Fond funciar. Sentința nr. 1974/2015. Judecătoria TÂRGU NEAMŢ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1974/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU NEAMŢ la data de 07-10-2015 în dosarul nr. 1974
DOSAR NR._ - fond funciar - constatare nulitate act –
Cod operator 3076
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÎRGU N.
JIUDETUL N.
SENTINȚA CIVILĂ NR.1974
Ședința publică din data de 7 octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - V. A. - Judecător
Grefier – M. C.
Pe rol se află spre soluționare cauza civilă privind pe reclamantul N. G. M. în contradictoriu cu pârâții B. E., C. L. TG. N. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, C. JUDEȚEANĂ N. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, având ca obiect fond funciar - constatare nulitate act.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru reclamant av.P. R. în baza împuternicirii avocațiale ./_/12.08.2015 emisă de către Baroul de Avocați N. și pentru pârâtul B. E. av. M. C. din cadrul Baroului de Avocați N.,lipsă părțile și reprezentanții legali a celor două comisii de aplicare a legilor fondului funciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, care învederează instanței următoarele:
- obiectul cauzei – fond funciar constatare nulitate act
- Procedura de citare legal îndeplinită .
- cauza se află la al 3-lea termen de judecată.
Instanța pune în discuție excepțiile invocate de pârâtul B. E. prin întâmpinare, respectiv excepția lipsei procesuale active a reclamantului din prezenta cauză și excepția autorității de lucru judecat.
Pentru reclamant, av.P. R., solicită cauza la amânări pentru ca reprezentanții legali ai Comisiei locale pentru aplicarea legilor fondului funciar Tg.N., să trimită la dosarul cauzei documentația care a stat la baza solicitării emiterii titlului de proprietate emis pe numele lui B. E., având în vedere că ceea ce s-a trimis la dosarul cauzei nu corespund solicitărilor.
Prin adresa de la fila 79 dosar, se precizează că reconstituirea dreptului de proprietate și eliberarea titlului de proprietate pe numele lui B. E. s-a făcut pentru suprafața de 1,62 ha teren în care se include și suprafața în litigiu o,43 ha și se precizează că documentația care a fost prealabil întocmită de C. L. pentru aplicarea legilor fondului funciar Tg.N. și ulterior eliberarea titlului de proprietate în baza acestei documentații prealabile a avut la bază cererea de înscriere în C.A.P. a numitului B. E., rolul agricol al numitului B. E. și declarația pe propria răspundere a numitului C. N., pentru suprafața de 0,43 ha - suprafața în litigiu.
La dosarul cauzei s-a depus soluția dată de P. de pe lângă Judecătoria P.N. în care s-a stabilit în mod cert că, această declarație a fost dată de o persoană care era decedată la momentul când a fost semnată declarația și la promovarea acestei acțiunii s-a luat în considerare acest aspect esențial că, în ceea ce privește întocmirea documentației s-a avut în vedere această declarație, care este un fals ținând seama de faptul că persoana era decedată la data de 18.03.1991, dată când se reține că a fost dată această declarație.
Cel care a întocmit adresa din partea Comisiei L. pentru aplicarea legilor fondului funciar Tg.N. și-a permis ,( d-na M. D., care a coordonat eliberarea titlului de proprietate pe zona orașului Tg.N.), să precizeze că nu există în arhiva instituției vreun act cu referire la suprafața de 0,43 ha teren, în ce privește amplasamentul, întinderea sau vecinătățile, dar și-a permis în mod incalificabil, să menționeze că în registrul agricol nr.7, la fila 105, socrul pârâtului B. E.- Turbure G. figurează la poz.2 cu suprafața de 0,43 la pct. „ pe deal”, în plus această mențiune a fost făcută la modul de interpretare sovăelnic că, această suprafață în litigiu ar fi fost pe rolul lui Turbure G. – socrul lui B. E. și că această suprafață de teren, ulterior a fost trecută în proprietatea pârâtului B. E. și în final precizează că la momentul identificării terenului, B. E. îl avea în posesie acest teren .
Mai arată că în momentul în care s-a întocmit această adresă de către d-na ing.M. D., trebuia să precizeze în bază căror dovezi și-a permis să facă această precizare că, terenul în litigiu se afla în posesia pârâtului B. E., doar dacă d-na ar fi fost într-o relație foarte apropiată, într-o relație de vecinătate, de prietenie sau de rudenie, atunci avea posibilitatea să susțină că după 25 de ani că, acest teren în litigiu se afla în posesia lui B. E. la data întocmirii documentației prealabile.
Ținând seama de faptul când s-a formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate – martie 1991 – perioadă când a intrat în vigoare legea fondului funciar, este improbabil ca acest teren să se fi aflat în proprietatea celor care ar fi avut dreptul la această suprafață de teren.
