Plângere contravenţională. Sentința nr. 718/2015. Judecătoria SIGHIŞOARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 718/2015 pronunțată de Judecătoria SIGHIŞOARA la data de 12-06-2015 în dosarul nr. 718/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SIGHIȘOARA
CIVIL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 718/2015
Ședința publică de la 12 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. D.
Grefier A. S.
Pe rol pronunțarea în cauza civilă privind pe petentul G. M. în contradictoriu cu intimatul I.P.J. M., intervenient S.C.EUROINS R. A.-R. SA, intervenient A. R. ASTRA, intervenient F. O., având ca obiect plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . NR._/19.02.2015 .
La apelul nominal făcut în pronunțare se constată lipsa părților.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 10.06.2015, iar susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea din acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru azi, 12.06.2015, când s-a pronunțat următoarea hotărâre.
INSTANȚA
P. cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sighișoara la data de 23.02.2015 sub nr. de dosar_ petentul G. M. a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din 19.02.2015, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună constatarea nulității din oficiu a procesului verbal de contravenție ca urmare a prezentării ca adevărate a unor fapte nereale, anularea punctelor amendă, restituirea contravalorii amenzii achitate, anularea dispoziției măsurii reținerii permisului de conducere. În subsidiar a solicitat transformarea măsurii sancțiunii amenzii și a dispoziției suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pe o perioadă de 60 de zile, cu sancțiunea avertismentului.
În fapt s-a arătat că în data de 19.02.2015 ora 17:30, petentul circula cu autoturismul marca VW Transporter cu nr. de înmatriculare MPG-212 pe DN 13 A din direcția Bălăușeri spre Sovata, în coloană, având și în spate alte autovehicule care veneau în coloană datorită faptului că din sens opus circulau alte autovehicule. La un moment dat, din coloana de mașini aflată în spatele său a ieșit pe contrasens un autoturism marca VW Golf cu nr. de înmatriculare_, care a început efectuarea depășirii coloanei de mașini, printre care și cea a petentului, acest șofer ajuns cu partea laterală față dreapta a mașinii în lateralul panoului stânga a dubiței petentului, din motive pe care petentul nu le poate explica, a început să valseze pe șosea, moment în care, cu oglinda de pe ușa față dreapta și aripa față dreapta a acroșat panoul lateral stânga și ușa șoferului, înfundându-le.
Petentul a menționat că în momentul coliziunii acesta se afla în interiorul benzii pe sensul său de mers, iar la momentul impactului, a acroșării, din reflex a virat spre dreapta și a frânat creând posibilitatea autoturismului cu număr de M. să treacă în fața sa și să oprească căci din sens opus circulau mai multe autovehicule și exista riscul unei coliziuni frontale.
Petentul a susținut faptul că la locul accidentului au oprit mai multe mașini, având loc un schimb de replici între acesta și celălalt conducător auto implicat în accident care l-a acuzat pe petent de producerea accidentului, motiv pentru care petentul a sunat la 112 și a chemat poliția, la fața locului prezentându-se un agent la poliției rutiere din cadrul Poliției Bălăușeri care după ascultarea ambelor părți a afirmat că vinovat de producerea accidentului se face petentul, ambii conducători deplasându-se la sediul poliției unde au dat declarații și au descris producerea accidentului.
De asemenea petentul a susținut faptul că acesta a constatat că roata față dreapta a autoturismului VW Golf era spartă, fapt care îl face să creadă că, coliziunea din timpul depășirii s-a datorat acestui motiv, susținând și că din încadrarea și descrierea făcută în conținutul procesului verbal de către agentul de poliție nu reiese și nu există nicio dovadă a faptului că petentul a încercat să efectueze manevra de depășire a vreunui autoturism, din cercetarea la fața locului și din dinamica producerii accidentului nerezultând vinovăția petentului, vinovat fiind celălalt conducător auto care avea obligația să se asigure înainte de a schimba poziția de mers, astfel cum prevede art. 54 din OUG nr. 195/2002, precum și art. 118 din OUG nr. 195/2002.
Petentul a invocat prezumția de nevinovăție arătând că obligația dovedirii acuzațiilor revine agentului constatator și nu lui.
În drept petentul a invocat dispozițiile art. 6 alin. 1,art. 7 alin. 1 și alin.2, art. 16 alin. 1, alin. 7, art. 17, art. 21 alin. 3, art. 31 alin. 1, art. 35, art. 36 din OG 2/2001., art. 35, art. 53, art.118 și art. 120 alin. 1 lit. j din OUG nr. 195/2002.
