Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 719/2015. Judecătoria SIGHIŞOARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 719/2015 pronunțată de Judecătoria SIGHIŞOARA la data de 12-06-2015 în dosarul nr. 719/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SIGHIȘOARA
CIVIL
SENTINȚA CIVILA Nr. 719/2015
Ședința publică de la 12 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. M.
Grefier M. H.
Pe rol pronunțarea în cauza civilă privind pe reclamanta D. I. (D. V. I. ) și pe pârâții P. F. F. și . PRIN REPREZENTANT LEGAL, având ca obiect ordonanță președințială obligația de a face.
Fără citarea părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 11.06.2015, când părțile prezente au pus concluzii pe fond, care au fost consemnate în încheiere de ședință din acea dată și care face parte integrantă din prezenta și când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru data de
12.06.2015.
INSTANȚA
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanțe, sub nr.de dosar_, la data de 10.04.2015, aleatoriu în sistem informatizat, reclamanta D. I. în contradictoriu cu pârâții P. F. F. și ., a solicitat pe cale de ordonanță președințială obligarea pârâților, în calitate de beneficiar și respectiv de antreprenor general, de urgență, fără somație și fără trecerea vreunui termen la sistarea lucrărilor de construire a obiectivului cu destinația hotel, pe terenul situat administrativ în orașul Sovata, . identificat prin nr.top 3121/2/6, înscris în CF50435 Sovata, în suprafață de 816 mp aflat în proprietatea sa, până la soluționarea definitivă a litigiului de fond având ca obiect sistarea acestor lucrări și desființarea construcțiilor efectuate ilegal, înregistrat pe rolul Judecătoriei Sighișoara și obligarea pârâților la suportarea cheltuielilor ocazionate de judecarea cererii.
În motivarea cererii s-a arătat de către reclamantă că este proprietara cotei de 1/1 parte din imobilul situat în orașul Sovata, ., identificat prin nr.top.3121/2/6, înscris in C F nr._-Sovata, în suprafață de 816 mp, pe care l-a dobândit în proprietate în baza contractului de vânzare –cumpărare autentificat la BNP C. O. din Sovata prin Încheierea nr.2/6.01.2004.
Reclamanta a învederat că a cumpărat terenul de la . Sovata, care, înainte de cumpărare, prin intermediul administratorului S. I., în prezent decedat, i-a indicat pe teren poziția și amplasamentul terenului.
Terenul nu era îngrădit, dar după cumpărarea lui a fost marcat la aliniamentul dinspre stradă, cu o piatră mai mare și cu un țăruș din lemn, nu era folosit de către nimeni și era nici un fel de construcție începută pe acesta.
De asemenea i s-a indicat ca punct stabil de identificare a terenului poziționarea în imediata vecinătate, pe partea opusă a drumului, a unei centrale termice dezafectate, și vânzătorul și-a asumat întreaga răspundere pentru identitatea imobilului prezentat cu cea scriptică din CF.
Reclamanta a susținut că își desfășoară activitatea în mare parte în Germania unde are și reședința în țară venind doar sporadic, mai ales în concedii sau cu ocazia diferitelor sărbători.
În acest an când a venit în țară cu ocazia sărbătorilor de paște catolic, ocazie cu care s-a deplasat și la locul unde se află situat terenul din litigiu, pentru a-1 prezenta unor prieteni, a constatat că pe teren se află în curs de executare o construcție cu mai multe nivele având destinația de hotel, conform panoului de informare publică având ca beneficiar pe pârâtul de rând I, iar ca antreprenor general pe pârâta de rând II, fără nici o referire la existența vreunei autorizații de construire.
Reclamanta s-a adresat verbal reprezentanților Primăriei Sovata, care însă nu i-au putut furniza relații cu privire la existența unei autorizații emise în vederea edificării construcției menționate.
La momentul deplasării la locul situării imobilului, fiind duminica paștelui catolic, nu se efectuau lucrări, dar materialele depozitate atât în incita împrejmuită în care se află construcția, cât și peste drum, lângă centrala termică, au arătat că lucrările au fost întrerupte numai temporar în zilele de sărbătoare, urmând să continue imediat după acestea.