Se precizează în continuare că B. E., la rândul său a dat vecinei C. P. o declarație de vecinătate pentru terenul învecinat cu al său, dovadă fiind cererea nr.1264/1991 și verificând această cerere, de fapt este cererea formulată de C. P. pentru reconstituirea dreptului de proprietate aflată la fila 93, dosar. Din conținutul acestei cererii nu se poate susține că această cerere ar fi o dovadă privind vecinătatea proprietăților lui C. P. cu terenului în litigiu.
Sub alt aspect, declarația lui B. E. la care se face referire, comunicată de către C. L. pentru aplicarea legilor fondului funciar Tg.N. și care apare în dosar la fila 94, solicită ca instanța să observe că declarația este un fals grosolan motivat de următoarele aspecte: se spune că a fost dată în 17.03.1991, în care B. I.E., declară pe propria răspundere că C. P. a avut în proprietate la „ colacu”-0,43ha; „acasă” – 0,20 ha, „filiara”- 0,21ha, după care sunt trecute niște vecinătăți. Cărei parcele aparțin aceste vecinătăți, în condițiile în care pe așa zisa declarație dată de B. E. apar trei parcele de teren.
Solicită ca instanța să se verifice semnătura lui BocănețV.E. de la fila 83 dosar, respectiv cererea de înscriere în CAP, iar la filele 81,82 dosar apar trei semnături a lui B. E. care sunt total diferite de caracterele de la fila 94.
De aici se poate trage concluzia că această așa-zisă declarație de care reprezentanta Comisiei Locale pentru aplicarea legilor fondului funciar Tg.N. a încercat să se folosească pentru a dovedi în mod subtil o anumită legătură de vecinătate a lui C. P. cu proprietatea de 4300 m.p în litigiu,a lui B. E., se exclude având în vedere aspectele invocate.
Această declarație a fost fabricată cu ocazia acestui proces, a fost depusă la documentația prealabilă și pe parcursul soluționării a nenumărate dosare dintre părți nu a apărut această declarație de la fila 94, dată de B. E. în favoarea lui C. P., care să ateste că ar avut în proprietate cele trei parcele .
În aceste împrejurări, pentru aflarea adevărului, ținând seama de un principiu care guvernează activitatea de justiție, solicită să fie citată în calitate de martoră d-na ing.D. M. care a întocmit adresa de la dosarul cauzei, pentru a aduce lămuririle necesare cu privire la actele întocmite și care au stat la baza eliberarea titlului de proprietate eliberat lui B. E.. Prin audierea acestei martore și precizările ulteriore pe care le va face, se va lămuri situația de fapt.
Într-un alt proces care a avut loc între părți, B. E. susține că suprafața de 0,43 ha face parte din suprafața de 0,55 ha care a fost a socrului său Turbure G., din care 4.200 la pct.„Ocea „ și 1300 m.p ar fi vorba de teren în pct.„acasă”. In acest sens, verificând toate actele în Decizia civilă nr. 342/AC/28.07.2015 a Tribunalului N., hotărârea dată într-un dosar având ca obiect „ grănițuire”, cu nr._, se reține pe pag.6, că: „ pârâții B. E. și soția sa B. E., au susținut că, acest teren provine de la T. G.- tatăl lui B. E. care l-a avut înscris în rolul agricol din 1959-1961 și ulterior acest teren a fost înscris în rolul lui B. E., din suprafața totală de 0,55 ha teren, 4.200 m.p.teren au fost înscriși în pct. „pe deal” –terenul în litigiu - și 1.300 m.p., în pct. „Ocea”.
În aceste împrejurări, ținând seama și de precizarea care a fost făcută în întâmpinare și în cererea reconvețională formulată de B. E. și soția sa B. E. în dosarul de grănițuire nr._, care relatează că: „ terenul în litigiu ar fi fost înscris în T.P. a numitului T. G. cu 0,55 ha”, deci o situație de fapt care contrazice susținerea d-nei ing.D. M., prin adresa trimisă instanței.
Pentru a se stabili situația de fapt legată de acest teren, în condițiile în care d-na ingineră a precizat că nu sunt documente în arhivă cu privire la această suprafață de teren prin care să se poată stabili amplasamentul, vecinătățile și întinderea, dar și-a permis să susțină că terenul în litigiu ar fi fost înscris în rolul agricol a lui T. G.- 4200 m.p. și în condițiile în care în întâmpinare și în cererea reconvețională la care a făcut referire, reținute în Decizia civilă nr. 342/AC/28.07.2015 a Tribunalului N., solicită completarea probatoriului cu audierea în calitate de martor a d-nei ing. D. M..
Instanța pune în discuție cererea formulată de apărătorul reclamantului, av.P. R. privind completarea probatoriului cu audierea în calitate de martor a d-nei ing. D. M..
