Contestaţie la executare. Sentința nr. 393/2015. Judecătoria ZALĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 393/2015 pronunțată de Judecătoria ZALĂU la data de 12-02-2015 în dosarul nr. 393/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA Z.
JUDEȚUL S.
Dosar nr._ Nr.operator 2519
SENTINȚA CIVILĂ NR. 393
Ședința publică din data de 12 februarie 2015.
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M.-D. L.
GREFIER: R.-I. P.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea hotărârii în cauza civilă privind pe contestatoarea M. L.-O., cu domiciliul în Z., ., . 2, ., în contradictoriu cu intimata Administrația Județeană A Finanțelor Publice S., cu sediul în Z., Piața I. M., nr. 15, județul S., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus un scurt referat al cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că mersul dezbaterilor si concluziile pe fond al părților sunt consemnate în încheierea de ședință din data de 05 februarie 2015, încheiere ce face parte integrantă din hotărâre.
JUDECĂTORIA
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul acestei instanțe cu nr.6352 din data de 10.11.2014, debitoarea M. L.-O. a solicitat, în contradictoriu cu creditoarea intimată Agenția Națională de Administrare Fiscală – Administrația Județeană a Finanțelor Publice S., anularea titlului executoriu și a somației emise de intimată pentru suma de 3770 lei, precum și toate actele de executare silită efectuate în baza acestora, ca fiind netemeinice și nelegale.
În motivare, contestatoarea a arătat, în esență, faptul că, a fost somată să achite suma de 3770 lei reprezentând impozit pe venituri din activități independente aferente perioadei 30.06.2012 până în prezent, însă a menționat că nu datorează aceste sume întrucât activitatea independentă a intrat în procedura insolvenței la data de 11.12.2012 și a fost radiată din data de 06.06.2013, iar potrivit art.41 din Legea nr.85/2006, în perioada insolvenței nu se calculează majorări de întârziere. De asemenea, arată că suma de 4564 lei datorată în temeiul Sentinței civile nr.2718/2013 a fost debitată de două ori pe numele său, trebuind scăzute din sumele cu care AJFP S. s-a înscris la masa credală, iar de la data de 14.05.2012 a fost în concediu de creștere a copilului, astfel că nici pentru perioada anterioară intrării în insolvență nu datorează impozit pe venit și contribuții la casa de asigurări de sănătate.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.172-173 din OG nr.92/2003 cu modif.ulterioare.
În probațiune, s-a depus, în copie, titlul executoriu nr._ și somația nr._, situație analitică debite plăți solduri, certificat naștere minor (f.48).
Cererea a fost legal timbrată cu 269 lei taxă judiciară de timbru (f.13).
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea contestației, arătând în esență că sumele cuprinse în titlul executoriu și somație provin din Decizii de calcul accesorii și Decizii de impunere în cuantum de 3770 lei emise de Casa de Asigurări de Sănătate S., și nu din hotărârea judecătorească la care face referire contestatoarea, iar pe calea contestației la executare poate fi pusă în discuție numai legalitatea actelor de executare, nu și fondul titlului de creanță fiscală ce poate fi analizat numai conform procedurii speciale reglementate de C.pr.fiscală. De asemenea, intimata a precizat că dispozțiile legale din Legea nr.85/2006 invocate de debitoare nu sunt incidente în cauză întrucât în insolvență a intrat PFA M. L. I. și nu persoana fizică M. L. I..
În cauză, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, respectiv cele depuse de părți la dosar și s-a solicitat copia dosarului execuțional, depusă de intimată pentru primul termen de judecată (f.63-87).
Asupra fondului cauzei, examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Cu titlu preliminar, este necesar a fi făcută distincția între noțiunile de „titlu de creanță fiscală”, „act administrativ fiscal” și „titlu executoriu fiscal”, în accepțiunea legii.
Titlul de creanță este actul prin care, potrivit legii, se stabilește și se individualizează obligația de plată privind creanțele fiscale, întocmit de organele competente sau de alte persoane îndreptățite potrivit legii. Aceasta este definiția care rezultă coroborând dispozițiile art. 21 din Codul de procedură fiscală și cele din art. 107.1 din Normele metodologice aprobate prin H.G. 1050/2004. Sunt enumerate exemplificativ titluri de creanță fiscală: decizia de impunere, declarația fiscală, declarația vamală, procesul-verbal de contravenție, actele organelor judiciare.