În probațiune petentul a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorii G. I. T. și G. L..
La plângere s-a anexat împuternicirea avocațială, copie e PV . nr._/19.02.2015, dovada reținerii permisului de conducere, copie certificat de înmatriculare, copie asigurare RCA și Carte V., copie certificate de naștere copii, legislația OUG nr. 195/2002 și OG 2/2001.
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 20 lei (f. 65).
La data de 10.03.2015 intimatul a depus la dosarul cauzei întâmpinare arătând instanței că motivul care a stat la baza sancționării contravenționale a petentului a fost săvârșirea unei contravenții la data de 19.02.2015, constând în faptul că în timp ce conducea autovehiculul marca VW cu nr. de înmatriculare MPG 212 pe DN 13A la km 0+900m, având direcția de deplasare dinspre Bălăușeri spre Călimănești, la un moment dat, ajungând în spatele unui autoturism, a efectuat manevre cu scopul de a-l depăși, ocazie cu care a tamponat auto marca VW cu nr. de înmatriculare_ care efectua manevra de depășire a acestuia, astfel încât, în conformitate cu prevederile art. 119 din HG nr. 1391/2006 și sancționată de art. 101 alin. 3 lit. a din OUG nr. 195/2002, agentul constatator aplicând amenda în cuantum de 780 lei și măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pe o perioadă de 60 de zile.
Intimatul a solicitat respingerea petitului privind exonerarea petentului de la plata amenzii ca nefondat, arătând și că instanța este limitată în demersul său la analizarea temeiniciei și legalității măsurii complementare a suspendării, legiuitorul instituind ca sancțiune complementară obligatorie suspendarea dreptului de a conduce într-o astfel de situație.
De asemenea intimatul a solicitat respingerea petitului privind înlocuirea sancțiuni amenzii cu avertismentul ca fiind nefondat, cu cheltuieli de judecată.
În drept susținerile intimatului au fost întemeiate pe dispozițiile art. 205 și urm., art. 194 alin. 1 lit. d și e din Legea nr. 134/2010, art. 245-247 din Legea nr. 134/2010 privind codul de procedură civilă, art. 16, 17 și 19 din OG 2/2001, OUG nr. 195/2002 și HG nr. 1391/2006.
La întâmpinare au fost anexate următoarele: raport agent constatator (f. 33-34), copie PV . nr._ (f. 35-36), declarație F. O. (f. 37-38), declarație G. M. (f. 39-40), rezultat alcotest (f. 41).
La data de 21.04.2015 s-a primit la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare depusă de către petent prin care acesta a solicitat respingerea argumentației făcute prin întâmpinare de către intimat, ca fiind netemeinică și legală, iar pe cale de consecință menținerea plângerii ca temeinică și legală.
Acesta a arătat că deși în întâmpinare s-a susținut că petentul a efectuat manevre cu scopul de a depăși mai multe autovehicule ce se aflau în fața acestuia, intimatul nu a făcut dovada și nici nu a identificat autovehiculele pe care petentul încerca să le depășească, nearătând numărul de înmatriculare al acestor două microbuze sau numele conducătorilor auto. S-a susținut de asemenea că din declarația și desenul celuilalt conducător auto se poate observa cu ușurință faptul că petentul nu a ieșit din interiorul benzii sensului său de mers pe contrasens în vederea efectuării manevrei de depășire, coliziunea având loc pe banda petentului, acesta fiind cel care a fost acroșat lateral de celălalt conducător auto și nu invers.
La termenul din data de 20.05.2015 instanța a încuviințat pentru petent proba cu înscrisuri și, ținând cont de teza probatorie a încuviințat și proba testimonială cu martorul G. I. T., declarația acestuia fiind consemnată la fila 67.
Din oficiu instanța a procedat la luare unei declarații petentului G. M. (f. 66). Tot din oficiu instanța a pus în discuție și încuviințat proba cu interogatoriul celuilalt conducător auto, intervenientul F. O..