Pentru pârâtul B. E., av. M. C. solicită respingerea cererii formulată de apărătorul reclamantului, de fapt C. L. pentru aplicarea legilor fondului funciar Tg.N., a trimis la dosarul cauzei documentația întocmită cu ocazia eliberării titlului de proprietate contestat în prezentul litigiu, sunt atașate cele două dosare și apreciază că cele două excepții invocate primează fondul cauzei, nu această situație expusă de fapt de apărătorul reclamantului cu privire la documentația prealabilă emiterii titlului de proprietate, precum că a fost întocmită în mod fraudulos de către C. L. pentru aplicarea legilor fondului funciar Tg.N. și cu concursul autorităților locale.
Apreciază că această situația a fost supusă cenzurii prin cele două sentințe judecătorești depuse la dosarul cauzei. A fost analizată această situație prin cele două dosare atașate nr._ și_, hotărâri definitive și irevocabile prin care s-a soluționat această situație de fapt, s-a analizat documentația care a stat la baza eliberării titlului de proprietate al pârâtului B. E..
Apreciază că excepțiile invocate, primează fondului cauzei, în contextul în care în prezenta cauze este vorba de autoritate de lucru judecat față de cele două hotărâri judecătorești invocate prin întâmpinarea formulată în cauză.
Mai mult, s-a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului din prezenta cauză, în contextul în care din înscrisurile depuse la dosarul cauzei până în acest moment și cele depuse de către C. L. pentru aplicarea legilor fondului funciar Tg.N., nu rezultă că ar justifică un interes să se anuleze titlul de proprietate al pârâtului, în contextul în care s-a mai judecat cu reclamantul pentru modificarea titlului de proprietate și a fost analizată documentația și supusă cenzurii atât instanței de fond cât și instanței de control judiciar.
In această situație se opune audierii martorului propus de reclamant prin apărătorul său, în contextul în care se discută pe excepții și apreciază că nu este oportună și utilă cauzei audierea martorului, având în vedere cele două excepții invocate prin întâmpinare, care pot fi soluționate potrivit înscrisurile și cele două dosare atașate dosarului cauzei și consideră că depoziția martorului nu poate spune mai mult decât instanțele judecătorești.
Pentru reclamant, av.P. R., arată că cererea a vizat în principal constatarea nulității absolute a unor acte, a documentației întocmite pe baza unui fals constatat printr-o soluție dată de P. de pe lângă Judecătoria Tg.N., prin care s-a constatat că declarația dată de C. N. este un fals grosolan, pentru că apare C. V.N., care declară că știe faptul că, B. E. a avut în proprietate 0,43 ha, teren aflat în litigiu și procurorul de la P. P.N. a reținut că acea declarație este un fals întrucât C. V.N., era decedat.
Instanța, față de cererea formulată de apărătorul reclamantului cu privire la completarea probatoriului, apreciază că nu se impune, urmând a o respinge, dar printr-o adresă către C. L. de aplicare a legilor fondului funciar, se pot solicita noi lămuriri prin care să ne comunice în baza cărui document s-a eliberat titlul de proprietate.
Pentru reclamant, av.P. R., este de acord să se emită o adresă prin care să ne comunice în baza cărei dovezi, a cărui act, C. L. pentru aplicarea legilor fondului funciar Tg.N. a solicitat și a propus Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor N. înscrierea celor 4300 m.p. teren, în titlului de proprietate a lui B. E. și dacă în afară de declarația lui C. V.N. a mai avut în vedere și alte înscrisuri.
Instanța, constatând că relațiile pe care pe solicită apărătorul reclamantului sunt la dosarul cauzei, apreciază că nu se impune a se mai reveni cu adresă și acordă cuvântul pe excepțiile invocate prin întâmpinare de către pârâtul B. E..
Pentru reclamant, av.P. R., față de excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, arată că interesul plecă de la faptul că, reclamantul a înstrăinat terenul în suprafață de 4300 m.p. printr-un act de vânzare cumpărare autentificat ulterior, după care proprietatea a fost transmisă ulterior altului proprietar printr-un act de vânzare cumpărare încheiat în formă autentică. De aici este interesul în menținerea valabilității actelor de vânzare cumpărare încheiate pentru suprafața de 4300 m.p. teren, ce face obiectul litigiului de față.
Pentru reclamant, av.P. R., față de excepția autorității de lucru judecată invocată de pârât, arată că nu se poate vorbi de autoritatea de lucru judecată dacă s-ar fi observat prevederile care au stat la baza promovării cererii de chemare în judecată, respectiv art.III al.1, Lit.”a” din L.169/1997.
Această prevedere a legii dă posibilitate celor care sunt interesați să solicite constatarea nulității absolute a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate care nu au avut niciodată teren. Terenul care face obiectul litigiului conform datelor și actelor comunicate la dosar, nu a fost înscris, nu a aparținut lui B. E.. In ce privește transmiterea dreptului de proprietate se face vorbire că ar fi fost trecut de pe rolul lui T. G. pe rolul lui B. E., dar în rolul lui B. E., nu apare acest teren de 0,43 ha și singurul act în baza căruia s-a făcut reconstituirea pentru suprafața de 4.300 m.p. teren este acea declarație falsă, acel fals grosolan întocmit cu ocazia reconstruirii dreptului de proprietate.