S-a susținut de către reclamantă că, edificarea construcției nu respectă prevederile Legii nr. 50/1991 rep., în sensul că nu este amplasată pe terenul deținut în proprietate de către beneficiarul lucrării,datorită probabil, unei erori de identificare, și se află într-o stare avansată de execuție în lipsa unei autorizații de construire care să certifice legalitate acestor lucrări, fapt care trebuie să atragă răspunderea civilă delictuală și desigur administrativă a pârâtei, că edificarea unei construcții fără a poseda autorizația valabilă și legală în acest sens reprezintă un delict civil ce poate fi sancționat în conformitate cu prevederile art. 1357 cod civil.
S-a mai susținut că disp. art. 1359 cod civil prevăd în mod expres că „ Autorul faptei ilicite este obligat să repare prejudiciul cauzat și când acesta este urmare a atingerii aduse unui interes al altuia, dacă interesul este legitim, serios, și prin felul în care se manifestă, creează aparenta unui drept subiectiv", astfel că legea prezumă existența unui astfel de interes legitim și impune obligativitatea emiterii autorizației de construire, tocmai în vederea protejării intereselor legitime ale terților ce ar putea fi lezate prin edificarea unei construcții, în lipsa unei documentații legale și în lipsa unei autorizații emise în acest sens.
În concluzie, reclamanta a solicitat obligarea paraților la sistarea oricăror lucrări de construire pe terenul situat administrativ la adresa menționată, precum și obligarea acestora la desființarea construcțiilor și lucrărilor efectuate fără autorizație pe terenul anterior menționat și restabilirea situației anterioare efectuării acestor lucrări, concomitent cu obligarea acestora la suportarea cheltuielilor ocazionate de judecarea cauzei, având în vedere că până la soluționarea acestei cereri, care trebuie să urmeze prevederile art. 194-200 ,precum și următoarele din codul de procedură civilă ,există posibilitatea reală ca respectiva construcție să fie în totalitate finalizată, ceea ce ar crea o situație deosebit de dificilă cu privire la punerea în executare a hotărârii, urgența fiind justificată de ritmul alert în care au demarat lucrarea de construire, iar vremelnicia măsurii prin durata de timp indicată în mod expres în cuprinsul cererii pentru valabilitatea ei în timp, astfel că s-a solicitat de către reclamantă admiterea cererii, așa cum a fost formulată și, pe cale de consecință, sistarea oricăror lucrări de contracție pe terenul din litigiu, până la soluționarea definitivă a acțiunii de fond.
În drept s-au invocat disp.art.451-452, 996-1001 Cod pr.civilă.
Anexat cererii formulate, reclamanta a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru, Împuternicire avocațială, extras CF nr._-Sovata, extras CF nr. 6324-Sovata din care imobilul a fost transcris în CF nr._-Sovata, copia fidelă CF 4707 /f- Sovata (cartea inițială), actele de întabulare și rectificare CF efectuate de către M. E. și M. F. foștii proprietari tabulari, antecesori în drepturi ai ., copia actului autentic de vânzare - cumpărare încheiat de către reclamantă cu vânzătoarea ., copia procurii speciale acordate de către M. I. F. numitului Nașca P. pentru a se ocupa de redobândirea dreptului de proprietate asupra acestui teren, planul cadastral al zonei, acestea regăsindu-se la f.4-37 din dosar .
La data de 28 aprilie 2015, pârâtul P. F. F. a formulat întâmpinare la cererea formulată de către reclamantă solicitând ca în urma administrării probelor de către instanță, să se dispună respingerea cererii privind emiterea ordonanței președințiale ca netemeinică, cu cheltuieli de judecată.
În fapt s-a arătat că prin cererea înregistrată dos. nr._, reclamanta D. I. a solicitat obligarea de urgență, fără somație, și fără trecerea vreunui termen, a pârâților, la sistarea lucrărilor de construire a obiectivului cu destinația de hotel pe terenul situat administrativ în orașul Sovata Vulturului, fn., identificat prin nr. top. 3121/2/6, înscris în Cf nr._ Sovata, în suprafață de 816 mp., până la soluționarea definitivă a litigiului de fond având ca obiect sistarea lucrărilor și desființarea construcțiilor efectuate ilegal, înregistrat pe rolul Judecătoriei Sighișoara.
