Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1193/2016. Judecătoria SLATINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1193/2016 pronunțată de Judecătoria SLATINA la data de 09-02-2016 în dosarul nr. 1193/2016
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SLATINA
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR 1193
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU
DIN DATA DE 09 februarie 2016
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: V. M. V.
GREFIER: D. M. D.
Pe rol se află soluționarea cauzei având ca obiect cerere de valoare redusă, privind pe reclamanta . SRL -CREDITOR CESIONAR - sector 2, București, .. 10A în contradictoriu cu pârâta P. I..
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța în temeiul art. 94, art. 107 și art. 1027 Noul Cod de Procedură Civilă verificându-și competența, constată că este competentă general, material și teritorial în soluționarea cauzei de față, în temeiul art. 237, art. 255 și art. 258 din Noul Cod de Procedură Civilă, vazând art. 1030 alin. 9 Noul Cod de Procedură Civilă din încuviințează pentru reclamantă proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei. Înscrisurile vor fi admise ca fiind probe concludente și pertinente soluționării cauzei, după care declară deschise dezbaterile asupra fondului, și nemaifiind alte cereri reține cauza spre soluționare
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze, instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 02 decembrie 2016 sub nr._, reclamanta E. K. ROMANIA SRL în contradictoriu cu pârâta P. I., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 197,27lei reprezentând debit principal, a sumei de 197,27 lei reprezentând penalități contractuale de întârziere, a sumei de 15,84RON – dobânzi legale, a sumei de 718,10lei – taxa de reziliere conform clauzelor contractuale, precum și la plata cheltuielilor de judecată de 50 lei reprezentând taxă de timbru.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în fapt, intre Orange România SA (fosta .) si debitor s-a încheiat contractul de servicii de telecomunicatii integrate, in baza căruia i s-a atribuit codul de abonat_.
În conformitate cu condițiile generale ale acestui contract, ORANGE ROMÂNIA SA avea obligația sa furnizeze servicii de telecomunicații, iar debitorul avea obligația sa achite contravaloarea serviciilor prestate in baza facturilor emise de către ORANGE ROMÂNIA SA in termen de 14 zile calendaristice de la emiterea facturilor conform clauzelor contractuale referitoare la Facturare si Termene de Plata
Compania Orange România SA a prestat serviciile pentru care s-a obligat contractual, emițând facturi anexate la dosar, care insa nu au achitate integral de către debitor.
Pentru serviciile prestate si neachitate la termen, s-au calculat penalități conform contractului pana la concurenta cu debitul principal iar apoi s-au calculat dobânzi legale, conform OG 13/2011. Rațiunea pentru care se solicita atât penalitățile contractuale, in limita debitului principal, cat si dobânzile legale este repararea integrală a prejudiciului suferit prin neplata serviciilor prestate. Astfel, penalitățile de intarziere reprezintă prejudiciul efectiv suferit de către reclamantă, care a fost evaluat de către parti anterior producerii sale, iar dobânzile legale reprezintă beneficiul nerealizat datorita neplății. O reparare integrala si efectivă a prejudiciului nu s-ar putea realiza decât prin acoperirea atât a damnum emergens, cat si a lucrum cessans.
S-a menționat că, dreptul de creanța al ORANGE ROMÂNIA SA fata de debitorul cauzei provenind din contractul de abonament incheiat, a fost cesionat către E. INVESTMENT RO GMBH, iar EOS KSI ROMÂNIA SRL efectuează activități de recuperare a creanțelor cedate in calitate administrator al activelor. Astfel dreptul la acțiune pentru obținerea îndeplinirii obligației de plata corelative poate fi exercitat de către EOS KSI ROMÂNIA SRL.
În drept, cererea a fost întemeiată prezenta cerere pe dispozițiile art. 1.025 si următoarele din Noul Cod de Procedura Civila, privind Procedura cererilor cu valoare redusa, Titlul VI, Capitolul I privind Cesiunea de creanța - Noul Cod Civil
In temeiul art. 1.031, Noul C.Proc. Civ., s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Pârâta legal citată nu a formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Între Orange Romania SA (fostă .) și debitor s-a încheiat contractul de servicii de telecomunicații integrate nr._/ 08 februarie 2013 în baza căruia s-a atribuit codul de abonat_.
In consecință, contractul fiind incheiat dupa . Noului Cod Civil, cauzei sunt aplicabile aceste dispozitii de drept material substantial.
În baza raporturilor contractuale, Orange Romania SA a emis facturi anexate la filele 17-27 în valoare totală de 197,27lei.
Urmare a contractului de cesiune încheiat între Orange Romania SA și E. K. ROMANIA SRL, creanța datorată de pârât a fost cesionată către reclamanta din prezenta cauză.
În drept, conform art.1.025 C. procedura cererilor de valoare redusă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei de la data sesizării instanței.
Potrivit art.1.030 alin.2 C., față de neprimirea unui răspuns din partea pârâtului, instanța urmează a se pronunța cu privire la cererea introductivă de instanță, în raport de actele aflate la dosarul cauzei.
Astfel, conform art.1350 din C.civ. în vigoare la momentul încheierii contractului/ 08 februarioe 2013, convențiile legal întocmite au putere de lege între părțile contractante.
Cu privire la suma de 197,27lei reprezentând contravaloare servicii prestate:
Având în vedere contractul și facturile depuse de reclamantă și atitudinea procesuală a pârâtei care nu a depus răspuns și nu s-a prezentat la judecată pentru a face dovada achitării debitului pretins sau a netemeiniciei acțiunii, instanța reține că societatea creditoare a probat existența unei creanțe certe, lichide și exigibile împotriva debitorului, potrivit art.249 C.p.c..
