarea fetiței, singurul părinte care este interesat de creșterea și educarea fetiței este tatăl pârât, care a înscris-o la grădinița, a fost alături de ea de la naștere, a dus-o la medic de câte ori a avut nevoie, a stat lângă ea în permanentă; condițiile de locuit ale reclamantei incerte; mijloacele materiale ale reclamantei insuficiente pentru asigurarea traiului zilnic; fetița este puternic atașată de tatăl pârât si soția acestuia; comportamentul reclamantei în preajma copilului, violențele verbale, agresivitatea și limbajul imoral al acesteia în preajma fetiței care este speriată și tresare la fiecare zgomot.
Tatăl este atașat de fetiță si mult mai responsabil decât mama fetiței.
Nu este suficient a fi mamă. Trebuie sa si știi sa crești si să te ocupi de un copil. Temerea pârâtului, justificata pe deplin, este de a nu ajunge si fetița sa repete ani la rând clasele primare când va fi la scoală si de a nu termina școala, de a nu avea un viitor, cum de altfel s-a întâmplat si cu ceilalți doi copii ai reclamantei. Nu a avut timp suficient de a se ocupa de ei, astfel unul dintre frații fetiței a absolvit doar 6 clase, iar altul doar 8 clase, iar din perioada minorității fumează si consuma alcool.
Pârâtul si soția sa muncesc, au locuri de muncă stabile, au gospodărie, fetița este puternic atașată de tatăl și de soția acestuia, întotdeauna s-a arătat îngrijorat de starea și sănătatea fetiței, de condițiile mizere în care a trăit alături de reclamantă și nu dorește ca pe viitor fetița să nu primească o educație corespunzătoare și să nu aibă toate cele necesare pentru o creștere adecvată.
In anul 2013 pârâtul si-a cumpărat 55 de ori. Mai deține în gospodărie si alte animale si muncește în aceasta perioada a verii si la o stână unde-si tine si oile si lunar primește 1.000 lei, iar soția sa este angajata în . care deține o mică fabrica în care se produc dulcețuri ”Pivnița bunicii”, având mijloace materiale pentru a-si creste sănătos fetița si a-I oferi ceea ce are nevoie.
Adevăratul motiv referitor la fetița pârâtului si a soției acestuia care a decedat este cu totul altul decât cel menționat de reclamanta care nu avea de unde sa știe adevărul. F. celor doi a fost diagnosticata cu o tumoare abdominală, a fost internata la o Clinica din Cluj N. unde a fost operată. Imediat după operație a făcut o hemoragie interna, a fost dusa din nou în sala de operație si reoperată însă din nefericire nu a mai putut fi salvată. Anterior internării în clinica din Cluj N. cei doi părinți au fost pe la mai mulți medici si la Tg. M. a fost diagnosticata cu tumoare abdominală. A fost foarte greu de depistat deoarece fetița nu prezenta simptome că ar fi ceva în neregulă însă doar părinții au observat o mică umflătură pe burta fetei, de câțiva centimetri si așa au început investigațiile. Este un episoade tragic din viața celor doi părinți care au făcut tot ce le-a stat în putință să o salveze pe fată.
În privința cererii reconvenționale formulată de pârât vă rugăm să o admiteți în modalitatea formulată. La stabilirea pensiei de întreținere în dosarul nr._ Judecătoria Sighișoara a avut în vedere veniturile pe care le realiză mama fetiței la acel moment precum si faptul că aceasta mai avea un copil minor în întreținere. În prezent fiul pârâtei este major si se impune majorarea pensiei de întreținere stabilita în favoarea fetiței.
În privința modificării programului de vizita a minorei se impune modificarea acestuia deoarece stabilindu-se ca la fiecare sfârșit de săptămâna fetița sa fie ridicata de mamă la domiciliul ei de vineri sau sâmbăta până duminică, tatăl nu mai are posibilitatea să petreacă nici un sfârșit de săptămână cu fetița, aceasta aflându-se doar cu mama, încălcându-i-se tatălui dreptul de a petrece si el la sfârșitul săptămânii cu fetița. În cursul săptămânii fetița locuiește cu tatăl ei însă dimineața fetița frecventează grădinița până după amiaza si tatăl dorește sa desfășoare anumite activități cu fetița la sfârșit de săptămâna pe care nu le poate desfășura în cursul săptămânii ca de exemplu: o vizita la gradina zoologică, o vizita la rudele sale, participarea la serbări desfășurate la biserica, la slujba religioasa, o vizita la o baza de agrement - ștrand, piscină s.a.
De asemenea raportat la vârsta fetiței se impune si modificarea programului stabilit pentru perioada vacantei mari când mama are posibilitatea de a o ridica pe fetița timp de doua săptămâni în luna iulie si doua săptămâni în luna august în sensul de a o ridica în prima si a treia săptămâna din luna iulie si în prima si a treia săptămâna din luna august, fetița refuzând sa stea mai mult timp mai ales după refuzul mamei de a-i mai înapoia fetița tatălui si intervenția organelor de politie, după ce mama a ținut ascunsa fetița, împotriva voinței fetiței, timp de 10 zile peste programul stabilit, fără ca tatăl să știe ceva de fetiță, refuzând sa-i permită fetiței sa mai vorbească cu tatăl ei. În prezent fetița este speriată, nu dorește sa mai meargă la mamă motiv pentru care pârâtul consideră ca două săptămâni, fără ca fetița sa fie cu pârâtul si soția acestuia, cu cei care o cresc si care-i vorbesc frumos si care se joaca cu ea, sa stea departe cu ei, este prea mult si se impune reducerea perioadei la câte o săptămâna, urmând ca următoarea sa petreacă cu tatăl ei, apoi din nou cu mama sa. După e fetița va creste si mama va încerca sa se mai atașeze de fetița fără sa o supună unor presiuni psihice programul se poate largi.