S-a mai arătat că, reclamanta și-a motivat cererea, susținând este proprietara imobilului identificat mai sus., pe care 1-a dobândit în proprietate în baza Contractului de vânzare-cumpărare autentificat la BNP C. O. din Sovata, prin încheierea nr. 2/06.01.2004 ,și că, reclamanta a înaintat o cerere pe fondul cauzei, care formează obiectul dos. nr._ al Judecătoriei Sighișoara, în care s-au formulat aceleași cereri ca și în prezentul dosar, astfel că, în opinia reclamantei, sunt îndeplinite condițiile pentru emiterea unei ordonanțe președințiale.
Pârâtul P. F.-F. a susținut că cererea formulată de către reclamantă este neîntemeiată, întrucât el este proprietarul terenului în suprafață de 600 mp, înscris în CF nr._ Sovata (nr. CF vechi 5811), nr. top. 3121/3/4/1, nr. cad. 1830, situat în Sovata, . dobândit în baza Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 434/23.05.2008 de BNP R. Cridon și că, pe acest teren proprietatea sa, și care este delimitat și îngrădit, a început efectuarea unor lucrări de construcție a unei pensiuni în baza Autorizației de construcție nr.31/4.06.2014.
S-a învederat că reclamanta s-a aflat într-o gravă eroare privind poziționarea terenului său, întrucât pârâții nu au început nici o construcție pe imobilul identificat în cererea de chemare în judecată ca aparținând reclamantei.
Referitor la poziționarea terenului proprietatea sa, în suprafață de 600 mp, înscris in CF nr._ Sovata(CF vechi 5811), nr. top. 3121/1/4/1, nr.cad.1830, situat în Sovata, ., pârâtul a susținut că după cumpărarea acestui teren l-a delimitat și l-a îngrădit conform dispozițiilor legale, obținând și autorizația de construcție „poartă de acces și împrejmuire nr.36/27.05.2009 „ de la Primăria Sovata, că documentația tehnică a fost întocmita de către . în baza cărții funciare și Planului de amplasament și delimitare a imobilului vizat de OCPI M., astfel că terenul său a fost identificat corect și legal, nefiind nici un dubiu cu privire la poziționarea acestuia.
Cu privire la poziționarea terenului, proprietatea reclamantei situat administrativ în orașul Sovata, . prin nr. top. 3121/2/6, înscris în Cf nr. _ Sovata, pârâtul a susținut că însăși reclamanta, în acțiunea introductivă, a arătat că la momentul în care a cumpărat terenul, acesta nu era îngrădit, și că a avut cunoștință de poziția și amplasamentul terenului său doar de la cumpărător „care i-a indicat pe teren poziția și amplasamentul terenului" și că terenul nefiind îngrădit, după cumpărare, a fost marcat la aliniamentul dinspre stradă cu o piatră mai mare și cu un țăruș din lemn.
S-a învederat de către pârât că reclamanta nu a avut cunoștință de poziționarea și amplasamentul terenului său, astfel că ar fi trebuit să apeleze la un expert topograf care în baza cărții funciare să i le indice, în acest fel să-și poată delimita si împrejmui terenul.
Pârâtul a susținut că acțiunile reclamantei apar ca fiind abuzive, de natură să-i producă prejudicii, nefiind susținute de niciun mijloc de probă, la dosar neexistând alte dovezi decât susținerile reclamantei, care nu reflectă întrutotul realitatea.
Cu privire la autorizația de construcție nr. 31/04.06.2014 eliberată de Primăria Orașului Sovata, s-a susținut de către pârâtul P. F. F., că lucrările au fost începute pe terenul său doar după obținerea unei autorizații în mod legal și în calitate de proprietar tabular al terenului identificat și delimitat în mod legal, a început lucrări de construcție în baza unei autorizații obținute în mod legal, pe terenul său .
S-a arătat de către pârât că lucrările de construcții la care s-a referit reclamanta s-au realizat pe terenul înscris în CF nr._ Sovata (nr. CF vechi 5811), nr. top. 3121/1/4/1, nr. cad 1830, situat în Sovata, . sa, și nu pe terenul situat administrativ în orașul Sovata, . prin nr. top. 3121/2/6, înscris în Cf nr._ Sovata, în suprafață de 816 mp, proprietatea reclamantei.
Cu privire la condițiile emiterii unei ordonanțe președințiale, pârâtul a arătat că potrivit art. 996 din Codul de procedură civilă „Instanța de judecată stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum si pentru înlăturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul unei executări".
