Grăniţuire. Sentința nr. 717/2015. Judecătoria STREHAIA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 717/2015 pronunțată de Judecătoria STREHAIA la data de 17-06-2015 în dosarul nr. 717/2015
Dosar nr._ obligație de a face
ROMANIA
JUDECATORIA STREHAIA – MEHEDINTI
Sentinta civilă nr. 717
Sedinta publica din data de 17.06.2015
Instanța constituită din:
P. – F. A.
Grefier –D. M.
Prin rol judecarea actiunii civile formulata de reclamantul S. L. și continuată de moștenitorii S. C., S. M. R. împotriva pârâtului L. I., având ca obiect obligație de a face, a cererii reconvenționale formulate de pârât-reclamant L. I. împotriva pârâților S. C., S. M. R., având ca obiect obligație de a face, și a cererii de intervenție accesorii în interesul pârâtului formulată de intervenient S. R..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns av. B. R. pentru reclamantele-pârât, pârâtul-reclamant asistat de av. I. C. și av. B. R. pentru intervenientă.
Procedura completă.
Grefierul face referatul oral al cauzei, după care av. B. depune raportul de expertiză întocmit de expert asistent Biteș Ș.. S-a înmânat câte un exemplar celorlalte părți.
Av. B. pentru reclamante arată că nu are obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit de expertul desemnat.
Av. I. pentru pârât arată că, potrivit documentației cadastrale terenul reclamantului trebuie să aibă la drum lățimea de 8,45 m, iar în fapt, conform raportului de expertiză, are 8,50 m și spre ogaș, trebuie să aibă 33,91 m și nu 29,84 m. Aceste împrejurări duc la concluzia că reclamantul a mutat gardul despărțitor. Solicită efectuarea unei contraexpetize de către un expert din alt județ, întrucât expertul M. nu a ținut seama de documentația cadastrală.Spre proprietatea G. terenul reclamantului este neîmprejmuit. Expertul asistent a concluzionat că linia de hotar trebuie să se deplaseze spre est. Reclamantul a dobândit proprietatea de la familia G., compusă din patru frați, fiecare deținând câte 1000 m.p.. Reclamantul a dobândit două asemenea loturi, deci 2000 m.p., nu 2410 m.p. cât s-a înscris în actul de vânzare.
Av. B. pentru intervenientă susține obiecțiunile av. I.. Arată că expertul nu a răspuns la obiectivele instanței, nu se raportează la harta cadastrală a localității, suprafața dobândită de reclamant fiind mai mare decât cea validată de comisia de fond funciar.
Av. B. pentru reclamante se opune la efectuarea contraexpertizei. Arată că din declarația pârâtului reiese că există semne de hotar între proprietăți, gardul nu a fost mutat, doar reparat de către el. Concluziile celor două expertize efectuate în cauză sunt similare.
Instanța respinge ca neîntemeiate obiecțiunile formulate de pârât și intervenientă, precum și cererea de efectuare a contraexpertizei. Ambele expertize efectuate în cauză au ajuns la concluzii similare, care se coroborează cu restul probelor administrate in cauză, inclusiv cu interogatoriul pârâtului.
Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, se declară încheiată cercetarea procesului și se acordă cuvântul pentru dezbateri asupra fondului.
Av. B. pentru reclamante solicită admiterea acțiunii precizate și obligarea pârâtului la cheltuieli de judecată. Susține că din cele două rapoarte de expertiză coroborate cu declarațiile martorilor, înscrisuri și interogatoriul pârâtului rezultă că reclamantul nu a mutat gardul despărțitor. Și reclamantul are lipsă peste 200 m.p. față de actul de proprietate. Lipsa de teren a pârâtului nu este ocupată neapărat de reclamant. Din declarația pârâtului de la fila 74 rezultă că gardul despărțitor nu a fost mutat, era edificat naterior dobândirii proprietății de către părți, iar pârâtul l-a reparat. Din fotografiile atașate raportului de expertiză se constată că acoperișul construcției pârâtului depășește gardul, nu e dotat cu jgheaburi și parazăpezi, la momentul efectuării expertizei montându-le provizoriu. Expertiza relevă că pârâtul nu a respectat proiectul construcției, inclusiv ocupă din domeniul public. Solicită modificarea structurii acoperișului, într-o singură apă, cu cădere în spatele construcției.
