Plângere contravenţională. Sentința nr. 1410/2016. Judecătoria SLATINA

Sentința nr. 1410/2016 pronunțată de Judecătoria SLATINA la data de 17-02-2016 în dosarul nr. 1410/2016

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SLATINA

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1410

Ședința publică din data de 17.02.2016

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: M. E. C.

GREFIER: R. M. T.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect ,,plângere contravențională”, formulată de petentul D. N. M. (CNP_), cu sediul procesual ales la cabinet avocat C. R. din Slatina, ., jud. O. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, cu sediul în București, .. 4-6, sector 5.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care

Instanța pune în discuție excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Slatina invocată de intimat prin întâmpinare și rămâne în pronunțare pe această excepție.

JUDECĂTORIA

Prin plângerea contravențională inregistrată pe rolul Judecatoriei Slatina la nr._ petentul D. N. M. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul General al Politiei Române, a solicitat instantei ca prin hotararea ce va pronunta, să dispună

-in principal: constatarea nulității absolute a procesului-verbal ., nr._/24.10.2015, pentru lipsa elementelor obligatorii prevăzute de art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001; exonerarea sa de la plata amenzii in cuantum de 945 lei; anularea măsurii complementare a suspendării permisului de conducere pentru perioada de 90 de zile.

-în subsidiar: anularea procesului-verbal ., nr._/24.10.2015 pentru

netemeinicie; exonerarea sa de la plata amenzii in cuantum de 945 lei; anularea măsurii complementare a suspendării permisului de conducere pentru perioada de 90 de zile.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că la data de 24.11.2015 se deplasa dinspre București spre Pitești, la volanul autoturismului înmatriculat sub nr._ pe autostrada Al. La un moment dat la km 94, un echipaj de politie i-a solicitat sa oprească mașina pe partea dreapta.

A dat curs indicațiilor agentului de politie iar acesta, după ce i-a prezentat documentele, i-a adus la cunoștința faptul ca autoturismul pe care îl conducea a fost înregistrat de aparatul radar - instalat pe mașina de politie aflata in deplasare - ca având o viteza de 218 km/h, viteza ce depășește cu mult limita de viteza legala de 130 km/h pentru aceasta porțiune de autostrada.

Agentul de politie i-a comunicat faptul ca, intrucat a depășit limita legala de viteza cu peste 50 km/h urmează sa i se intocmeasca proces-verbal prin care va fi amendat si i se va retine permisul de conducere in vederea suspendării dreptului de a conduce pe o perioada de 90 de zile.

I-a explicat agentului de politie ca a circulat cu viteza legala de 170 km/h, autoturismul fiind pus pe pilot automat la aceasta viteza, iar viteza de 218 km/h cu siguranța este o eroare a aparatului radar, mai ales ca, mai avea un alt autoturism ce rula in fata sa si care nu a fost oprit, iar pe banda 1 de circulație rula un alt autoturism neputandu-se stabili care era viteza sa si care era cea a celuilalt vehicul.

Cu toate aceste explicații, agentul de politie s-a deplasat la autoturismul politiei unde a întocmit procesul-verbal ., nr._/24.10.2015 prin care a dispus următoarele masuri: amenda in cuantum de 945 lei, 9 puncte-amenda, reținerea permisului de conducere in vederea suspendării dreptului de a conduce pe o perioada de 90 de zile.

După întocmire procesul-verbal i-a fost adus sa-1 semneze ocazie cu care a formulat obiectiuni in sensul ca a declarat ca " consideră ca nu a circulat cu aceasta viteza deoarece mai avea o mașina in fata" si apoi a semnat.

I-a fost reținut permisul de conducere si i-a fost eliberata o dovada in acest sens.

Motive de nelegalitate.

Având in vedere ca în cuprinsul procesului-verbal de contravenție, organul constatator nu a menționat numărul înregistrării video efectuate, iar fata de lipsa acestor mențiuni obligatorii privind datele de identificare ale cinemometrului din cuprinsul procesului-verbal de contravenție, ce are consecințe cu privire la legalitatea procesului-verbal, petentul solicită să se constate nulitatea absoluta a acestuia, ca urmare a imposibilității instanței de a stabili îndeplinirea cerințelor legale referitoare la constatarea contravenției.