In condițiile în care, cererea de chemare în judecată vizează prevederile art.III din L.169/1997, în condițiile în care cererea vizează în esență principiul că” frauda corupe totul „ s-a solicitat constatarea nulității absolute a documentației întocmită de C. L. pentru aplicarea legilor fondului funciar Tg.N., care a avut la bază declarația falsă dată de C. V.N. și în baza principiului care vizează că „frauda corupe totul” urmare a constatării nulității absolute a documentație întocmită în baza un unui fals, și în baza unei situații nereale, se aplică principiul ” frauda corupe totul „ și toate actele subsecvente trebuie să fie desființate.
Pentru pârâtul B. E., av. M. C., arată că își menține punctul de vedere exprimat prin întâmpinare. Apreciază că reclamantul din prezenta cauză nu justifică un real interesul în promovarea cererii pentru considerentele pe care le-a expus pe larg, iar cu privire la cea de a doua excepție apreciază că a detaliat pe larg și din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că susținerile sunt veridice în condițiile în care s-au mai judecat pentru aceeași cauză. Cu cheltuieli de judecată în cazul în care se reține cauza în pronunțare.
Instanța, socotindu-se lămurită, în conformitate cu dispozițiile art. 394 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, reține cauza spre soluționare cu privire la excepțiile invocate.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Constată că prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr._ reclamantul N. Geroge-M. a chemat în judecată pe pârâții B. E., C. locală Tg.N. pentru aplicarea legilor fondului funciar și C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor solicitând instanței de judecată ca în baza probelor care vor fi administrate, prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, să se dispună următoarele:
1. să se constate nulitatea absolută a documentației întocmită de C. locală Tg.N. pentru aplicarea legilor fondului funciar care a stat la baza înscrierii suprafeței de 4.300 m.p. de teren intravilan din sola 27, . titlu de proprietate nr. 3/375 din 12.01.1996 emis pe numele pârâtului B. E. și a procesului-verbal de punere în posesie pentru această suprafața de teren.
2. să se constate nulitatea actelor subsecvente care au fost emise în baza documentației întocmită de C. locală Tg.N. pentru aplicarea legilor fondului funciar, în baza "fraus omnia corrumpit" (frauda corupe totul).
3. obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare s-a arătat următoarele:
C. locală Tg.N. pentru aplicarea legilor fondului funciar a întocmit documentația în baza căreia a fost emis titlu de proprietate nr. 3/375 din 12.01.1996, pe numele pârâtului B. E.. În această documentație întocmită prin fraudarea legii s-a reținut dreptul de proprietate al numitului B. E., pentru terenul în suprafață de 4.300 m.p., din sola 27, . în intravilanul orașului Tg.N. și a propus Comisiei Județene - N. să emită titlu de proprietate care saăincludă și această parcelă de teren, prin reconstituirea dreptului de proprietate.
Susține reclamantul că, în documentația care a stat la baza emiterii titlului de proprietate pentru suprafața de 4.300 m.p. de teren din intravilanul orașului Tirgu N., sola 27, . vecinătățile: Nord - . - moșt. O. C; Sud - drum exploatare; Vest - most. M. Gh. Gh. s-a reținut dreptul de proprietate al numitului B. I. E. doar la solicitarea acestuia, fiind membru al Comisiei Locale pentru stabilirea dreptului de proprietate al terenului Tg.N., și în baza unei declarații falsificate de Bocănet I. E., acesta cunoscând faptul că terenul a aparținut familiei Macinica Gh. P. și Macinica A., decedați.
Pentru aceasta, pârâtul a făcut o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii 18/1991, cerere în care a trecut și terenul familiei Macinica și a anexat la această cerere o declarație falsificată de el, declarație în care apare ca declarant numitul C. V. N.. În această declarație dată pe numele lui C. V. N. se precizează că B. E. ar fi avut în proprietate înainte de cooperativizare, în perioada anilor 1954 - 1959, suprafața de 0,43 ha teren la pct. "Ocea"" (la U.).
Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a lui Bocanet E. pentru terenul in suprafața de 4.300 m.p. de la pct. "Ocea" și declarația falsificata de Bocanet E. in numele lui C. V. N. (anexată cererii de reconstituire a dreptului de proprietate) au fost completate în aceeași zi de 18 martie 1991. Se poate observa cu ușurință că cele două acte au fost completate de aceeași persoană, comparând doar aspectul scrierii.
Mai mult, la data când a fost formulată cererea de reconstituire dreptului de proprietate în baza Legii 18.1991 (la data de 18.03.1991) și la data când a fost completată declarația cu numele lui C. V. N. (la data de 18.03.1991), C. V. N. era decedat.
În rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din 8 ian. 2009 data în dosarul nr. 3507/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra N., s-a reținut cĂ: "... declarația data de C. N. la data de 18.03.1991, Comisiei de aplicare a Legii 18/1991 nu corespunde realității. Din actele dosarului și cercetările efectuate a rezultat că, raportat la data decesului numitului C. V. N. (01.01.1991) declarația de la data de 18.03.1991 nu a putut fi completată și semnată de către acesta."
În consecință, se poate constata că reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 4.300 m.p. pe numele lui B. E. s-a făcut doar în baza unei declarații falsificate, iar sancțiunea care se impune este cea a constatării nulității absolute parțiale a documentației prealabile și a procesului-verbal de punere în posesie pentru suprafața de 4.300 m.p. de teren. B. E. a dat dovada de rea credința în completarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate în condițiile în care s-a înscris în CAP cu suprafața de 1,22 ha teren și cererea de reconstituire a fost făcută la data de 18.03.1991 pentru suprafața de 2,40 ha teren.
Intenția de îmbogățire fără o justă cauză și de a frauda legea la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor reiese și din faptul că în mod nejustificat a solicitat Comisiei Locale Tg.N. să-i reconstituie dreptul de proprietate în anul 1992 și pentru alte două suprafețe de teren, de 0,54 ha și 0,32 ha, însă C. L. a respins în anul 1992 cele două solicitări ale lui B. E. deoarece s-a constatat că pretențiile acestuia erau nejustificate.
Terenul in suprafața de 4.300 m.p. pentru care a fost întocmită documentația de C. L. Tg. și pentru care a fost emis ulterior titlu de proprietate a fost proprietatea familiei Macinica Gh. P. și Macinica A., Macinica P. a decedat la 20 oct. 1980, iar soția acestuia, Macinica A., a decedat la 20 febr. 1988, reclamantul N. G. – M. fiind singurul lor moștenitor așa cum reiese din certificatul de moștenitor nr. 1228 din 21 oct. 1988.
În dovedire a solicitat admiterea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului și proba cu martori.
S-au anexat la acțiune înscrisuri:cererea de înscriere în CAP pe numele său, B. E., rolul agricol al acestuia din perioada 1959 - 1961; rolul agricol a lui Macinica Gh. P. din perioada anilor 1959-1961;certificat de moștenitor; testamentul încheiat în anul 1946, prin care Macinica A. a dobândit terenul în suprafață de 7.200 m.p. situat în punctul "Țarina Humulești", teren din care în mod abuziv a fost trecută în proprietatea pârâtului, raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul A. F. în dosarul nr._ al Judecătoriei Tg. N., titlu de proprietate emis pe numele pârâlui Bocanet I. E.; cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulata de Bocanet E. la data de 18.03.1991; declarația pe numele lui C. V. N. din data de 18.03.1991; rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din 8 ian. 2009; sentința civila nr. 2352 din 2.03.1993;sentința civila nr. 2353 din 2.03.1993.
În drept s-au invocat prevederile art.III din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; art. 63 din Legea nr. 18/1991; art. 453 din Noul Cod de Procedură Civilă.
Pârâtul B. E. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului.
Pe cale de excepție a invocat lipsa calității procesuale active a reclamantului.
În speța dedusă judecații reclamantul solicită anularea documentației care a stat la baza eliberării titlului său de proprietate pentru suprafața de 4.300 m.p. de teren din intravilanul orașului Tirgu N., sola 27, . contextul in care nu se specifică interesul în promovarea prezentei cereri, care ar fi consecința juridică a anularii titlului.
Tot pe cale de excepție a invocat și puterea de lucru judecat, sens în care a solicitat atașarea dosarului nr._ și a dosarului nr._ . Principiul puterii lucrului judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având același obiect, aceeași cauză și purtat între aceleași părți, chiar cu poziția procesuală inversată, ci și contrazicerile dintre două hotărâri judecătorești, în sensul că drepturile recunoscute unei părți printr-o hotărâre definitivă să nu fie contrazise printr-o altă hotărâre posterioară, pronunțată într-un alt proces. Pentru a exista identitate de obiect între doua acțiuni, nu este nevoie ca obiectul să fie formulat în ambele în același mod, ci este suficient ca din cuprinsul acelor acțiuni să rezulte ca scopul final urmărit este același în ambele acțiuni.
Terenul acesta a făcut obiectul a numeroase litigii între el și reclamant, s-a mai solicitat și modificarea titlului de proprietate cu privire la această suprafață, iar titlu care a rămas valabil, acțiunea fiind respinsă definitiv și irevocabil, așa cum rezulta și din decizia civilă nr.276/RC/l0.03.2008 pronunțată în dosarul civil nr._ . Se susține de reclamant că titlu de proprietate a fost emis prin manevre frauduloase în condițiile în care acest titlu de proprietate a fost supus unei analize detailate în cadrul procesului având ca obiect modificare de titlu de proprietate și s-a constatat de o instanța de judecată ca fiind perfect valabil și emis în condiții legale, că reclamantul N. Gh.G.-M. a formulat și o acțiune având ca obiect plângere la Legea 247/2005 prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 4300 mp., acțiune ce a făcut obiectul dosarului civil nr.558/321 /2007. Această acțiune a fost respinsă, conform cu decizia civilă nr.1605/RC/2007.