Av. I. pentru pârât solicită obligarea reclamanților de a desființa gardul edificat fără autorizație și fără respectarea documentației cadastrale, conform căreia terenul reclamanților trebuie să aibă la stradă 8,45 m, și nu 8,50 m cât are în fapt. Este util să se stabilească linia de hotar între proprietăți pentru a evita litigii ulterioare. Linia corectă este cea stabilită de expert Biteș Ș., astfel pârâtul complinindu-și lipsa de teren. Experții desemnați în cauză nu au avut în vedere reperele spre ceilalți moștenitori G., ajungând la concluzii greșite. Soluția privind acțiunea principală depinde de soluția în grănițuire. Solicită cheltuieli de judecată.
Av. B. pentru intervenientă solicită admiterea cererii întrucât situația de fapt actuală nu corespunde documentației cadastrale. Aceasta s-a întocmit pe baza declarațiilor reclamantului. Întrucât gardul despărțitor nu s-a mutat, înseamnă că și la data întocmirii documentației cadastrale, reclamantul avea lipsă teren. Nu s-au respectat actele de reconstituire, prin acre autorii fiecărei părți au fost validați cu câte 1000 m.p., astfel că reclamantul nu putea dobândi 2410 m.p. Pârâtul a edificat construcția în 2007, cu autorizatie de construire. Din raportul de expertiză rezultă că la momentul constatării pârâtul montase jgheaburi.
INSTANTA
Deliberand asupra actiunii civile de fata, constata urmatoarele:
Prin actiunea înregistrată la nr._, astfel cum a fost precizată la data de 20.06.2015, reclamantul S. L. a chemat în judecata pe pârâtul L. I. pentru obligație de a face, respectiv de a retrage streașina construcției cu destinația magazin-bar sau a demola în totalitate sau în parte construcția.
În motivarea actiunii, reclamantul a sustinut că în anul 2012 a cumpărat un imobil în stul Gârbovățul de Jos, învecinându-se cu pârâtul pe latura de nord-vest. Acesta a edificat la limita dintre proprietăți o construcție cu destinația magazin-bar, care nu respectă distanța minimă de hotar, conform art. 612 Cod civil. De asemenea, streașina construcției cade pe terenul reclamantului, contrar art. 611 Cod civil.
În drept cererea a fost întemeiată pe disp. art 44 al. 7 din Constituția României, art. 584 cod civil de la 1864, art. 602-625 Cod civil.
În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri, sens în care a depus în copie: contract de vânzare-cumpărare nr. 386/2013, extras carte funciară, plan de amplasament și delimitare imobil, încheiere de înscriere în Cf.
Actiunea a fost legal timbrată.
Pârâtul L. I. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondată a actiunii reclamantului, cu obligarea acestuia la cheltuieli de judecată. A susținut că a edificat construcția în baza autorizației nr. 6/12.07.2007 înainte ca reclamantul să devină proprietarii imobilului vecin. Reclamantul a desființat gardul vechi ce separa terenurile învecinate pe o porțiune de 40 cm și fără autorizație a edificat gard de ciment și a montat un stâlp de ciment chiar sub streașina construției sale. Anterior edificării gardului de către reclamant, streașina construcției curgea pe terenul pârâtului.
Prin cerere reconvențională, a solicitat obligarea reclamantului să desființeze gardul edificat abuziv, iar în caz contrar, să fie autorizat pârâtul să îl desființeze pe cheltuiala reclamantului.
În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri, sens în care a depus autorizație de construire nr. 6/12.07.2007, proba cu martorii O. D., B. I..
Prin răspunsul la întâmpinare, reclamantul a susținut că nu a înlocuit gardul despărțitor, ci gardul de la stradă, perpendicular pe cel despărțitor, amplasat pe proprietatea sa.
La data de 24.09.2014 a formulat cerere de intervenție numita S. R., solicitând respingerea acțiunii și admiterea cererii reconvenționale. A arătat că a înstrăinat pârâtului suprafața de 1000 m.p. prin înscris sub semnătură privată, suprafață ce le-a fost reconstituită în temeiul legii 18/1991. Titlul reclamantului este întocmit în baza unei adeverințe de proprietate, ce nu constituie titlu. Din ortofotoplanul localității rezultă că proprietățile părților erau despărție de o cale de acces, pe care reclamantul a închis-o în curtea casei sale.
Cererea a fost calificată drept cerere de intervenție accesorie în interesul pârâtului și admisă în principiu.
La data de 07.10.2014 a decedat reclamantul S. L., fiind introduși în cauză moștenitorii legali S. C.-soție supraviețuitoare și S. M. R.-fiică.