S-au anexat la întâmpinare și cererea reconvențională: copia Deciziei 341/19.12.2013 a Tribunalului M., copia plângerii penale formulată de pârât împotriva reclamantei pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie prev. și ped. de art.278 alin.1 NCP ( f. 31-41).
Prin răspunsul la întâmpinare și întâmpinarea la cererea reconvențională ( f. 45), reclamanta a solicitat respingerea excepției autorității de lucru judecat, admiterea acțiunii și respingerea cererii reconvenționale, cu cheltuieli de judecată pentru următoarele considerente:
Acțiunea de reîncredințare a minorei este pe deplin admisibilă, întrucât situația de fapt, existență la data pronunțării hotărârilor judecătorești în dosarul_ s-a schimbat, iar interesul superior al minorei impune schimbarea domiciliului actual la ea.
Locuiește în prezent împreună cu mama în imobilul situat în com. Albești, ., jud. M., iar afirmațiile pârâtului conform căruia în imobil locuiesc 11 persoane sunt neadevărate și urmăresc inducerea în eroare a instanței.
Este atașată de fetiță și dorește ca aceasta să fie fericită și să trăiască într-un mediu armonios. F., de la data la care a stat la pârât, a fost supusă unui stres psihic și emoțional permanent, fiind neglijată de familia actuală care consideră că avantajul material de care dispune, este nu argument suficient să justifice menținerea în continuare a domiciliului minorei la pârât.
F. este supusă la violențe verbale și fizice din partea pârâtului, fapt pentru care de fiecare dată când trebuie să o înapoieze pârâtului, suferă un atac de panică pentru că nu dorește să se întoarcă la acesta.
Pârâtul, de profesie cioban, este plecat în majoritatea timpului la stână, iar fetița rămâne în grija străinilor.
Pârâtul este o fire violentă, fiind cunoscut cu antecedente penale pentru vătămare corporală gravă, ultraj contra bunelor moravuri, respectiv lovire și alte violențe ( SP 149/1983 pronunțată de Judecătoria Sighișoara în dosarul368/1983, Ordonanța din data de 21.05.2013, pronunțată de P. de pe lângă Judecătoria Sighișoara în dosarul 1738/P/2012).
Reclamanta a mai arătat, referitor la plângerea penală formulată de pârât la data de 17.07.2014, că imposibilitatea înapoierii minorei pârâtului s-a datorat stării de sănătate a minorei care a suferit puternice tulburări emoționale la momentul în care i s-a comunicat că trebuie să se întoarcă la pârât. La data de 16.07.2014 minora a fost diagnosticată de psihologul Ș. A. P. și medicul primar specialist psihiatrie C. M., cu afecțiunea de tulburări de reactivitate și afectivitate, fiindu-i prescris tratament medical obligatoriu. Pârâtul a refuzat să administreze minorei tratamentul prescris de medici, contestând diagnosticul pus de acesta din urmă.
S-au anexat la răspunsul la întâmpinare și întâmpinarea formulate de reclamantă, copia fișei de evaluare a minorei emisă la data de 16.07.2014 de Spitalul Clinic Județean de Urgență Tg. M. - Centrul de Sănătate Mintală, copie declarație autentificată sub nr.911/30.06.2014 la BNP U. M. C. din Sighișoara, copie adresei nr._/05.08.2014 Poliția Municipiului Sighișoara - Secția nr.10 Poliție Rurală Sighișoara, copie S.P. 149/21.04.1983 a Judecătoriei Sighișoara ( 46-53).
Ulterior, reclamanta a depus la dosarul cauzei în copie și cererea adresată Poliției Saschiz la 16.01.2013 prin care solicită eliberarea unei adeverințe că a solicitat sprijinul pentru a lua minora, extras din Ghidul de audiere a copilului în proceduri judiciare ( f.123-126).
În cuprinsul răspunsului la întâmpinare ( f. 59,60), pârâtul a precizat că menține în totalitate motivele din întâmpinare și cererea reconvențională pe care a formulat-o și față de motivele din întâmpinarea șa cererea reconvențională de reclamantă învederează următoarele:
Față de motivele din cuprinsul întâmpinării la cererea reconvențională depusă de către reclamanta-pârâtă reconvențională învedereză următoarele: aspectele referitoare la numărul persoanelor care locuiesc în casa din . și reclamanta sunt cele constatate în urma efectuării unui referat de anchetă social în dosarul nr._ al Judecătoriei Sighișoara.
Deși la dosar există o declarație al soțului reclamantei care locuiește în . învederează că cei doi fii ai săi și ai reclamantei locuiesc în N., această declarație extrajudiciară nu are nici o valoare probatorie, provenind de la o terță persoană si nefiind cunoscute împrejurările în care a fost făcută. De altfel, și soțul reclamantei mai locuiește uneori în . în momentul soluționării dosarului_ reclamanta a avut grijă ca la momentul efectuării anchetei sociale să îl trimită pe soțul ei în . fi mai mic numărul persoanelor ce locuiesc în imobil.