Astfel, fotografia radar ce urmează a fi depusa de către parata la dosarul cauzei, nu poate constitui o proba legala prin care sa se stabilească cu certitudine săvârșirea de către petent a contravenției reținute in sarcina sa, instanța neavand convingerea ca, cinemometrul cu care s-a efectuat inregistrarea video, este identic cu cel menționat in buletinul de verificare metrologica depus la dosar.

Pe de alta parte, clarificarea acestui aspect nu se poate intemeia pe prezumția ca, buletinul de verificare metrologica ce va fi depus la dosar de către parata, vizează chiar cinemometrul cu care a fost inregistratata viteza cu care a circulat petentul, dispozițiile art. 329 c.civ. stabilind doua condiții de admisibilitate a prezumției simple, respectiv sa, aibe o greutate si puterea de a naște probabilitate si sa fie admisibila proba cu martori, condiții ce nu sunt indeplinite in cauza de fata.

Analizând dispozițiile art. 16 alin.l din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor prin raportare la conținutul procesului-verbal de contravenție ., nr._/24.10.2015 se va constata ca acesta a fost incheiat cu incalcarea dispozițiilor legale.

Art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 prevede:

"Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu:

data si locul unde este încheiat;

Din analiza procesului-verbal de constatare a contravenției se constata ca acesta a fost intocmit cu incalcarea dispozițiilor legale deoarece: atunci când descrie fapta contravenționala agentul constatator :

- nu menționează limita legala de viteza pe acel sector de drum;

Având in vedere aceste incalcari ale dispozițiilor legale, apreciează ca procesul-verbal de contravenție este lovit de nulitate, motiv pentru care solicită, in principal, constatarea nulității absolute a procesului-verbal ., nr._/24.10.2015 pentru motivele mai sus invocate si in subsidiar constatarea nulității relative a acestuia.

In ceea ce privește vătămarea, aceasta este una expresa si nu trebuie dovedita de către petent.

Constatând nulitatea absoluta a procesului-verbal urmează sa dispuneți si exonerarea mea de plata amenzii si, de asemenea, anularea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce.

Motive de netemeinicie.

Asa cum a arătat si in cuprinsul procesului-verbal la rubrica " Alte mențiuni", la data de 24.10.2015 când a fost oprit de agentul constatator circula cu viteza regulamentara iar mențiunea ca ar fi circulat "cu viteza de 218 Km/h" nu corespunde realității, după cum va dovedi in continuare.

F. de aceste aspecte, petentul solicită anularea procesului-verbal contestat pentru netemeinicie si exonerarea de toate masurile aplicate.

IV.Jurisprudenta relevanta a Curții Constituționale

Precizează ca, prin decizia nr. 1096/08.09.2009 pronunțată de Curtea Constituțională și publicată în M.Of. nr. 695/ 15.10.2009, Curtea a constatat că:

procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acestuia, este contestată chiar prezumția de care se bucură. în acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul necesar stabilirii și aflării adevărului. Chiar dacă art. 47 din OG nr. 2/2001 face referire la dispozițiile Codului de procedură civilă, instanțele de judecată nu pot face aplicarea strictă a regulii „onus probandi incumbit actori” ci, din contră, chiar ele trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului, din moment ce contravenția intră sub incidenența art 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Prin urmare, nu se poate răsturna sarcina probei". Aceeași optică a Curții Constituționale o întâlnim și într-o decizie recentă, respectiv Decizia nr. 1382/26.10.2010 publicată în M.Of. nr. 822/09.12.2010.

Jurisprudenta CEDO relevanta.

In ceea ce privește temeinicia procesului verbal de contravenție, din perspectiva jurisprudentei Curții Europene a Drepturilor Omului in raport de dispozițiile art. 6 CEDO, deși necalificata in dreptul intern ca fiind de natura penala, contravenția este subsumata noțiunii de "acuzație in materie penala", având in vedere câmpul de aplicare generala al normei, cat si preeminenta caracterului represiv al sancțiunii contravenționale.

Din acest punct de vedere se impune in mod necesar respectarea garanțiilor specifice recunoscute persoanei acuzate, intre care si a prezumției de nevinovăție a petentului, ce privește si sarcina probatiunii in cadrul soluționării unei plângeri contravenționale, care fara îndoiala profita persoanei acuzate si incumba intimatei.

Astfel, procesul-verbal de constatare si sancționare al contravenției trebuie sa aibă la baza intocmirii sale mijloace de proba temeinice in ceea ce privește vinovăția petentului in săvârșirea faptei, mențiunile agentului constatator inserate in actul sanctionator neputand singure servi drept temei pentru aplicarea sancțiunii contravenționale in absenta altor mijloace de proba.