În cauză, s-au administrat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului, martorii O. D., B. I., s-a efectuat o expertiză tehnică construcții de către expert B. D., o expertiză topografică de către expert I. C. V., o contraexpertiză topografică de către expert M. I. și expert asistent Biteș Ș..
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul S. L. a chemat în judecata pe pârâtul L. I. pentru a fi obligat să retragă streașina construcției cu destinația magazin-bar sau a demola în totalitate sau în parte construcția.
Din înscrisurile depuse la dosar instanța reține că reclamantul și pârâtul dețin proprietăți vecine. Astfel, prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 386/14.02.2013 reclamantul S. L. și soția au cumpărat de la B. R. imobilul situat în satul Gârbovățul de Jos, compus din teren 2410 m.p. curți-construcții și arabil, cu vecini: E-G. N., V-L. I., S-ogaș, N-dc și L. I., precum și casa edificată pe teren.
Desigur actul de proprietate, chiar autentic, nu face dovada deplină a dreptului de proprietate, în lipsa dovezii dreptului tuturor transmițătorilor anteriori, cu atât mai mult cu cât în contractul nr. 386/2013 se menționează că la baza încheierii sale au stat un certificat de atestare, proces verbal de identificare imobil și adeverință, toate emise de Primăria Corcova.
Reclamantul a întocmit documentație cadastrală, recepționată de OCPI M. la data de 11.09.2012, ocazie cu care s-a verificat amplasamentul imobilului în zonă, fără a se constata suprapuneri. Imobilul a primit nr. cadastral_ și a fost înscris în cartea funciară a localității Corcova sub același număr.
De cealaltă parte, pârâtul L. I. nu deține act de proprietate. Din declarațiile autentificate sub nr. 3484/06.08.2014 și 1652/05.08.2014 rezultă că pârâtul ar fi cumpărat de la intervenienta S. R., N. A., C. V., T. V., moștenitorii lui C. E., prin actul de vânzare autentificat sub nr. 1062/09.09.1991, suprafața de 1000 m.p., cu care acesta a fost validat de CLFF Corcova. Actul nr. 1062/1991 nu a fost depus la dosar, iar suprafața de 1000 m.p. curți-construcții nu s-a înscris în titlul de proprietate nr._/2011 emis autorului C. Eugeniu.
Nici întinderea suprafeței de teren curți-construcții cuvenită moștenitorilor C. Eugeniu nu este certă. Aceștia nu prezintă un act de proprietate, iar mențiunile din registrul agricol erau înscrise în baza declarației deținătorului. Pe de altă parte, în anul 1959 măsurătorile nu erau efectuate cu acuratețe, raportat la modalitățile moderne din prezent utilizate de expertii topografi. Validarea de către CLFF Corcova a suprafeței de 1000 m.p. nu a fost precedată de măsurători în teren.
Ambele expertize topografice întocmite în cauză de I. C. V., respectiv M. I. au ajuns la concluzii similare: gardul despărțitor este amplasat pe linia de hotar avută în vedere la întocmirea documentației cadastrale; ambele părți au lipsă de suprafață.
Instanța va înlătura expertiza întocmită de expert asistent Biteș Ș. care pornește de la premiza că pârâtul trebuie să dețină 1000 m.p. conform anexei CLFF Corcova și deplasează astfel limita de est a proprietății reclamantului, afectând proprietatea vecină.
Din răspunsul pârâtului la interogatoriu și declarația martorei B. I. rezultă că proprietățile părților au fost delimitate printr-un gard din lemn edificat de foștii proprietari, gard pe care chiar pârâtul l-a mai reparat.
Amplasamentul acestui gard nu a fost modificat, a fost avut în vedere ca limită de hotar la întocmirea documentației cadastrale a reclamantului în nul 2012, precum și la emiterea autorizației de construire pârâtului în anul 2007.
Aspectul legat de închiderea de către reclamant a unei căi de acces, ce despărțea anterior proprietățile C. și B., este irelevant în cauză, întrucât nu afectează latura comună a proprietății părților. Pe de altă parte, pârâtul a susținut că ocuparea acestei căi de acces s-a făcut de către B. cu peste 20 de ani în urmă.
Linia de hotar marcată prin gardul de lemn nu a fost contestată de părți. Litigiul a apărut ca urmare a edificării de către pârât în anul 2007 a construcției cu destinația magazin-bar. Construcția a fost edificată în baza autorizației nr. 6/12.07.2007, ce a avut în vedere proiectul nr. 96/2007. Anterior emiterii autorizației nu s-a eliberat certificat de urbanism în care să se prevadă distanța de hotar la care se va efectua construcția. Conform raportului de expertiză întocmit de B. D. construcția este amplasată la 52 cm de hotar la stradă, distanța reducându-se la 36 cm de hotar în spatele construcției.