În consecință, pentru motivele de fapt și de drept anterior menționate, instanța va admite primul capăt de cerere și va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 197,27lei reprezentând debit principal.
În privința capătului de cerere având ca obiect plata sumei de 197,27lei reprezentând penalități de întârziere în conformitate cu prevederile contractuale, față de neîndeplinirea obligației contractuale de plată a debitului principal, instanța va îl obliga pe debitor și la plata sumei de 197,27lei penalități de întârziere de 0,5% /zi de întârziere, calculate în limita sumei datorate, însușindu-și modul de calcul depus la dosar de creditor, ca fiind legal și corect matematic. În argumentare instanța reține clauza nr. 1.9 alin.4 din Termenii și Condițiile Generale ale contractului încheiat între părți.
Sub aspectul capătului de cerere care privește plata sumei de 15,84 lei reprezentând dobânzi legale în conformitate cu dispozițiile legale în materie, instanța reține disp. art.1 alin.3 și art.2 din OG 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, potrivit cărora în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea, din interpretarea cărora rezultă că dobânda legală se va percepe exclusiv în situația în care părțile nu au prevăzut nivelul dobânzii convenționale. O altă interpretare, în sensul calculării dobânzii contractuale în limita debitului principal, cu posibilitatea de cumulare a dobânzii legale pentru perioada ulterioară, ar încălca principiul forței obligatorii a actului juridic civil, având drept scop eludarea verificării existenței clauzelor contractuale abuzive.
Față de cele de mai sus, constatând că stipularea unor penalități contractuale exclude perceperea unor dobânzi legale (chiar) pentru o perioadă ulterioară calculării primelor, instanța va respinge ca neîntemeiat capătul de cerere având ca obiect plata sumei de 15,84 lei reprezentând dobânzi legale în conformitate cu dispozițiile legale în materie.
În privința taxei de reziliere solicitate, instanța reține dispozițiile art.1.16 din contractul încheiat potrivit căruia contractul poate înceta, prin reziliere, la inițiativa Orange Romania, fără punerea în întârziere, fără preaviz, fără intervenția instanței judecătorești și fără îndeplinirea vreunei alte formalități la data menționată în notificarea scrisă de reziliere trimisă de către Orange România.
Întrucât pentru stabilirea existenței declarației unilaterale de reziliere ca și condiție pentru acordarea taxei de reziliere (cât și pentru calcularea valorii acesteia), este necesară dovedirea emiterii și comunicării actului juridic unilateral de către Orange Romania, instanța constată că, în lipsa acestei declarații, cererea de acordare a taxei de reziliere nu poate fi constatată ca întemeiată de către instanță.
Mai mult, tot cu privire la capătul de cerere privitor la acordarea taxei de reziliere, instanța reține că nu s-a făcut de către creditoare nici dovada caracterului cert al creanței, intrucat nu s-a probat data invocata de la care ar fi operat rezilierea, astfel incat instanța să poată stabili în concret existența acestei creanțe. Cu alte cuvinte, certitudinea creanței nu rezultă din înscrisurile depuse la dosar, fiind doar o afirmație a creditoarei în cererea de chemare în judecată prin care solicită doar obligarea debitorului la plata acestei sume.
Mai mult decât atât, din perspectiva Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive în contractele dintre comercianți și consumatori se impune efectuare unei analize judiciare cu privire la un eventual caracter abuziv al acestei clauze penale referitoare la taxa de reziliere, analiză care nu poate fi efectuată în procedura sumară a cererilor de valoare redusă, fiind necesară o procedură de drept comun cu un regim probatoriu mai permisiv.
Pe de altă parte, nu i se poate opune debitoarei pârâte o convenție pe care aceasta nu și-a însușit-o, care emană de la cedentul creanței și despre care nu s-a produs nicio probă că ar fi fost semnată de către pârâtă .
Întrucât sarcina probei, în temeiul art. 249 C.p.c., aparține reclamantei, față de nedovedirea rezilierii unilaterale de către Orange Romania SA a contractului de servicii de telecomunicații integrate nr._/ 08 februarie 2013, instanța va respinge ca neîntemeiat si capătul de cerere având ca obiect plata taxei de reziliere în valoare de 718,10lei.
Potrivit dispozițiilor art. 453 C.proc.civ., cheltuielile de judecată efectuate de reclamantă vor fi suportate de pârât pe temeiul culpei sale procesuale, urmând a îl obliga pe acesta și la plata către reclamantă a sumei de 50 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea de valoare redusă formulată de reclamanta E. K. ROMANIA SRL, CUI_, creditor cesionar, cu sediul în București, .. 10A, sector 2, în contradictoriu cu pârâta P. I., cu domiciliul in Municipiul Slatina, ., Județul O...
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 197,27lei reprezentând debit principal și a sumei de 197,27lei reprezentând penalități contractuale de întârziere.
Respinge capetele de cerere privind obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 15,84 lei reprezentând dobânzi legale si la plata sumei de 718,10 lei reprezentând cv. taxei de reziliere ca neîntemeiate.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 50 lei reprezentând taxă de timbru.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare ce se va depune la Judecătoria Slatina.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 09 februarie 2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. VVM
Tehnored. VVM
4 ex./10 februarie 2016
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... | Fond funciar. Sentința nr. 1153/2016. Judecătoria SLATINA → |
|---|