Instanța învestită cu soluționarea unei cereri privind emiterea unei ordonanțe președințiale nu cercetează fondul procesului, singurele condiții care trebuie îndeplinite sunt aparența de drept în favoarea reclamantului, respectiv scopul ordonanței președințiale edictat de art. 996 C.pr.civ.. și anume păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, și/sau prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, justificându-se astfel urgența și vremelnicia măsurii.
Pârâtul a învederat că niciuna dintre condițiile prev.de art.996 și urm.C.pr.civ.nu sunt îndeplinite.
În ceea ce privește aparența de drept în favoarea reclamantei, acesta în prezent nu există, la dosar fiind decât susținerile reclamantei, potrivit cărora pârâtul ar construi pe proprietatea sa, aceste susțineri nefiind dovedite cu niciun mijloc de probă.
Mai mult, pârâtul a arătat că a depus toate înscrisurile din care rezultă contrariul susținut de către reclamantă, și anume legalitatea tuturor demersurile întreprinse pe terenul proprietatea sa, și că, în cazul în care s-ar admite cererea reclamantei, ar fi singura parte păgubită.
S-a învederat de către pârâtul P. F. F. că reclamanta nu a dovedit care este prejudiciul iminent și care nu s-ar putea repara, care poate fi suferit de către reclamantă, din moment ce construcțiile nu se realizează pe terenul ei, ci pe un alt teren, delimitat în mod legal, potrivit înscrisurilor depuse la dosar.
Concluzionând, pârâtul a susținut că cererea formulată de reclamantă este nejustificată, chiar abuzivă, motiv pentru care a solicitat respingerea acesteia.
Pârâtul și-a întemeiat întâmpinarea pe disp.art. 205 C.pr.civ.
Pârâtul a anexat următoarele înscrisuri în probațiune: Contractul de vânzare-cumpărare nr. 434/2008, Autorizația de construcție poartă de acces și împrejmuire nr. 36/27.05.2009 și Documentația aferentă (Certificat de urbanism, Plan de amplasament și delimitare a imobilului vizat de OCPI M., Documentație topografică etc), Autorizația de construcție nr. 31/04.06.2014 și Documentația aferentă (Certificat de urbanism, Plan de amplasament și delimitare a imobilului vizat de OCPI M., Extras CF_ Sovata, Documentație topografică, etc), împuternicire avocațială(f. 50- 101 din dosar).
Cu data de 25 mai 2015, reclamanta D. I. a depus Note scrise de ședință, prin care s-a formulat excepția de nelegalitate, în temeiul disp.art.4 al.1 din Legea nr.554/2004 R, și s-a solicitat constatarea nulității absolute a autorizației de construire nr. 36/27.05.2009 emisă de către Primăria Orașului Sovata, pentru împrejmuirea imobilului, teren în suprafață de 600 mp, înscris în CF nr. 5811-Sovata sub nr. cad. 1830, pe baza planului de situație, avizat spre neschimbare, de către Primăria Orașului Sovata, la data de 27.05.2009, planului de amplasament și delimitare a bunului imobil, avizat de către OCPI-M., sub nr. 2133/2009 și a planului de situație avizat de către OCPI-M., sub nr. 2628/20.02, constatarea nulității absolute a autorizației de construire nr 31/04.06.2014 emisă de către Orașul Sovata, pentru edificarea unei construcții cu destinația de pensiune turistică, pe terenul anterior menționat, pa baza certificatului de urbanism nr. 3/14.01.2014, a documentației topografice întocmite de către d-1 R. I. Ș., având autorizație nr. RO-MS-F-_, a planului de situație avizat de către OCPI-M. sub nr. 2628/20.02.2014 și a memoriului tehnic întocmit de către . Tg. M. și obligarea intimatei la suportarea cheltuielilor ocazionate de judecarea acestei excepții.
În fapt reclamanta a arătat că este proprietara cotei de 1/1 parte din imobilul situat în Orașul Sovata, . prin nr. top. 3121/2/6, înscris în CF nr._-Sovata, în suprafață de 816 mp, pe care l-a dobândit în proprietate în baza contractului de vanzare-cumpărare autentificat la Biroul Notarului Public C. O. din Sovata, prin încheierea nr. 2/06._ și că a cumpărat terenul de la ., care înainte de cumpărare prin intermediul administratorului S. loan, în prezent decedat, i-a indicat pe teren poziția și amplasamentul terenului.