Deși reclamantul face referire la dispozițiile art. 602-625 Cod civil, conform art. 59 din Legea 71/2011, privind punerea în aplicare a legii 287/2009( Noul Cod civil), dispozițiile art. 602 - 625 din Codul civil nu se aplică situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.
Având în vedere că pârâtul a edificat construcția în anul 2007, iar Codul civil a intrat în vigoare la data de 01.10.2011, urmează a fi aplicate dispozițiile Codului civil de la 1864. Acesta nu avea prevederi exprese privind distanța față de hotar decât pentru anume construcții( puț, privată, ocol de vite, etc). Dimpotriva din interpretarea art. 590 și urm. Cod civil de la 1864 se desprinde ideea că se pot amplasa construcții chiar pe linia de hotar, inclusiv obiceiul locului permițând această posibilitate. Desigur trebuie să se respecte principiul exercitării cu bună credință a drepturilor civile, fără afectarea drepturilor vecinului.
Un astfel de drept este cel prevăzut corelativ obligației impuse de art. 615 Cod civil, conform căruia tot proprietarul este dator a-și face streașina casei sale astfel încât apele din ploi să se scurgă pe terenul său, sau pe ulițe, iar nu pe locul vecinului său.
În speță, din raportul de expertiză întocmit de expert B. D. se reține că pârâtul nu a respectat proiectul, implicit autorizația de construire, ridicând parter+mansardă, deși în proiect s-a prevăzut doar parter; a executat învelitoare în două ape, deși în proiect era prevăzut într-o singură apă, spre spatele curții sale. Streașina depășește linia gardului despărțitor cu până la 30 cm în spatele construcției și curge pe terenul reclamantului. Expertul a redat două posibilități de evitare: montarea de jgheaburi care să capteze apa și să o dirijeze prin șanțuri betonate sau racord la o canalizare, montarea de parazăpezi spre proprietatea reclamantului; modificarea șarpantei prin construirea unui calcan spre reclamante. Totodată expertul a precizat că dacă pârâtul ar fi respectat panta din proiect, de la nord la sud, cu scurgerea apei în curtea pârâtului și cu calcan spre vecini, proprietatea reclamantului nu ar fi fost afectată.
Instanța reține că situația litigioasă s-a creat datorită faptului că pârâtul nu a respectat proiectul construcției, astfel că se impune admiterea acțiunii principale și obligarea pârâtului să desființeze acoperișul construcției cu destinația magazin, bar, identificat în raportul de expertiză întocmit în cauză de expert B. D..
În ce privește cererea reconvențională, din fotografiile anexă la raportul de expertiză întocmit de B. D. se constată că gardul din beton, inclusiv stâlpul montate de reclamant sunt amplasate pe proprietatea sa, până în linia gardului despărțitor din lemn. Pentru acest motiv, va respinge cererea reconvențională ca neîntemeiată. În consecință, va fi respinsă și cererea de intervenție accesorie în interesul pârâtului.
În baza art. 453 C.p.civ, va obliga pârâtul la 2020 lei cheltuieli de judecată către reclamanți( 1300 lei onorariu avocat, 20 lei taxă timbru, 700 lei onorariu expert).
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite acțiunea formulata de reclamantul S. L. și continuată de moștenitorii S. C., S. M. R., domiciliați în com. Corcova, ., jud. M., împotriva pârâtului L. I., domiciliat în com. Corcova, ., jud. M., pentru obligație de a face.
Obligă pârâtul să desființeze acoperișul construcției cu destinația magazin, bar, identificat în raportul de expertiză întocmit în cauză de expert B. D..
Respinge cererea reconvențională formulată de pârât-reclamant L. I. împotriva reclamantelor-pârâți S. C., S. M. R., pentru obligație de a face.
Respinge cererea de intervenție accesorie în interesul pârâtului formulată de intervenienta S. R., domiciliată în C., cartier Rovine, .. 1, ..
Obligă pârâtul la 2020 lei cheltuieli de judecată către reclamanți.
Cu apel în 30 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi, 17.06.2015 la sediul Judecătoriei Strehaia.
PREȘEDINTE GREFIER
F. A. D. M.
Red.FA/6 ex./02.07.2015
| ← Cereri. Sentința nr. 725/2015. Judecătoria STREHAIA | Cereri. Sentința nr. 729/2015. Judecătoria STREHAIA → |
|---|