De altfel și moralitatea reclamantei este pusă la îndoială în condițiile în care pe lângă relația pe care o are cu soțul mai are un prieten pe nume A. pe care obișnuia să-1 viziteze chiar împreună cu fetița, acest prieten chiar obligând-o pe fetiță să-i spună tată, aspect relatat de către fetiță destul de des și care a generat multe întrebări din partea acesteia.
F. nu a fost neglijată nici un moment de mine și de familie și a trăit și trăiește într-un mediu armonios, iar "avantajul material" la care face referire reclamanta, condițiile pe care i le pot oferi fetiței raportat la condițiile mamei reclamante sunt aspecte care au fost avute în vedere si de alte instanțe la momentul pronunțării hotărârilor anterioare si de care ar trebui sa se tina seama si în prezent alături de alte aspecte referitoare la modul în care m-am comportat cu fetița si legăturile afective dintre fetița si pârâtul.
De altfel, reclamanta nu a înțeles sa acorde întreținere fetiței nici un moment din anul 2011, iar faptul ca în luna august a fost virata în contul tatălui o sumă infima de 110 lei si o alta de 160 lei (restanța pensie de întreținere si cheltuieli de judecata si de executare) s-a datorat punerii în executare a sentinței civile si a deciziei de către tatăl pârât, altfel nici în prezent reclamanta nu a înțeles că fetița trebuie zilnic sa mănânce (de 4-5 ori pe zi) are nevoie de haine, rechizite pentru grădiniță s.a.
Mijloacele materiale insuficiente au determinat-o pe reclamanta sa promoveze si o contestație la executare fiind nemulțumită de suma care lunar i se retine din salariu cu titlu de pensie de întreținere, fiind înregistrată la Judecătoria Sighișoara imediat după emiterea somației de către executorul judecătoresc.
Referirea reclamantei la dosarul nr. 363/1983 al Judecătoriei Sighișoara nu are nici o relevanță ținând cont de faptul că este vorba despre un incident izolat, săvârșit în perioada adolescenței si fapta a fost grațiată. Însăși norma penală stabilește perioade, termene pentru prescripție și reabilitare considerându-se că orice persoană, indiferent de fapta pe care a săvârșit-o se poate reabilita în timp, iar faptul că la un moment dat a încălcat legea nu-1 poate exclude din comunitate fără a i se mai acorda o șansă la o viață normală.
Reclamantul a fost si este căsătorit, are împreuna cu soția loc de muncă, au avut împreuna o fiică de care s-au ocupat si pe care au educat-o foarte bine, fiind o elevă eminentă, însă, din motive obiective, la care am făcut referire în întâmpinare, fetița a decedat în mod tragic după absolvirea clasei a IV-a, fiind cel mai dureros episod din viața celor doi părinți. Pârâta, fără a cunoaște amănunte despre acest tragic episod din viața celor doi părinți si relatând doar aspecte auzite "la coltul străzii", de la diferite persoane, făcând referire des la acesta, consideră ca este modul în care poate prima calitatea sa de „bună mamă ce-i poate oferi fetiței o educație corespunzătoare", fără a face referire nici un moment la împrejurarea ca cei doi băieți pe care-i are sunt aproape analfabeți, mama neavând timpul necesar de a se ocupa îndeaproape de ei.
Referitor la plângerea formulată de pârâtă împotriva mea învederez că aceasta a formulat plângere si împotriva educatoarelor si îngrijitoarelor de la grădiniță acuzându-le de rele tratamente aplicate fetiței. Pârâta nu face altceva decât sa denigreze, fără nici un suport probatoriu, toate persoanele care iau contact mai îndelungat cu fetița si care se ocupă de creșterea si educarea ei.
Pârâtul a anexat la răspunsul la întâmpinare copia adeverinței medicale nr.1273/11.09.2014 ( f. 61, 62).
Pârâtul a mai depus adeverințele nr.2316/01.10.2014 eliberată de Primăria Saschiz și nr.888/06.11.2014 eliberat de Școala Gimnazială I. D. din Saschiz ( 90, 91), adeverința medicală nr.1237/08.11.2014.
La cererea instanței, Primăriile Saschiz și Albești au comunicat referatele de anchetă socială privind situația părților ( f. 68, 74, 75), . veniturile venituri nete realizate de pârâtă ( f. 97) și Poliția Saschiz relații privind dosarul penal întocmit ca urmarea plângerii depuse de pârâtă cu privire la nerespectarea programului de vizitare a minorei ( f. 134), DGASPC M. referatul de situați nr.359/12.12.2014 ( f. 113-115).
În cauză au fost ascultați sub prestare de jurământ martorii S. S. ( f. 86), S. M. ( f. 87), I. D. R. ( f.88), M. V. ( f.89), G. R. I. ( f. 105), C. G. ( f. 106), L. E. ( f. 116), T. S. M. ( f.117).
S-a procedat la ascultarea minorei, în Camera de Consiliu la data de 23.12.2014 ( f.110), și apoi la data de 9 februarie 2013, când a asistat și dl. psiholog M. O. D., care ulterior, pe baza celor constatate cu ocazia ascultării copilului, a întocmit un raport de evaluare psihologică a minorei ( f.110, 132, 133, 136).
S-a atașat dosarul_ al Judecătoriei Sighișoara.