Terenul nu era îngrădit, dar după cumpărarea lui a fost marcat la aliniamentul dinspre stradă, cu semne vizibile și nu era folosit de către nimeni, după cum nu era nici un fel de construcție începută sau edificată pe acesta.
Datorită naturii activității sale, reclamanta a susținut că majoritatea timpului o petrece în Germania, unde are reședință, în țară venind doar sporadic, mai ales în concedii sau cu ocazia diferitelor sărbători.
În acest an, venind în țară cu ocazia sărbătorilor de paște catolic, reclamanta s-a deplasat și la locul unde se află situat terenul din litigiu, constatând că pe teren se afla în curs de executare o construcție cu mai multe nivele având destinația de pensiune turistică.
În urma acestor constatări, reclamanta a promovat o acțiune având ca obiect sistarea construcțiilor începute, înregistrată pe rolul Judecătoriei Sighișoara sub nr._ și o cerere de ordonanță președințială, pentru sistarea provizorie a edificării construcțiilor, până la soluționarea acțiunii de fond.
S-a susținut de către reclamantă, că pârâtul P. F. F., prin întâmpinarea formulată, a solicitat respingerea cererii de ordonanță președințială, arătând că terenul pe care se edifică construcția se află în proprietatea sa, are suprafața de 600 mp, și este identificat prin nr. top. 3121/1/4/1 (cad. 1830, fiind evidențiat în CF nr._-Sovata (CF vechi 5811-Sovata). Acesta a arătat de asemenea că edificarea construcțiilor are loc în baza autorizației de construire nr. 36/27.05.2009, emisă de către Primăria Orașului Sovata, pentru împrejmuirea imobilului teren, în suprafață de 600 mp, înscris în CF nr. 5811-Sovata sub nr. cad. 1830, pe baza planului de situație avizat spre neschimbare de către Primăria Orașului Sovata, la data de 27.05.2009, planului de amplasament și delimitare a bunului imobil avizat de către OCPI-M. sub nr. 2133/2009, precum și a autorizației de construire nr. 31/04.06.2014, emisă de către Orașul Sovata, pentru edificarea unei construcții cu destinația de pensiune turistică, pe terenul anterior menționat, pa baza certificatului de urbanism nr. 3/14.01.2014, a documentației topografice întocmite de către d-1 R. I. Ș. având autorizație nr. RO-MS-F-_, a planului de situație avizat de către OCPI-M. sub nr. 2628/20.02.2014 și a memoriului tehnic întocmit de către . Tg. M..
Reclamanta a arătat că există neconcordanțe cu privire la identificarea terenului pe care pârâtul a susținut că se edifică construcțiile .
Astfel, din punct de vedere topografic, prin suprapunerea hărții de CF peste planul localității Sovata (Anexa nr. 1), reclamanta a arătat că se poate constata că, terenul pe care se edifică construcțiile se identifică prin nr. top. 3121/2 (parcelă din care face parte și terenul având top. 3121/2/6) și nu pe nr. top. 3121 (din care face parte terenul pârâtului identificat sub nr. 3121/1/4/1).
S-a învederat că, prima întabulare a terenului dobândit de către pârât în proprietate, prin cumpărare, prin actul autentic de vânzare-cumpărare nr. 434/23.05.2008, a avut la bază o schiță întocmită de către PF Kalman I., în anul 2004 și avizată de către Primăria Orașului Sovata din care rezultă că terenul se află amplasat pe aliniamentul străzii D. (actuală . nu pe aliniamentul străzii Vulturilor, unde se edifică în prezent construcțiile (Anexa nr. 2) și are ca vecini (fără indicarea pct. cardinale), . latură, Statul R., pe o altă latură și Romsilva (adică pădurea) pe alte două laturi. Ulterior, după cumpărarea de către parat a terenului, cu ocazia solicitării autorizației de construire pentru îngrădirea terenului a fost întocmit un plan de amplasament și delimitare a imobilului, în care terenul astfel dobândit este reamplasat pe . cu . D.) și având ca vecini la V-această stradă, la N și E- Salvanu V., iar la S- M. E..
Actul de vânzare-cumpărare care a stat la baza dobândirii dreptului de proprietate de către pârât, a descris terenul ca fiind intravilan, în suprafață de 600 mp, situat administrativ în Sovata, . număr administrativ, Jud. M., înscris în CF 5811/Sovata, nr. cad. A+l - 3121/1/4/1.