Conform art. 85 alin.1 Cod procedură fiscală, impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc fie prin declarație fiscală, în condițiile art. 82 alin.2 și art. 86 alin.4, fie prin decizie emisă de organul fiscal, în celelalte cazuri.
În speță, creanța fiscală în valoare totală de 3.770 lei datorată de contestatoarea M. L. O. conform titlului executoriu nr._ din 15.10.2014 emis de intimată în dosarul de executare nr._/31/_ /_, reprezintă impozit pe venituri din activități independente și contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente stabilite în sarcina debitoarei prin Decizii de impunere și Decizii calcul accesorii enumerate în cuprinsul titlului executoriu formal și emise în perioada 30.06._12 de către Casa de Asigurări de Sănătate S. și de Agenția Națională de Administrare Fiscală – Administrația Municipiului Z. (f.7).
Somatia împreună cu titlul executoriu au fost expediate prin poștă debitoarei la data de 21.10.2013, la domiciliul din Z. ., ..2, ., destinatarul confirmând primirea la 24.10.2014 (f.81). Contestația înregistrată la Judecătoria Z. la 10.11.2014 este așadar declarată cu respectarea termenului legal de 15 zile de la comunicare, conform art.181 pct.2 și alin.2 C.pr.civ.
Emiterea unei decizii de impunere prealabil emiterii titlului executoriu și comunicarea acesteia debitoarei era absolut necesară, deoarece decizia reprezintă actul administrativ fiscal în sensul prevăzut de art. 41 din OG 92/2003 și totodată titlul de creanță fiscală, în sensul celor prevăzute de art. 110 alin. 3 din OG 92/2003. Numai prin contestarea acestui act, pe calea contestației administrative reglementate de dispozițiile art. 205 si urm. C.pr.fiscală, poate fi supusă verificării legalitatea stabilirii sumelor impuse de intimat contestatorilor cu titlu de impozit pe teren.
Legalitatea și temeinicia stabilirii sumelor datorate de contestatoare cu titlu de impozit pe venituri și contribuții de asigurări sociale, nu poate fi pusă în discuție pe calea contestației la executare, așa cum corect susține intimatul în întâmpinarea sa, deoarece, potrivit prevederilor art. 172, alin. 3 din Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare: ”contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege”.
În speță, contestatoarea are stabilită în favoarea sa, pentru contestarea actului administrativ fiscal, contestația prevăzută de art. 205 și urm. C.pr.fiscală, care poate fi apoi continuată în fața instanței de contencios administrativ fiscal. În aceste condiții, ar deveni inadmisibilă o contestația la executare prin care se invocă apărări de fond împotriva titlului executoriu.
Pentru acest motiv, intimata era obligată să facă dovada emiterii și comunicării cu debitoarea a fiecărei decizii de impunere și de calcul accesorii menționate în titlul executoriu_/15.10.2014, pentru a dovedi că a acordat acesteia posibilitatea de a contesta obligația fiscală, fie sub aspectul legalității stabilirii ei, fie sub aspectul întinderii sumei determinate cu titlu impozit
Titlul executoriu nr._/15.10.2014 comunicat debitoarei odată cu somația este unul formal, respectiv cel întocmit de organul de executare în conformitate cu prevederile art. 141 alin. 1 din OG 92/2003, în care se centralizează toate titlurile de creanță împotriva debitoarei. El poate fi însă emis doar în baza unui titlu executoriu propriu-zis, care constituie titlu de creanță fiscală și comunicat debitoarei în condiții legale pentru a putea fi contestat pe cale administrativă. Acesta devine practic titlu executoriu, la data la care creanța fiscală este scadentă. Este prevederea cuprinsă în art. 141 alin. 2 din OG 92/2003.
Or, cu toate că instanta a solicitat intimatei în mod expres să facă dovada comunicării actelor administrative fiscale emise debitoarei, aceasta nu a fost în măsura să probeze că a îndeplinit această procedură în mod legal, din analiza actelor aflate în dosarul de executare relevându-se faptul că, o parte din aceste acte au fost comunicate la data de 14.03.2013, 20.01.2014 și 21.02.2014, la domiciliul din Z. . D. nr.22, ., ., fiind primite de mama debitoarei (f.70, 73, 77, 86), cu toate că, cel puțin de la data de 28.02.2013 când a fost emisă de către AJFP S. Decizia de impunere nr._, debitoarea figura în evidențele fiscale cu domiciliul în Z. ., . (f.71), dar comunicarea s-a realizat tot la domiciliul anterior (f.73). De asemenea, cu privire la Deciziile de calcul accesorii nr._ emise la data de 30.06.2012 nu s-a făcut dovada comunicării cu debitoarea, și nici a Doc. nr._ din 19.11.2013 și nr._ din 30.11.2012 care nu au fost depuse la dosarul cauzei.