A susținut pârâtul că terenul provine de la numitul T. G., socrul său, aspect care rezultă și din copia extrasului de rol agricol din anul 1959-1961 ,care conține această mențiune pe verso, precum că din rolul numitului T. G. îi revine numitului B. E., suprafața de 0.55 ha, suprafața care ulterior a fost cuprinsă în rolul său agricol. Din suprafața totală de 0,55 ha 4200 mp au fost "Pe deal" și 1300 la "Ocea". Acest teren nu a aparținut niciodată reclamantului N. G. M. sau autorilor lui. Reclamantului N. G. M. i s-a eliberat titlu de proprietate nr._, cu un an înaintea titlului emis lui B. E., iar acest titlu nu a fost contestat niciodată.
În drept, s-au invocat prevederile art.205-208 N. C.pr.civ.
În dovedire a solicitat admiterea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului, proba testimonială și atașarea dosarelor nr._ și_ .
C. locală Tg.N. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a formulat de asemenea întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, susținând că autorii reclamantului, Macinica P. și Macinica A., au testat în favoarea reclamantului dreptul de proprietate doar pentru suprafața de 0,72 ha teren situat în punctul „țarina Humulești „ .
În registrul agricol din perioada 1955 - 1958 aceștia figurau cu suprafața de 0,72 ha teren în pct."țarina Humlulești „ ,iar în registrul agricol din perioada 1959 - 1962 figurau cu aceeași suprafața de teren în pct."Colacu „.Potrivit cererii de înscriere în C.A.P. ,terenul în suprafață de 0,72 ha era situat în pct."Colacu „. Pentru acest teren s-a reconstituit dreptul de proprietate, terenul fiind înscris în Titlul de proprietate ne.3/1448/06.01.1995.Terenul din Titlul de proprietate, situat în extravilan Tg.N.,pct."Colacu „,./48 are aceeași vecini cu vecinii terenului înscris în testamentul invocat de către reclamant și a fost înstrăinat de către N. G. - M. prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.517/02.04.1999. Ulterior, prin contractul de vânzare cumpărare nr.1353/2005 reclamantul a înstrăinat încă o suprafața de 0,43 ha, pe alt amplasament și cu alte vecinătăți decât ale suprafeței de 0,72 ha, deja înstrăinată în 1999.
În mod eronat, prin Raportul de expertiză nr.545/21.06.2011 s-a reținut faptul că suprafața de o,43 ha, obiect al litigiului, face parte din suprafața de 0,72 ha înscris în Titlul de proprietate nr.3/1448/06.01.1995, emis în favoarea reclamantului; nici din vecinătățile terenului și nici din documente nerezultând acest fapt. De altfel, nici reclamantul nu a solicitat, în anul 1991, reconstituirea dreptului de proprietate decât pentru suprafața de 0,72 ha ( cererea nr.2686/1991).
Cu privire la terenul în suprafața de 0,43 ha in litigiu pentru care reclamantul solicita instanței să constate nulitatea absolută a documentației care a stat la baza înscrierii suprafeței în Titlul emis numitului B. E., s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea acestuia pe baza următoarelor documente:
-Cerere de reconstituire nr.l784/1991 unde la poziția 4 se poate constată că numitul B. E. a solicitat acest teren;Cerere înscriere în C.A.P . Tg.N. nr.2138/1962; rol agricol nr.5, fila 64; rol agricol nr.5,fila 105 ; T. G. și M., socrii lui B. E. ( poziția 2 „Pe deal „ ,0,43 ha).
C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a formulat întâmpinare prin care s-a solicitat respingerea acțiunii reclamantului.
Potrivit prevederilor privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, punerea în posesie a proprietarilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate aflată în vigoare la data eliberării titlului criticat, completarea proceselor verbale de punere în posesie pentru persoanele îndreptățite constituie atributul exclusiv al comisiilor locale, iar comisiile județene emit titlurile de proprietate în conformitate cu documentațiile înaintate de comisiile locale.
În speță, C. locală Tg.N. a înaintat documentația premergătoare eliberării titlului de proprietate criticat, iar comisia județeană, făcând aplicațiunea dispozițiilor legale menționate mai sus, a emis titlul de proprietate a cărui nulitate absolută se cere prin acțiune, cu respectarea strictă a datelor înscrise în procesul verbale de punere în posesie.