S-a arătat de către reclamantă că, terenul dobândit de către pârât în proprietate, „a ajuns" pe amplasamentul actual în urma întocmirii planului de amplasament și delimitare a imobilului întocmit în anul 2009 și avizat de către OCPI- M. sub nr. 2133/12.03.2009, anterior emiterii certificatului de urbanism nr. 58/06.05.2009 și a autorizației de construire nr. 36/27.05.2009, emisă în vederea împrejmuirii terenului.
S-a mai susținut de către reclamantă că între .. Câmpului M. (fostă D.) există o distanță de cel puțin câțiva zeci de metri, ele neputând fi confundate sub aspectul amplasamentului în teren și că autorizațiile de construcție sunt lovite de nulitate absolută, fiind emise pentru edificarea unor construcții pe un teren identificat în mod eronat pe baza planului de amplasament și delimitare al imobilului întocmit în anul 2009 și avizat de către OCPI-M., sub nr. 2133/12.03.2009 și ca atare abilitează pârâtul la ridicarea unor construcții pe terenul altei persoane.
În drept s-au invocat prevederile art.1,4 și 10 din Legea nr.554/2004, art.451-452 Cod procedură civilă.
Reclamanta a anexat acestor note scrise identificarea topografică a parcelei cu nr.top 3121/2, schița întocmită de PF Kalman I., avizată de către Primăria Sovata, Autorizație de construire nr.36/27.05.2009 și nr.31/4.05.2014, Extras CF nr.6324 –Sovata, CF 4707/f Sovata, actele de întabulare și rectificare CF efectuate de către M. E. și M. F., foștii proprietari tabulari, antecesori în drepturi ai ., actul autentic de vânzare - cumpărare a terenului de către pârâți, extras din harta orașului Sovata, dovada achitării taxei judiciare de timbru (f.112- 123 din dosar).
Pe baza probatoriului administrat, constând din înscrisurile depuse de către părți la dosar, se constată și se rețin următoarele de către instanță:
Din cuprinsul CF nr._ Sovata(provenită din conversia de pe hârtie a CF nr.6324), A1 Top: 3121/2/6 se reține că este înscrisă în calitate de proprietară asupra imobilului în suprafață de 816 mp reclamanta D. I., cu titlu de cumpărare ca bun propriu, cu cota de 1/1 parte(f.6-15 din dosar).
De asemenea, conform înscrierilor din CF nr.5811 Sovata asupra imobilului de natură teren intravilan în suprafață de 600 mp, A+1=3121/1/4/1, nr.cad.1830, este înscris în calitate de proprietar, în cota de 1/1 parte, pârâtul P. F. F., cu titlu de cumpărare ca bun propriu.
Reclamanta susține că pârâții din prezenta cauză au demarat construirea unei pensiuni turistice pe imobilul proprietatea sa.
În urma întâmpinării depuse de către pârâtul P. F. F., reclamanta a invocat excepția de nelegalitate întemeiată pe art.4 al.1 din Legea nr.554/2004 rep.,solicitându-se constatarea nulității absolute a autorizației de construire nr.36/27.05.2009 emisă de către Primăria Orașului Sovata pentru împrejmuirea imobilului teren în suprafață de 600 mp, înscris în CF nr.5811 Sovata, sub nr.cad.1830, pe baza planului de situație avizat spre neschimbare de către Primăria Orașului Sovata, la data de 27.05.2009, planului de amplasament și delimitare a bunului imobil avizat de către OCPI M. sub nr.2133/2009 și a planului de situație avizat de către OCPI M. sub nr.2628/20.02.2009, ca și constatarea nulității absolute a autorizației de construire nr.31/4.06.2014 emisă de către orașul Sovata pentru edificarea unei construcții cu destinația de pensiune turistică pe același teren, pe baza certificatului de urbanism nr.3/14.01.2014, a documentației topografice întocmite de către Rozsa I. S. având autorizație nr.ROMSF00018, a planului de situație avizat de către OCPI M. sub nr.2628/20.02.2014 și a memoriului tehnic întocmit de către . Tg.M. .