Din probele aflate la dosarul cauzei instanța reține următoarele:
Prin ..2012 pronunțată de Judecătoria Sighișoara în dosarul_ s-a admis acțiunea formulată și precizată de reclamantul S. Z. în contradictoriu cu pârâta C. M. M., s-a admis în parte cererea reconvențională formulată și precizată de pârâtă, s-a dispus exercitarea autorității părintești asupra minorei S. R. D., născută la 15.07.2009, de către ambii părinți, stabilirea locuinței aceluiași la tatăl reclamant s-a constatat că acesta prestează întreținere în favoarea minorei în natură în echivalent bănesc de 73 lei lunar a fost obligată pârâta să contribuie la întreținerea aceluiași copil minor prin plata unei pensii lunare în echivalent bănesc de 110 lei, începând cu data introducerii acțiunii 05.07.2011 și până la majoratul copilului; s-a încuviințat ca pârâta să aibă legături personale cu minora săptămânal din ziua de vineri sau sâmbătă de la ora 16:00 până duminică la ora 18:00 în vacanțele din timpul anului timp de o săptămână ( dacă vacanța este de două sau trei săptămâni) și timp de trei zile ( dacă vacanța este de săptămână), în perioada vacanței de vară timp de câte două săptămâni atât în luna iulie cât și în luna august, cu ocazia sărbătorilor legale de C., Paști Rusalii, timp de două zile în mod alternativ, într-un an în timpul sărbători și în anul următor, după sărbători, cu stabilirea orei de plecare de comun acord cu posibilitatea ca pârâta să o ia pe minoră domiciliul său. S-au respins restul capetelor de cerere formulate de pârâtă.
Tribunalul M., prin Decizia nr.341/19.12.2013 rămasă definitivă prin nerecurare a respins ca neîntemeiat apelul formulat de C. M. M. împotriva . Judecătoriei Sighișoara.
Art.431 alin.1 C.p.c. prevede: „ Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate în temeiul aceleia cauze și pentru același obiect.
Chiar dacă în motivarea acțiunii ce face obiectul prezentei cauze dedusă judecății, reclamanta C. M. M. face referire și la aspecte ce au fost invocate și analizate și cu ocazia soluționării dosarului_ al Judecătoriei Sighișoara instanța constată, raportat la temeiul de drept invocat art.403 din Noul Cod Civil, că ceea ce solicită în realitate reclamanta prin prezenta acțiune este modificarea măsurilor privind copilul.
Nefiind identitate de obiect și cauză între prezenta cerere dedusă judecății și cea care a fost soluționată prin . Judecătoriei Sighișoara, modificată prin DC 341/2013 a Tribunalului M. rămasă irevocabilă, excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtul S. Z. este neîntemeiată, urmând ca instanța să o respingă.
Potrivit art.403 din nou Cod civil, în cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau unui alt membru de familie a copilului.
Martora S. S. a declarat că în prezent reclamanta locuiește în Albești în casa mamei sale, unde dispune de o cameră și o bucătărie cu intrare separată. Reclamanta mai are doi băieți, care nu locuiesc mereu în imobil, ci vin din când în când. Minora stă la reclamantă în week-end și aceasta o îngrijește bine, îi cumpără haine. De fiecare dată când trebuie să se întoarcă la tatăl ei, minora spune că nu dorește să facă acest lucru, pentru că el o bate. Relațiile între mamă și fiică sunt bune, minora este obișnuită, cu mama și se înțelege bine și cu frații.
Martora S. M. a declarat că reclamanta a fost de două ori în vizită la ea împreună cu minora și a observat că aceasta din urmă este bine îngrijită. F. spunea că nu vrea să se întoarcă la tatăl ei, întrucât mama vitregă o trage de păr.
Anul trecut a însoțit-o pe reclamantă la grădiniță unde este înscrisă fetița și educatoarele au refuzat cererea reclamantei de a o vedea pe fetiță, spunând că trebuie să vină soția pârâtului. Reclamanta nu a fost de acord cu acest lucru. A venit pârâtul și i-a permis să o vadă pe fetiță, care stătea de gâtul mamei și plângea. Relațiile între fetiță și mamă sunt foarte bune și la fel de bune sunt și între fetiță și frați săi. Reclamanta dispune de o cameră, o bucătărie și un hol, are intrare separată, iar în restul imobilului locuiesc părinții săi. De două trei ori a fost la reclamantă acasă, s-ar putea să mai locuiască acolo și o soră a reclamantei cu copiii. Atunci când a mers în vizită, a observat că fetița este îngrijită și curată. Fiii reclamantei locuiesc la tatăl lor, cel mare lucrează. Cât privește pârâtul, nu a fost la el acasă și nu știe cum este îngrijită acolo fetița. Despre el cunoaște că nu este consumator de alcool și că în urmă cu 18 ani acesta a fost condamnat.
Din declarația martorei L. E. reiese că a însoțit-o de mai multe ori pe reclamanta când mergea să o vadă pe fetiță. Astfel, a mers cu ea la grădiniță într-o zi de vineri în jurul orei 15:00, iar educatoarele i-au spus reclamantei că nu poate să o vadă, întrucât fetița doarme până la ora 16:00. Pe la ora 15:00 pârâtul a venit și a luat-o pe fetiță. De asemenea a însoțit-o pe reclamantă la pârât acasă și acesta nu a vrut să o i-o dea pe minoră. Reclamanta avea o plasă de dulciuri, pe care pârâtul nu a vrut să o primească. Reclamanta locuiește în casa părintească unde deține o cameră, o bucătărie și un hol. Stă împreună cu cei doi băieți, iar în partea din față a casei locuiesc părinții săi. Relația este foarte frumoasă între fetiță și reclamantă, se joacă, vorbesc împreună. Nu știe ce condiții are reclamantul decât ceea ce i-a spus reclamanta că au o bucătărie, o cameră și o verandă, nu a fost decât până la poarta casei lui. Cunoaște de la pârâtă că în luna mai 2014, după ce s-a terminat procesul la Tg.M., l-a sunat pe pârât, dar fie că nu i se răspundea la telefon. Reclamanta a dus-o pe fetiță la psiholog, care a eliberat o rețetă întrucât în momentul în care reclamanta îi spunea că trebuie să se întoarcă la Saschiz, fetița începea să tremure.