C. județeană N. nu este legal abilitată să stabilească amplasamentul suprafețelor atribuite în proprietate persoanelor îndreptățite; această operațiune se realizează prin efectuarea de măsurători cadastrale, numai de către comisiile locale, conform art. 34 din „Regulamentul [...]" aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005 cu modificările și completările ulterioare.
C. județeană este în măsură să emită titlurile de proprietate doar după întocmirea și înaintarea de către comisia locală a documentației premergătoare emiterii titlului; această documentație cuprinde, printre alte înscrisuri, „planuri parcelare, procese-verbale de punere în posesie și schițele terenurilor".
S-a solicitat respingerea unui eventual capăt de cerere privind obligarea Comisiei județene N. la plata cheltuielilor de judecată, neputându-se reține nicio culpă în sarcina sa în acest litigiu.
În drept, s-au invocat dispozițiile art.205 din Codul de procedură civilă, iar în temeiul prevederilor art. 223, alin. (3) din Cod procedură civilă, a solicitat judecata în lipsă.
S-au atașat pentru studiu dosarele civile nr._ și nr._ .
La primul termen de judecată stabilit la data de 12 08 2015 reclamantul prin apărător a precizat acțiunea în sensul că solicită prin acțiune constatarea nulității absolute a documentației comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar precum și a actelor subsecvente care au fost emise în baza acestei documentații precum și constatarea nulității titlului de proprietate emis pârâtului B. E. pentru suprafața de 4300 mp. din sola 27, . în intravilanul orașului Tg.N..
A solicitat ca înainte de a fi puse în discuțiile excepțiile invocate de pârât să se emită o adresă la C. locală Tg.N. pentru ca aceasta să comunice actele care au stat la baza emiterii titlului și să precizeze această comisie în mod concret care au fost actele în baza cărora s-a reconstituit în favoarea pârâtului dreptul de proprietate pentru terenul în litigiu.
C. locală Tg.N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, prin adresa nr._/3 09 2015, a comunicat într-un singur exemplar, pentru termenul de judecată din 9 09 2015 răspunsul la cele solicitate de instanță, atașând și copii după documentația care a stat la baza înscrierii terenului în titlu de proprietate emis pârâtului.
Cauza s-a amânat pentru a fi studiate actele depuse la dosar de comisia locală după care reclamantul a solicitat din nou amânarea cauzei pentru a fi audiată ca martoră D. M., cea care a întocmit adresa înaintată instanței de comisia locală, pentru lămuriri vizând adresa și documentația înaintată la instanță, însă această solicitare a fost respinsă întrucât s-a răspuns la adresa instanței și nu se impune completarea probatoriului cu declarații de martori peste cele cuprinse în acte.
S-a dat cuvântul pentru soluționarea excepțiilor invocate de pârât: excepția capacității procesuale active a reclamantului, ca urmare a lipsei interesului acestuia și excepția autorității de lucru judecat.
Cu privire la excepțiile invocate, se rețin următoarele:
1. excepția capacității procesuale active a reclamantului, ca urmare a lipsei interesului acestuia se reține de instanță că, în condițiile în care reclamantul s-a considerat îndreptățit la suprafața de 4300 mp de teren, sola 27, . în intravilanul orașului Tg.N., care pretinde că îi aparține și trebuia inclusă în titlul său de proprietate și nu în titlul emis pârâtului, el a formulat acțiunea de față în baza art.III din legea 169/1997 tocmai pentru apărarea dreptului pe care pretinde că îl are asupra acestui teren.
Nulitatea actelor emise cu încălcarea prevederilor legale poate fi cerută de orice persoana care justifică un interes legitim, iar interesul reclamantului este evident. O interpretare contrară, ar constitui împiedicarea reclamantului la accesul în justiție, astfel că această excepție va fi respinsă.
2. cu privire la excepția autorității de lucru judecat, instanța constată că această excepție este întemeiată și urmează a o admite din considerentele care vor fi expuse în continuare:
Asupra excepției autorității de lucru judecat invocată de pârât prin întâmpinare, instanța, având în vedere caracterul de ordine publică al acestei excepții, reține că potrivit art.432 NCPC: „Excepția autorității de lucru judecat poate fi invocată de instanță sau de părți în orice stare a procesului, chiar înaintea instanței de recurs. Ca efect al admiterii excepției, părții i se poate crea în propria cale de atac o situație mai rea decât aceea din hotărârea atacată”.
Astfel, având în vedere înscrisurile depuse de părți la dosar, instanța constată că între părți au existat de-a lungul timpului mai multe litigii cu privire la dreptul de proprietate pretins de reclamant asupra suprafeței de teren menționate mai sus.