În conformitate cu prev.art.248 al.1 NCPC, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și a celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Potrivit art.4 al.2 din L.554/2004, instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate ,constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunțe asupra excepției, iar în conf.cu disp.art.4 al.1 din același act normativ, legalitatea unui act administrativ cu caracter individual,indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu, sau la cererea părții interesate.
În sensul constituționalității disp.art.4 al.2,3 din Legea nr.554/2004, s-a pronunțat și Curtea Constituțională a României prin Decizia nr.267/2014.
Excepția invocată de către reclamantă a fost pusă în mod procedural în discuție după cum s-a consemnat în cuprinsul încheierii din data de 11.06.2015, când concluziile puse sub acest aspect de către reprezentantul convențional al pârâtul ui P. F. F. s-au consemnat ca atare.
Se constată de către instanță că, odată cu invocarea acestei excepții de nelegalitate, reclamanta în fapt a procedat la modificarea cererii de ordonanță președințială, adăugând noi petite la cele formulate prin cererea introductivă.
La soluționarea acestei excepții instanța este obligată să aibă în vedere disp.art.996 al.1 NCPC, în conformitate cu care, instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone masuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări, conform al.2 al art.996 NCPC ordonanța fiind provizorie si executorie, iar dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului.,
Conform art.996 al.3 NCPC, la cererea reclamantului, instanța va putea hotărî ca executarea să se facă fără somație sau fără trecerea unui termen.
După cum se reglementează prin disp.alin.4 al art.996 NCPC, ordonanța va putea fi dată chiar și atunci când este în curs judecata asupra fondului.
Prin disp.alin.5 al art.996 NCPC se reglementează expres că pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
Conform prev.art.997 NCPC, cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.
În ce privește procedura de soluționare a cererii de ordonanță președințială, prin disp.art.998 NCPC se reglementează că în vederea judecării cererii, părțile vor fi citate conform normelor privind citarea în pricinile urgente, că ordonanța poate fi dată și fără citarea părților, în caz de urgență deosebită aceasta putând fi dată chiar în aceeași zi, instanța pronunțându-se asupra măsurii solicitate pe baza cererii și a actelor depuse, fără concluziile părților, prin textul de lege citat reglementându-se că judecata se face de urgență și cu precădere, nefiind admisibile probe a căror administrare necesită un timp îndelungat.
Instanța reține mai întâi că, este atipică invocarea de către reclamantă a acestei excepții de nelegalitate în condițiile în care, de regulă, excepția este un mijloc de apărare de care uzează partea pârâtă.
Pe de altă parte, în temeiul excepției invocate se formulează noi capete de cerere prin care se solicită ca instanța să dispună măsuri cu caracter definitiv, ceea ce contravine dispozițiilor procedurale enumerate în cele ce preced și care se opun luării, pe cale de ordonanță președințială a unor măsuri definitive.
De asemenea, sub aspect probatoriu, în cauză s-ar impune întocmirea unei expertize topometrice prin care să se procedeze la identificarea topometrică atât a imobilului proprietatea reclamantei cât și al celui cu privire la care figurează înscris in cartea funciară în calitate de proprietar pârâtul P. F. F..
În consecință invocarea excepției de nelegalitate în cadrul unei cereri de ordonanță președințială cu care chiar reclamantul a investit instanța și prin care îi este oprit instanței să soluționeze cauza pe fond, vine în contradicție cu natura și obiectul procedurii speciale a cererii de ordonanță președințială, din acest punct de vedere excepția invocată apărând ca inadmisibilă.
Mai mult, din dispozițiile Legii nr.50/1991, nu se desprinde concluzia că, prin acest act normativ se reglementează că există obligația solicitantului unei autorizații de construire de a face dovada existenței unui drept de proprietate exclusivă asupra terenului pe care se va edifica construcția ce face obiectul autorizației.
Totodată, se mai reține de către instanță că nu în mod exclusiv de actele administrative a căror nelegalitate s-a invocat de către reclamantă depinde soluționarea prezentei pricini, întrucât la dosarul cauzei, de către părți s-au depus deopotrivă înscrisuri din cuprinsul cărora instanța să-și poată forma convingerea.
În consecință, instanța, constatând că soluționarea cauzei nu depinde în mod exclusiv de actele administrative cu privire la care s-a invocat excepția de nelegalitate urmează să dispună respingerea acestei excepții.