Analizând plângerea contravențională prin prisma susținerilor petentului, a materialul probator administrat și a dispozițiilor legale incidente în cauză, instanța reține următoarele:
P. procesul verbal . nr._ din 19.02.2015 petentul G. M. a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 780 lei ( 8 puncte amendă) și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 60 de zile conform art. 101 alin. 1 lit.a din OUG nr. 195/2002 raportat la art. 119 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, reținându-se că în data de 19.02.2015 a condus auto marca VW MPG 212 pe DN 13A km 0+900 m dinspre Bălăușeri înspre Călimănești, ajungând în spatele unui autovehicul a manevrat autovehiculul pentru a-l depăși, tamponând auto VW_ care efectua manevra de depășire regulamentară a acestuia.
Procesul verbal a fost semnat de luare la cunoștință cu mențiunea ”contest cele consemnate în procesul verbal întrucât nu corespund stării de fapt. Aceste obiecțiuni se datorează faptului că nu sunt vinovat de producerea depășirii și în consecință de evenimentul rutier și nu mă consider vinovat de fapta reținută în sarcina mea”.
În drept, conform art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție, pronunțându-se și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Sub aspectul legalității procesului-verbal contestat, verificând respectarea condițiilor de formă, instanța reține că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art.17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate de instanță din oficiu; de altfel petentul nu a criticat procesul verbal sub aspect formal, punând în discuție doar temeinicia procesului-verbal.
Referitor la îndeplinirea condițiilor de fond, potrivit art.101 alin.3 lit.a C. proc. civ. constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: a) nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depășirea sau trecerea la culoarea roșie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale […].
În acest sens instanța reține și dispozițiile art. 119 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 conform cărora conducătorul de vehicul care urmează să fie depășit este obligat sa nu mărească viteza de deplasare și să circule cât mai aproape de marginea din dreapta a părții carosabile sau a benzii pe care se deplasează.
Instanța constată, prin raportare la descrierea faptei din procesul-verbal, că aceasta a fost corect încadrată în textele legale sus-menționate, sancțiunile fiind de asemenea legal aplicate, în funcție de limitele prevăzute de lege (art.101 alin.3 lit.a raportat la art.98 alin.4 lit.c din OUG nr.195/2002) .
Din perspectiva temeiniciei procesului verbal contestat, petentul neagă săvârșirea faptei apreciind că vinovat de producerea accidentului se face celălalt conducător auto care a efectuat manevra de depășire a coloanei de mașini ce se aflau în fața sa, printre care și cea a petentului, acest conducător, în momentul în care a ajuns în dreptul mașinii conduse de petent începând să valseze pe drum astfel încât a acroșat autovehiculul condus de petent.
Din probatoriul administrat în cauză instanța constată că susținerile petentului nu sunt întemeiate.
În cauza de față stabilirea culpei în producerea accidentului s-a realizat de către agentul constatator al cărui raționament în stabilirea dinamicii accidentului s-a bazat pe coroborarea declarațiilor celor doi conducători auto implicați în accident, ținând cont și de poziționarea avariilor precum și de drumul pe care se aflau cele două mașini.
Astfel, contrar susținerilor petentului conform cărora depășirea s-a efectuat pe o porțiune de drum unde marcajul longitudinal era continuu, drumul fiind în curbă, instanța constată că accidentul s-a produs pe o porțiunea de drum unde marcajul longitudinal era discontinuu, depășirea petentului fiind de asemenea realizată pe o astfel de porțiune. Acestea reies din declarația intervenientului F. O. care se coroborează cu cele consemnate în raportul întocmit de agentul constatator unde se arată că în acea zonă depășirea era permisă. De altfel consemnarea zonei în care s-a produs accidentul s-a realizat de către agentul constatator după ce acesta s-a deplasat la fața locului și a analizat cu atenție zona producerii accidentului.
P. plângerea formulată petentul a susținut faptul că acesta se deplasa în coloană, având în spatele său alte autovehicule care veneau din coloană, datorită faptului că din față circulau autovehicule, iar din spatele său a ieșit mașina condusă de către intervenient care a început efectuarea depășirii coloanei de mașini, inclusiv cea a petentului, intervenientul în momentul în care a ajuns în dreptul autovehiculului condus de către petent începând a valsa pe drum, acroșând mașina condusă de petent. Ulterior, audiat în fața instanței petentul a susținut faptul că în fața sa circulau doar două microbuze, iar în spatele său singura mașină care circula era cea a intervenientului care a efectuat manevra de depășire a petentului, iar în momentul în care a ajuns în lateralul acestuia a început sa valseze pe drum, acroșând mașina condusă de petent.