Reclamanta i-s spus de asemenea, că nu a putut participa la serbarea de 8 martie, întrucât nu a fost învoită de la serviciu, iar de serbarea de C. a fost anunțată, dar a avut loc cu o zi înainte sau cu o zi după. Reclamanta l-a sumat și a aflat când au loc serbările.
Martora T. S. M. a precizat că a fost de mai multe ori de față, atunci când reclamanta discuta la telefon cu pârâtul în legătură cu fetița și a auzit cum acesta o înjura pe reclamantă. Ceste discuții au avut loc în luna mai 2014. În toamna anului 2014 a însoțit-o pe reclamantă atunci când o ducea înapoi pe fetiță în Saschiz. F. plângea și spunea că nu vrea să plece întrucât o bate mama F..
Au mers până la poarta casei pârâtului și acesta o ieșit să o ia. O singură dată a văzut cum fetița se ținea de fusta mamei și nu a vrut să meargă, în rest s-a dus la tatăl ei. Reclamanta locuiește în casa părintească, care are mai multe camere. Ea deține o cameră, o bucătărie și un hol, în imobil mai locuiește și mama. S. reclamantei. Precum și nepoatele din partea sorei. Băieții reclamantei vin doar la sfârșit de săptămână când este și minora, și se înțeleg bine toți. Nu a fost acasă la reclamant.
Martora I. D. R. a arătat în fața instanței că lucrează în două schimburi la grădinița unde este înscrisă fetița minoră. F. este bine îngrijită, tatăl este cel care o aduce la grădiniță și o ea. Pe reclamantă nu a văzut-o niciodată, iar din discuțiile pe care le-a avut cu colegele a înțeles că reclamanta i-a promis fetiței că vine la serbarea de 8 martie, dar nu și-a respectat promisiunea. Minora nu este un copil speriat, se bucură când își vede tatăl. Minora i-a povestit că reclamanta nu a vrut să o lase să plece acasă și s-a întors cu mașina poliției.
Martora a mai declarat că a observat că, atunci când se întoarce luni la grădiniță, după week-end-ul petrecut la mamă, fetița era recalcitrantă, scuipa. Între timp acest comportament s-a schimbat, dar e un pic mai agitată. Nu a văzut-o pe fetiță lovită sau zgâriată sau pe pârât bătând-o. Niciodată acesta nu i-a cerut să-i administreze fetiței vreun medicament. Pe pârât nu l-a văzut în stare de ebrietate.
Din declarația martorului M. V. rezultă că a fost de mai multe ori în casa pârâtului, se ajută unul pe altul la animale. Copilul este foarte bune îngrijit, este un copil vesel. Problema apare atunci când se întoarce de la reclamantă, pentru că s-a întâmplat să vină răcită, este mai nervoasă și mai scoate și câte un cuvânt urât. În vara anului 2014 a avut loc un incident, în sensul că reclamanta nu a mai vrut să aducă pe fetiță înapoi la pârât și acesta a apelat la poliție, care a adus-o acasă cu mașina. Pârâtul are două camere, o bucătărie, imobilul dispune de lumină, apă, încălzirea se face cu lemne. O singură dată a fost la reclamantă acasă și a văzut că locuiesc mai multe persoane într-o cameră. Când soția este plecată la serviciu, pârâtul este cel care se ocupă de fetiță. El nu consumă exagerat alcool, nu este o persoană violentă, nu l-a văzut nici pe acesta, nici pe soție lovind-o pe fetiță. Pe aceasta din urmă a văzut-o dată refuzând să vorbească la telefon cu reclamanta și plângând. S-a întâmplat ca pârâtul să nu o lase să plece pe minoră la reclamantă, întrucât era recită.
Martora G. R. I. a declarat că familia sa și familia pârâtului se vizitează de două trei ori pe săptămână. Nu a văzut nicio schimbare la copil, este bine îngrijită. A întrebat-o pe fetiță cu vine vrea să stea, iar aceasta i-a spus că nu mai vrea la mama, dar fără să spună de ce. F. merge la grădiniță în localitate, grădinița fiind situată aproape de casă. Pârâtul are condiții bune de locuit, în sensul că are două camere, o bucătărie. Inclusiv cei de la protecția copilului au făcut verificări. Nu a văzut-o pe fetiță speriată sau zgâriată, ci mai degrabă atunci când venea de la reclamantă era mai speriată și spunea că nu-i place acolo, că reclamanta nu-i dă mâncarea care îi place. Nu a văzut că reclamanta să-i aducă ceva fetiței. În urmă cu doi ani. Când fetița era în vacanță, a avut grijă de fetiță, soția pârâtului lucrează în . vineri între orele 8:00-15:00, în pauza de o oră pe care o are vine acasă să mănânce. Pârâtul nu are program fix, nu pleacă zilnic de acasă.