Sub aspectul chestiunilor ce țin de fondul judecării cererii de ordonanță președințială, se rețin următoarele de către instanță:
Ambele părți din cauză, după cum s-a arătat în cele ce preced, justifică un drept de proprietate asupra câte unei parcele de teren de pe teritoriul orașului Sovata, cu înscriere în cartea funciară.
Niciuna dintre părți nu a contestat, după procedura prevăzută de Legea 7/1996, înscrierile efectuate în favoarea fiecăruia, în cartea funciară.
Mai mult, instanța constată că pârâtul a prezentat documentație topometrică la întabularea în CF, pe când reclamanta, după cum ea înseși a menționat în considerentele acțiunii, nu a procedat la efectuarea unei asemenea identificări a imobilului său, la data când a încheiat actul de vânzare- cumpărare reprezentantul vânzătoarei IOMAR Turist indicându-i pe teren limitele imobilului ce urma să facă obiectul vânzării cumpărării, împrejurare remarcată și relevată și de către pârâtul P. prin întâmpinarea depusă în cauză.
Realitatea afirmațiilor reclamantei ar putea fi confirmată numai prin efectuarea unei expertize topometrice, ceea ce nu se poate dispune în prezenta cauză în care nu se cercetează cauza pe fond și care trebuie judecată cu maximă celeritate.
De altfel, soluționarea chestiunii amplasamentului real al imobilelor aflate în proprietatea părților din cauză ar conduce la soluționarea cauzei pe fond, ca și la luarea unei măsuri definitive.
Reclamanta, cu minime diligențe, la încheierea actului de vânzare – cumpărare ar fi putut afla cu certitudine amplasamentul exact al imobilului pe care l-a dobândit în patrimoniu prin act oneros, ori în anul 2004 aceasta nu a efectuat asemenea demersuri, pentru ca în prezent să afirme că se edifică o construcție pe terenul proprietatea sa, față de îndelunga perioadă de timp care s-a scurs de la data intrării fiecăreia dintre părți în posesia imobilelor, ca și de la data întabulării drepturilor reale dobândite în temeiul vânzării- cumpărării, în CF, rezultând că nu este îndeplinită nici condiția urgenței.
Față de înscrierile efectuate în favoarea fiecăreia dintre părți, în cartea funciară, se constată că imobilele aflate în proprietatea lor se identifică sub numere topo cadastrale diferite și în cărți funciare deosebite, ceea ce nu poate conduce la concluzia că, construcțiile în curs se realizează, fie și numai parțial, pe terenul reclamantei.
În aceste condiții se constată că, în favoarea fiecăreia dintre părți, deopotrivă, sunt aplicabile prevederile Protocolului adițional nr.1 la CEDO, care ocrotește dreptul de proprietate și căruia, numai în mod excepțional și pentru motive temeinice, i se pot aduce limitări sau restricționări.
Față de cele ce preced, instanța constată că aparența dreptului este în favoarea pârâților din prezenta cauză, din ansamblul probatoriului administrat neputându-se forma convingerea instanței în sensul temeiniciei acțiunii raportat la cerințele ce trebuie îndeplinite pentru a putea fi admisă o asemenea cerere în raport de reglementarea dată materiei prin disp.art.996 și următoarele NCPC.
Ca urmare, excepția de nelegalitate și acțiunea precizată a reclamantei vor fi respinse, iar potrivit art.453 al.1 NCPC, la cererea pârâtului P. F. F., reclamanta aflată în culpă procesuală va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată în cuantumul justificat cu înscrisurile de la filele 129- 131 din dosar, acestea fiind în cuantum de 1910 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția de nelegalitate, invocată de către reclamantă .
Respinge cererea de ordonanță președințială precizată a reclamantei D. I. domiciliată în Sovata, cart.E., ., jud.M. în contradictoriu cu pârâții P. F. F. domiciliat în Tg.M., pasajul Pădurii nr.21, jud.M. și . cu sediul în Sîng.de P., ., jud.M., pentru obligație de a face ,ș.a.
Obligă pe reclamantă la 1910 lei cheltuieli de judecată către pârâtul P. F. F..
Cu apel în 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată azi, 12 iunie 2015, în ședință publică.
Președinte, L. M. | ||
Grefier, M. H. |
L.M/M.H. 16 Iunie 2015
5 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 718/2015.... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 731/2015. Judecătoria... → |
|---|