Instanța constată că susținerile petentului referitoare la acroșarea sa de către petentul care „valsa” pe drum sunt neîntemeiate. Astfel, deși martorul audiat în cauză a susținut faptul că acesta a văzut autoturismul condus de petent care l-a depășit pe acesta și care, ”valsând” pe drum l-a acroșat, acest martor deplasându-se din sens opus, dinspre direcția Sovata înspre Bălăușeri, totusi, audiat în cauză, intervenientul a arătat că la momentul accidentului din sens opus nu venea nicio altă mașină, mașina condusă de el, de petent și cele două microbuze fiind singurele autovehicule care circulau la acel moment pe drum. De altfel, nici agentul constatator în raportul său nu a menționat existența vreunui martor ocular.
De asemenea susținerile petentului privitoare la faptul că intervenientul ” valsa” pe drum astfel încât, ajuns în lateralul petentului l-a acroșat sunt neîntemeiate, având în vedere faptul că din declarația intervenientului reiese că acesta se afla la minim 3 metri în spatele autovehiculului condus de petent, mergând o distanță suficient de lungă în spatele acestuia. Ținând cont de aceasta, având în vedere faptul că intervenientul nu a început manevra de depășire de la o distanță foarte lungă în spatele petentului, ci din spatele acestuia unde a mers o distanță lungă de drum, instanța apreciază că față de această distanță mică dintre autovehiculul intervenientului și cel al petentului, acest ” vals” pe care se bazează susținerile petentului nu ar fi fost posibil. De altfel, petentul nu a oferit o explicație a acestui ”vals” al autovehiculului intervenientului, decât faptul că acesta avea pană fața dreapta, fapt ce îl determină să creadă că accidentul s-a datorat acestui motiv, însă din declarația intervenientului reiese faptul că în urma coliziunii janta față dreapta s-a îndoit, făcând pană, acest fapt nefiind negat de către petent care recunoaște posibilitatea ca intervenientul să fi făcut pană pe roata față dreapta în urma coliziunii.
Pentru considerentele mai sus expuse instanța constată că procesul verbal a fost temeinic încheiat, culpa în producerea accidentului aparținând petentului care nu s-a asigurat când a început manevra de depășire a celor două microbuze, astfel încât a intrat în coliziune cu autovehiculul condus de intervenientul F. O..
În privința sancțiunii, agentul constatator i-a aplicat petentului o amendă în cuantum de 780 lei în limitele prevăzute de art. 98 alin.4 lit.c din OUG nr.195/2002 și măsura complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 60 de zile.
Având în vedere elementele prevăzute de art.21 alin.3 din OG nr.2/2002, față de împrejurarea că nerespectarea regulilor de circulație privind depășirea a avut ca urmare producerea unui accident, producându-se de asemenea pagube materiale, luând în considerare și atitudinea petentului de nerecunoaștere a faptei, instanța apreciază că sancțiunile aplicate sunt proporționale cu gravitatea faptei săvârșite, iar agentul constatator a procedat la o corectă individualizare a acestora.
În consecință, constatând legalitatea și temeinicia procesului-verbal contestat, în temeiul art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională.
Având în vedere dispozițiile art. 452 C.proc.civ, deși petentul a căzut în pretenții, ținând cont de faptul că intimatul nu a făcut dovada existenței unor cheltuieli de judecată, instanța constată că cererea acestuia de acordare a cheltuielilor de judecată este neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul G. M., domiciliat în . nr. 49, ., CNP_, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat S. C., cu sediul în S. G., ., ., ., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. M., cu sediul în Târgu M., .. 16, jud. M., intervenient S.C.EUROINS R. A.-R. SA, cu sediul în Voluntari, .. 10, Global City Business Park, Clădirea 023, ., intervenient A. R. ASTRA, cu sediul în București, .. 3, ., sector 3, intervenient F. O., cu domiciliul în Târnăveni, ., jud. M., având ca obiect plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . NR._/19.02.2015, ca neîntemeiată.
Menține procesul verbal de contravenție . nr._ din 19.02.2015 ca fiind legal și temeinic încheiat.
Respinge cererea intimatului de obligare a petentului la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sighișoara.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12.06.2015
Președinte, A. D. | ||
Grefier, A. S. |
Red. A.D./thred. A.S.
8ex/02.07.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 714/2015.... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 719/2015.... → |
|---|