Nu s-a întâmplat vreodată ca pârâtul să nu-i permită reclamantei să o vadă pe fetiță sau să o ia la ea. Pârâtul este o persoană calmă, răbdătoare.
Din declarația martorului C. G. instanța reține că este un prieten de familie cu reclamantul și au lucrat împreună la IAS. Pârâtul cu soția se ocupă de fetiță, el o duce la grădiniță. Nu a văzut nicio schimbare la copil, nu a văzut-o speriată, lovită sau zgâriată. Relația între tată și fetiță este normală, nu l-a văzut niciodată pe pârât să o brutalizeze. Nu știe ca pârâtul să-o fi dat pe fetiță în grijă altei persoane, doar dacă era plecat și a rugat pe cineva să o ia de la grădiniță. Pârâtul este un om normal. Consumă în mod normal, în limitele normale, băuturi alcoolice. El se ocupă singur de gospodărie,m spală haine, face de mâncare. Nu este nevoie să îngrijească toată ziua animalele, îi ajung o oră jumătate dimineața și o oră jumătate după amiaza.
Martora B. D. E., care este educatoarea minorei, a declarat că, aceasta frecventează regulat grădinița, lipsind doar atunci când este bolnavă și lipsa fiind justificată cu adeverințe medicale. F. este un copil receptiv, are o memorie foarte bună. Pârâtul este cel care o ia de la grădiniță relațiile între ei fiind foarte bună. F. este îmbrăcată cu haine urate. Ea i-a povestit că nu mai vrea să meargă la Albești, i-a spus despre relațiile mamei, de frați. Luni, când vine la grădiniță, fetița este agitată, nervoasă. Pârâtul vine la serbările organizate la grădiniță. La cea de 8 martie a fost soția lui. Reclamanta a sunat, a întrebat la ce dată au loc serbările, dar nu a fost niciodată. Cu ocazia serbării de C., fetița a venit lângă ea și a întrebat-o dacă reclamanta trebuie să vină la serbare și dacă îi poate interzice acest lucru. I-a răspuns că este bine pentru că este mama sa. De la pârât a aflat că în vara anului trecut a apelat la poliție pentru a o putea aduce pe minoră acasă. Nu a observat la minoră sau urmă de zgârieturi sau ceva pe corpul acesteia. Știe doar că o singură dată, nefiind program la grădiniță, fetița a stat șl sora soției pârâtului.
Instanța reține că reclamanta a formulat o sesizare la Organizația Națională pentru Apărarea Drepturilor Omului pârâtului; sesizarea a fost remisă spre soluționare Secției nr.10 Poliție Rurală Sighișoara și, în urma verificărilor efectuate, s-a stabilit faptul că aspectele sesizate fac obiectul dosarului penal nr.1105/P/2014 din 14.07.2014 în care pârâtul este cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de rele tratamente aplicate minorului, faptă prevăzută și pedepsită de art.197 din Codul penal.
Pârâtul a formulat plângere penală împotriva reclamantei, solicitând cercetarea și pedepsirea acesteia pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului, faptă prev. de art.379 din noul Cod penal și a infracțiunii de abandon de familie, faptă prev. și ped. de art.278 alin.1 lit. c. din noul Cod penal.
Pârâta a formulat, de asemenea, plângere penală la data de 1.09.2014 privind săvârșirea infracțiunii de nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului, faptă prev. și ped. de art. 379 alin.2 din noul Cod penal.
Direcția Generală de Asistența și Protecție a Copilului M. a comunicat instanței că reclamanta s-a adresat Serviciului de intervenție în Regim de Urgență, Abuz, Neglijare, Trafic, Migrare și Telefonul Copilului Tg. M., serviciu aflat în cadrul instituției, pentru a verifica situația minorei, cazul acesteia, fiind în curs de derulare.
Analizând toate aceste probe, instanța constată că în cauză nu s-a dovedit schimbarea condițiilor ce au fost avute la momentul stabilirii locuinței, minorei la tată.
Astfel, martorele S. S., S. M., L. E. și T. S. M., ascultate la propunerea reclamantei, au prezentat aspecte legate de condițiile de locuit ale reclamantei, relația acesteia cu minora, modul în care reclamanta se ocupă de minoră atunci când se află la ea conform programului de vizitare, neînțelegerile dintre părți referitoare la exercitarea acestui drept de către reclamantă. Martorele cu învederat însă faptul că nu cunosc condițiile pe care pârâtul le oferă minorei, și nu au prezentat împrejurări de natură să conducă la concluzia că minora este neglijată de către pârât, că dezvoltarea sa fizică și psihică a minorei este pusă în pericol în care rămâne în continuare în grija tatălui.
Dimpotrivă, din declarațiile martorilor I. D. R., M. V. G. R. I., C. G., B. D. F., reiese faptul că pârâtul este un părinte responsabil, afectuos, calm și răbdător cu minora, poate să-i acorde în continuare în condiții foarte bune atenția și îngrijirea de care are nevoie. Nu este autoritar cu minora, la ea nu au observat urme ale vreunei agresiuni și nici schimbări în comportamentul ei. F. frecventează regulat grădinița ( aspect dovedit și cu adeverința nr.888/06.11.2014 eliberată de această instituție școlară) pârâtul fiind cel care o duce și o ia zilnic și permanent minora se află sub supravegherea unui adult.