Potrivit art. 44 din C.pr.fiscală, actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului căruia îi este destinat. Legea prevede patru modalități în care se poate realiza comunicarea:
- prin prezentarea contribuabilului la sediul organului fiscal emitent si primirea actului de către acesta, sub semnătură,
- prin remiterea, sub semnătură, a actului de către persoane împuternicite ale organului fiscal,
- prin poștă, la domiciliul fiscal al contribuabilului, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, precum și prin alte mijloace care asigură transmiterea textului și confirmarea primirii acestuia
- prin publicitate, ce se realizeaza prin afișarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent si pe pagina de internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, a unui anunt in care se mentioneaza ca a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului.
Totodată, potrivit art. 44 alin.4 din C.pr.fiscală, dispozițiile codului de procedura civila privind comunicarea actelor de procedura civila sunt aplicabile în mod corespunzător. În temeiul acestei prevederi, instanța interpretează dispozitiile art. 44 alin.2 din Codul de procedura fiscala prin prisma art 167 C.pr.civ., în sensul ca procedura de comunicare a actului fiscal este valabil îndeplinita prin publicitate, numai în măsura în care procedurile de comunicare efectivă, arătate la lit.a, b si c nu s-au putut îndeplini.
Or, intimata nu a dovedit ca a uzat în prealabil de nici una dintre aceste trei modalități pentru fiecare dintre titlurile de creanță enumerate în cuprinsul titlului executoriu_/15.10.2014, care asigurau primirea efectiva a actului fiscal de către debitoare la domiciliul fiscal al acesteia cu care figura în evidențele AJFP S. încă de la data de 28.02.2013, neexistând certitudinea că expedierea prin poștă a unora dintre actele administrative la domiciliul mamei debitoarei, au ajuns la cunoștința debitoarei pentru a se putea apoi stabili și penalitățile datorate pentru întârzierea la plată.
Având în vedere că intimata nu a făcut dovada emiterii și comunicării legale a deciziilor de impunere și a accesoriilor, iar dovada existenței creanței incumbă întotdeauna creditorului, instanța apreciază că atât emiterea titlului executoriu formal, cât și toate actele de executare silită efectuate ulterior sunt nelegale, neavând la bază un titlu de creanță fiscală propriu-zis comunicat legal debitoarei.
În concluzie, în lipsa dovedirii existenței unui titlu de creanță valabil comunicat debitoarei, titlul executoriu este nelegal, impunându-se în mod necesar anularea lui.
Aceeași soluție se impune si cu privire la actele de executare efectuate în temeiul acestui titlu, respectiv somația întocmită în baza titlului executoriu nul, ca urmare a caracterului său de act subsecvente titlului executoriu.
Față de aceste considerente, întemeiat pe dispozițiile art. 174 alin. 3 din OG 92/2003, instanța va admite contestația la executare formulată de debitoarea contestatoare M. L.-O. și va dispune anularea Titlului executoriu nr._ din 15.10.2014 emis de intimată în privința sumei de 3770 lei reprezentând impozit pe venituri din activități independente și contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente, precum și a Somației nr._ din 15.10.2014 emisă în baza acestui titlu, cu privire la această sumă.
În final, instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite contestația la executare formulată de debitoarea M. L.-O. cu domiciliul în Z., ., . 2, ., în contradictoriu cu creditoarea intimată Agenția Națională de Administrare Fiscală – Administrația Județeană a Finanțelor Publice S., cu sediul în Z., Piața I. M., nr. 15, județul S..
Dispune anularea Titlului executoriu nr._ din 15.10.2014 emis de intimată în privința sumei de 3770 lei reprezentând impozit pe venituri din activități independente și contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente, precum și a Somației nr._ din 15.10.2014 emisă în baza acestui titlu, cu privire la această sumă.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 12 februarie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M.-D. L. R.-I. P.
Red.M.D.L./12.02.2015
Dact.R.I.P./23.02.2015 /4ex
.>
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
|---|