Relevante sunt soluțiile pronunțate in cauzele Ozturk vs Germania, Engel vs Olanda, Lauko vs Slovacia si A. vs România

Analizând criteriile stabilite pe cale jurisprudentiala de CEDO (cauza Lauko vs Slovacia, A. vs România), instanțele au constatat ca domeniul contravențional intra in sfera de aplicare a art. 6 paragraf 1 din CEDO, in latura sa penala. Curtea a constatat in mod repetat si pertinent (cauza Ziliberberg vs Republica M.) faptul ca elementul esențial pentru a stabili daca art. 6 paragraf 1 CEDO este aplicabil in latura sa penala, este caracterul preventiv si sanctionator al sancțiunii aplicate sau aplicabile petentului.

In cauza, având in vedere sancțiunile aplicate, este mai mult decât evident ca, acuzațiile ce îi sunt imputate prin procesul-verbal de contravenție din data de 24.10.2015 intra sub incidența laturii penale, materie in care prezumția de nevinovăție primează iar sarcina probei incumba paratei.

In drept, au fost invocate dispozițiile art. 16 alin.l, art. 31 din OG nr. 2/2001 si următoarele din Ordonanța Guvernului nr 2/2001, privind regimul juridic al contaventiilor, cat si pe disp. art. 118 din O.U.G. 195/2002 rep, art. 112 si urm, art. 167 si urm, art. 172, art. 201-214, art. 242 alin. 2, art. 274 din Codul de procedura civila, art. 6 paragraf 1 din CEDO.

În susținerea plângerii sale petentul a depus la dosar procesul-verbal de contraventie.

Intimatul a depus întâmpinare prin care a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat exceptia necompetentei teritoriale a Judecătoriei Slatina, având în vedere că fapta a fost săvârșită pe raza de competenta a Judecătoriei Topoloveni iar pe fond a solicitat respingerea plângerii și mentinerea măsurilor procesului verbal ca fiind temeinic și legal întocmit.

Asupra exceptiei necompetentei teritoriale a Judecătoriei Slatina, invocată de intimată:

Potrivit art. 248 alin. 1 din noul Cod procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și a celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Petentul D. N. M. a fost sancționat contravențional la data de 24.10.2015, pentru fapta reținută a fi fost săvârșită pe A1_ II, astfel cum rezultă din procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/24.10.2015, întocmit de agentul constatator din cadrul Inspectoratului General al Politiei Rutiere Române

Conform art. 32 alin. 1 -2 din OG nr. 2/2001:

(1) Plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.

(2) Controlul aplicării și executării sancțiunilor contravenționale principale și complementare este de competența exclusivă a instanței prevăzute la alin. (1).

Prin urmare, competența teritorială în soluționarea plângerii contravenționale aparține judecătoriei în a cărei circumscripție se află locul săvârșirii contravenției, iar norma ce reglementează competența în această materie este una de ordine publică

Dispozițiile legale ce reglementează competența materială și teritorială în materie contravențională sunt speciale, în raport cu dreptul comun, iar părțile nu pot înlătura competența instanței stabilite prin astfel de dispoziții.

Intimatul a invocat excepția necompetenței teritoriale de ordine publică, prin întâmpinarea formulată în cauză.

Reținând că în cauză a fost sesizată o instanță necompetentă teritorial, iar excepția necompetenței a fost invocată de intimat în condițiile legii, instanța, stabilind ca instanță competentă Judecătoria Topoloveni, jud. Argeș, va admite excepția și va declina, în favoarea acestei instanțe, competența de soluționare a plângerii contravenționale introduse de petentul D. N. M..

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

H O T A R A S T E

Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Slatina, invocată de intimatul Inspectoratul General al Politiei Române.

Declină competența de soluționare a plângerii contraventionale formulată de petentul D. N. M. (CNP._), cu sediul pentru comunicarea actelor de procedura la C..Av. C. R., Slatina, ., jud. O., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul General al Politiei Române, cu sediul ales în București, sector 5, .. 4-6 în favoarea Judecătoriei Topoloveni, jud. Argeș.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședința publică de la 17 februarie 2016

PREȘEDINTE GREFIER

M. E. C. R. M. T.

Red.jud. M.E.C

Data red.29.02.2016

Tehnored.P.C.

ex.4

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 1410/2016. Judecătoria SLATINA