Cât privește condițiile de locuit ale părților din referatele de anchetă socială rezultă că nu au intervenit schimbări, tatăl putându-i oferi în continuare minorei condiții mai bune decât acelea pe care i le poate oferi mama. Declarația dată la notariat de numitul C. A. R., soțul reclamantei în sensul că ceilalți doi copii ai acesteia locuiesc cu el în . nu are o valoare probatorie, fiind o declarație extrajudiciară.
Referitor la tulburările emoționale pe care minora le-ar manifesta, atunci când trebuie să se întoarcă la locuința tatălui, aspect în dovedirea căruia, reclamanta a prezentat o fișă întocmită în urma evaluării minorei de către un medic psiholog și un medic psihiatru și în care se menționează că aceasta prezintă nervozitate, irascibilitate, instanța apreciază că pe baza acestui act medical nu se poate stabili cu certitudine că există o relație conflictuală între minoră și tată, că acesta din urmă are un comportament abuziv față de fiica sa, că mediul în care minora este crescută și îngrijită nu este unul armonios.
Din adeverința medicală eliberată de medicul de familie rezultă că minora nu este în evidență, cu boli cronice și neuropsihice, tatăl s-a prezentat ci copilul la control pentru fiecare episod, a urmat tratamentul corespunzător și a revenit la control când i s-a cerut.
Relevante în ceea ce privește situația minorei sunt mai ales concluziile psiholog M. O. D., care a asistat la ascultarea minorei de către instanță în Camera de Consiliu, concluziile cuprinse în raportul de evaluare pe care l-a întocmit și care sunt următoarele: minora prezintă un grad de dezvoltare cognitivă ( memorie, atenție, concentrare, volitie și motivație) corespunzător vârstei biologice ( comportament social de adaptare, limbaj și motric); eventualitatea unui atașament suplimentar al minorei față de unul din părinți, dacă există, este de natură subiectiv și intermitent, fără o relevanță semnificativă, dat fiind faptul ca, la această vârstă capacitatea discriminativă afectivă și rațională, de abstractizare, a minorei este mult diminuată, părinții în prezent, se află într-o întreprindere de acumulare de atașament pe fond concurențial, față de minoră, nu există nici indicii în comportamentul și exprimarea minorei, în scop preferențial, unilateral, față de unul din părinți, în ceea ce privește petrecerea timpului: joaca, proces educativ/instruire, etc; datorită faptului că părinții se afla în situația de a construi un capital afectiv cât mai consistent și preferențial fața de minora, firește că uzează de diferite tertipuri care sa dezvolte din partea minorei un răspuns unilateral, față de tată, respectiv mamă, nu s-au evidențiat indicii care să pună în evidență elemente de violență fizică sau verbală asupra minorei.
Cererea de față a fost formulată de către reclamantă la data de 8 iulie 2014, doar la câteva luni de la data rămânerii irevocabile a sentinței prin care s-a dispus stabilirea locuinței minorei la tată, interval de timp insuficient pentru a se putea aprecia asupra justețe schimbării măsurii luate.
Părțile se află într-o situație conflictuală, preferând să se adreseze autorităților, decât să rezolve în mod pașnic neînțelegerile dintre ei, în dauna interesului copilului. Toate aceste aspecte nu sunt însă de natură să convingă instanța că se impune o schimbare a măsurii, schimbare care să fie edictată de interesul copilului.
Faptul că reclamanta ar fi fost împiedecată să –și exercite dreptul de vizitare reprezintă o problemă de executare a . Judecătoriei Sighișoara și nu împrejurări noi care să conducă la concluzia că sunt incidente disp.art.403 din Codul civil.
Reclamanta face referire în motivarea acțiunii și la aspecte care au fost deja avute în vedere în momentul soluționări dosarului_, susținerile sale reprezentând o nemulțumire față de modul în care s-a tranșat prin hotărârea judecătorească problema locuinței copilului.
Nu au fost însă dovedite și nici măcar nu au fost formal arătate de către reclamantă împrejurări noi concrete care să conducă la concluzia că se impune schimbarea măsurii în interesul minorei.
Prin urmare, instanța constată că este în interesul minorei să locuiască în continuare alături de pârât, care îi poate asigura condițiile necesare unei bune dezvoltări fizice și intelectuale.
Conform prevederilor art.487 Cod civil, părinții au dreptul și îndatorirea de a crește copilul, îngrijind de sănătatea și dezvoltarea lui fizică, psihică și intelectuală, de educație, învățătură și pregătirea profesională a acestuia, potrivit propriilor convingeri, însușirilor și nevoilor copilului, ei sunt dator să dea copilului orientarea și sfaturile necesare exercitării corespunzătoare a drepturilor pe care legea le recunoaște acestuia, iar potrivit art.499 alin.1 cod civil tatăl și mama sunt obligați, în solidar să dea întreținere copilului minor asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea profesională.
De asemenea, art.529 Cod civil prevede că întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui ce urmează a o plăti, iar art.531 Cod civil stabilește că, dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei.
În cauza de față, instanța reține că media veniturilor nete realizate de reclamantă la locul său de muncă . este de 831 lei și nu mai are în întreținere un copil minor.
Pentru stabilirea în concret a pensiei de întreținere, instanța va avea în vedere art.529 alin.2 Cod civil, dispoziție legală conform căruia, când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar pentru un copil. Astfel din urma aplicării cotei de ¼ la venitul net obținut de reclamantă. Se constată că se impune majorarea cuantumului pensiei de întreținere stabilit în sarcina acesteia în favoarea minorei.