Reclamantul N. Gh.G.-M. a formulat și o acțiune având ca obiect plângere la Legea 247/2005 prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 4300 mp., aceeași cu cea care face obiectul acțiunii de față, acțiune ce a făcut obiectul dosarului civil nr.558/321 /2007, iar acțiunea a fost respinsă, conform cu sentința civilă nr.829/14 mai 2007 a Judecătoriei Tg.N., irevocabilă prin decizia civilă nr.1605/RC/2007 a tribunalului N.. S-a formulat de reclamant și contestație în anulare împotriva acestei decizii, contestația fiind respinsă prin decizia civilă nr.982/RC/2008.
Același reclamant a solicitat alături de A. C., A. V.-R. și A. M. reconstituirea dreptului de proprietate tot pentru suprafața de 4300 mp și modificarea titlului de proprietate cu privire la această suprafață în sensul excluderii acestei suprafețe de teren din titlu de proprietate nr._ emis pârâtului B. E.. Prin sentința civilă nr.755/2006 pronunțată în dosarul civil nr._ s-a admis acțiunea, însă prin decizia civilă nr.276/RC/2008 Tribunalul N. a admis recursul pârâtului B. E. și a modificat în totalitate sentința recurată de acesta în sensul că s-a respins în totalitate acțiunea în modificarea titlului de proprietate, iar titlu care a rămas valabil.
Chiar dacă prin acțiunea de față se solicită în plus și constatarea nulității documentației care a stat la baza emiterii titlului de proprietate pe numele pârâtului și în consecință, constatarea nulității actelor subsecvente întemeiate pe această documentație, implicit a titlului de proprietate emis pârâtului, operează autoritatea de lucru judecat.
Se mai reține că prin rezoluția din 8 01 2009 dată în dosarul penal nr.3507/P/2008 de P. de pe lângă Judecătoria Piatra N. s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva numiților B. E. și C. N. pentru infracțiunile de fals și uz de fals prev. de art.290,291 și 292 cod penal anterior.
Hotărârile judecătorești pronunțate în litigiile anterioare dintre părți cu privire la acest teren se bucură de autoritate de lucru judecat, iar instanța de judecată trebuia să aibă în vedere efectul pozitiv al puterii lucrului judecat care se manifestă ca prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze modalitatea în care au fost dezlegate anterior aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit.
Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care nu prezintă tripla identitate cu primul, dar care are legătura cu aspectul litigios dezlegat anterior, fără posibilitate de a mai fi contrazis.
Autoritatea de lucru judecat este reglementată de art.431 C.p.c. care prevede că:
„(1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect.
(2) Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă”.
În cauza de față, instanța constată că există autoritate de lucru judecat în sensul prevederilor art.431 Cod proc. civ.
Alineatul 2 al art.431 din noul Cod de procedură civilă face referire la opunerea lucrului judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă. Acest text nu menționează autoritatea de lucru judecat, ci menționează doar lucrul judecat, de unde rezultă că scopul invocării acestui text este similar cu scopul invocării puterii de lucru judecat, adică evitarea pronunțării de hotărâri care se contrazic.
Cu alte cuvinte, stricto sensu, autoritatea de lucru judecat semnifică (bis de eadem), care face imposibila judecarea unui nou litigiu între aceleași părți, pentru același obiect, cu aceeași cauză (exclusivitatea);
Lato sensu semnifică puterea de lucru judecat (res judicata), care presupune că hotărârea beneficiază de o prezumție irefragabilă că exprimă adevărul și că nu trebuie contrazisă de o altă hotărâre (obligativitatea).
Având în vedere culpa procesuală a reclamantului acesta va fi obligat în baza art.453 din codul de proc. civ. să plătească pârâtului cheltuieli de judecată constând în onorariul pentru avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului N. G.-M. invocată de pârâtul B. E..
Admite excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtul B. E. și în consecință:
Respinge acțiunea, astfel cum a fost precizată de reclamantul N. G.-M. cu domiciliul în Piatra N., ., ..B,., judetul N. și cu domiciliul procedural ales laCabinet av.P. R. din Tg.N.,..9, judetul N., pentru constatarea nulității documentației cadastrale care a stat la baza emiterii titlului de proprietate emis pârâtului B. E., în ce privește suprafața de 4.300 mp de teren intravilan Tg.N., sola 27 . pentru constatarea nulității actelor subsecvente acestei documentații, a titlului de proprietate nr._ emis pârâtului Bogăneț E., în contradictoriu cu pârâtul B. E. cu domiciliul în oraș Tg.N., ..62, județul N. și cu C. L. oraș Tg.N. pentru aplicarea legilor fondului funciar, cu sediul în Tg.N., . nr.62, judetul N. și C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în Piatra N., . nr.27, județul N..
Obligă pe reclamant să plătească pârâtului 600 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare; cererea de apel se depune la Judecătoria Tg.N..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 07.10.2015.
Președinte,Grefier,
V. AvasilcăiMariana C.
Red.V.A.-
Tehnored.M.C./3.11.2015
Ex.-6-
| ← Succesiune. Sentința nr. 1978/2015. Judecătoria TÂRGU NEAMŢ | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
|---|