Instanța apreciază că programul de vizitare a minorei stabilit anterior nu este unul decât parțial adecvat. Nu este indicat ca fiecare sfârșit de săptămână să fie petrecut doar cu unul dintre părinți, pentru a da posibilitate petrecerii de timp consistent cu fiecare dintre părinți în perioada dedicate nu numai activităților obișnuite ci și de recreere.
Solicitarea pârâtului în sensul ca reclamanta să petreacă vacanța de vară cu minora, în prima și a treia săptămână din luna iulie și în prima și a treia săptămână din luna august ( nu consecutiv câte două săptămâni cât a fost stabilit prin hotărârea judecătorească ) nu poate fi însă primită, întrucât, în opinia instanței, este total inadecvată și contrară interesului superior al copilului de a beneficia de afecțiunea și implicarea ambilor părinți în procesul de creștere și educare al minorei.
Faptul că în luna iulie a anului trecut minora ar fi fost ținută de reclamantă peste programul stabilit fiind necesară intervenția poliției pentru readucerea minorei la domiciliul pârâtului nu constituie prin el însuși un temei care să justifice modificarea programului de vizită în modalitatea cerută de pârât.
De asemenea, s-a invocat de către pârât faptul că minora nu dorește să mai meargă la mamă.
Instanța consideră că acest refuz este datorat influențelor externe exercitate asupra minorei de către pârât. Acesta din urmă nu a făcut dovada unei situații tensionate în care minora să fie pusă în pericol.
Pentru motivele de fapt și de drept expuse mai sus, instanța va respinge acțiunea formulată de reclamanta C. M. M. în contradictoriu cu pârâtul S. Z., va admite cererea reconvențională formulată de pârâtul S. Z. în contradictoriu cu reclamanta C. M. M. în parte, va majora cuantumul pensiei de întreținere stabilit în sarcina reclamantei prin ..2009 a Judecătoriei Sighișoara, rămasă definitivă prin DC341/19.12.2013 a Tribunalului M. de la 110 lei lunar la 200 lei lunar în favoarea minorei S. R. D., începând cu data introducerii cererii reconvenționale 11.08.2014 și până la majoratul copilului, va modifica programul de vizită stabilit prin ..3012 a Judecătoriei Sighișoara, rămasă definitivă prin DC 341/19.12.2013 a Tribunalului M. în sensul că încuviințează ca reclamanta să aibă legături personale cu minora S. R. D.,născută la 15.07.2009, în prima și a treia săptămână din lună de sâmbătă de la ora 10.00 și până duminică la ora 18.00, în vacanțele din timpul anului timp de o săptămână (dacă vacanța este de două sau trei săptămâni) și timp de trei zile ( dacă vacanța este de o săptămână), în perioada vacanței de vară timp de câte două săptămâni atât în luna iulie cât și în luna august, cu ocazia sărbătorilor legale de C., P., Rusalii, timp de 2 zile, în mod alternativ, într-un an, în timpul sărbătorii și în anul următor, după sărbători cu stabilirea orei de plecare de comun acord,cu posibilitatea ridicării minorei la domiciliul reclamantei, va respinge în rest cererea reconvențională.
Conform disp. art. 453 C.pr.civ. reclamanta va fi obligată la 1540 lei cheltuieli de judecată către pârât, cheltuielile reprezentând contravaloare taxă timbru, onorariu avocat ( f.137).
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtul S. Z..
Respinge acțiunea formulată de reclamanta C. M. M., cu domiciliul în comuna Albești . jud. M. în contradictoriu cu pârâtul S. Z., cu domiciliul în loc. Saschiz nr.469 jud. M..
Admite cererea reconvențională formulată de pârâtul S. Z. în contradictoriu cu reclamanta C. M. M. în parte și, în consecință
Majorează cuantumul pensiei de întreținere stabilit în sarcina reclamantei prin ..2009 a Judecătoriei Sighișoara, rămasă definitivă prin DC341/19.12.2013 a Tribunalului M. de la 110 lei lunar la 200 lei lunar în favoarea minorei S. R. D., începând cu data introducerii cererii reconvenționale 11.08.2014 și până la majoratul copilului.
Modifică programul de vizită stabilit prin ..3012 a Judecătoriei Sighișoara, rămasă definitivă prin DC 341/19.12.2013 a Tribunalului M. în sensul că încuviințează ca reclamanta să aibă legături personale cu minora S. R. D.,născută la 15.07.2009, în prima și a treia săptămână din lună de sâmbătă de la ora 10.00 și până duminică la ora 18.00, în vacanțele din timpul anului timp de o săptămână (dacă vacanța este de două sau trei săptămâni) și timp de trei zile ( dacă vacanța este de o săptămână), în perioada vacanței de vară timp de câte două săptămâni atât în luna iulie cât și în luna august, cu ocazia sărbătorilor legale de C., P., Rusalii, timp de 2 zile, în mod alternativ, într-un an, în timpul sărbătorii și în anul următor, după sărbători cu stabilirea orei de plecare de comun acord,cu posibilitatea ridicării minorei la domiciliul reclamantei.
Respinge în rest cererea reconvențională.
Obligă reclamanta la 1540 lei cheltuieli de judecată către pârât.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare care se depune la Judecătoria Sighișoara.
Pronunțată în ședința publică, 05.03.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
V. D. C. N.
Red.VD
Tehnored.CN
4ex 3.08.2015
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 280/2015. Judecătoria SIGHIŞOARA | Evacuare. Sentința nr. 410/2015. Judecătoria SIGHIŞOARA → |
|---|
