Plângere contravenţională. Sentința nr. 1463/2015. Judecătoria ZALĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1463/2015 pronunțată de Judecătoria ZALĂU la data de 11-06-2015 în dosarul nr. 1463/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ZALAU
JUDETUL S.
Dosar nr._
Nr. operator 2519
SENTINTA CIVILĂ NR.1463
Ședința publica din data de 11 iunie 2015
Completul constituit din:
Președinte: M. D. L.
Grefier: M. N.
Pentru astăzi este amânată pronunțarea hotărârii în cauza civilă, având ca obiect plângere contravențională, înaintată de petentul D. I.-V., cu domiciliul în mun. Z., ., nr. 148, jud. S. împotriva procesului verbal . nr._ încheiat la data de 13.02.2015 de către agentul constatator Souca S. din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean S..
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită, făcându-se fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Mersul dezbaterilor și concluziile pe fond ale părților sunt consemnate în Încheierea de ședință din 04 iunie 2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
După deliberare,
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei plângeri contravenționale, constată:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe cu nr.940 din data de 02.03.2015, petentul D. I.-V. a solicitat anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 13.02.2015, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertisment.
În motivare, în esență, petentul a arătat că sancțiunile aplicate nu se justifică întrucât fapta nu îi poate fi imputată, în realitate, fiind pus în situația de a ocoli un alt autovehicul staționat pe banda de mers, iar dacă ar fi trebuit să aștepte până la eliberarea benzii de mers consecința ar fi fost blocarea traficului auto în zonă. De asemenea, a menționat că la momentul depășirii nu erau pietoni angajați în traversarea străzii.
Plângerea nu a fost motivată în drept în mod expres.
În probațiune, petentul a depus la dosar în copie procesul-verbal contestat și copia cărții de identitate. A solicitat ca intimata să facă dovada cu înregistrarea video deținută.
Plângerea contravențională a fost legal timbrată cu 20 lei taxă judiciară de timbru, conform art. 19 din O.U.G. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Intimata, Inspectoratul de Poliție Județean S. a depus întâmpinare prin care a solicita respingerea plângerii contravenționale și a arătat că procesul-verbal contestat este legal și temeinic întocmit, agentul constatator a respectat dispozițiile art.21 alin.3 din O.G. 2/2001. Aceasta a mai arătat că, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție de legalitate, în sensul că face întotdeauna dovada până la proba contrară, iar petentul din prezenta cauză nu poate face dovada contrară stării de fapt reținute.
În drept, au fost invocate prevederile: O.G. 2/2001 și prevederile O.U.G. 195/2002, Regulamentului de aplicare a O.U.G. 195/2002.
În probațiune, intimata a depus la dosar, suportul material al înregistrării video, planșe foto, buletinul de verificare metrologică a aparatului radar și atestatul de operator radar al agentului constatator.
Instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisuri, respectiv cele depuse de către părți la dosarul cauzei, proba cu înregistrarea video și planșele foto.
Analizând actele dosarului și materialul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 13.02.2015, petentul D. I.-V. a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 390 lei, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art.120 lit.e din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 și sancționată de art.100 alin.3 lit.e din OUG 195/2002 și s-a dispus suspendarea dreptului de a conduce pentru 30 de zile, reținându-se în sarcina sa faptul că în data de 13.02.2015, ora 12, a condus auto marca Opel cu nr. de înmatriculare_ pe . Z., zona ”Centrul de Recoltare Sânge”, iar la trecerea de pietoni intersecția cu . prin indicatoare și marcaje, a efectuat depășirea autoturismului cu nr.de înmatriculare_ care acorda prioritate de trecere unui pieton care traversau . înregistrată cu aparatul radar . 422 montat pe auto MAI-_.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal . nr._ din data de 13.02.2015, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Întrucât în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța constată că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal contestat, în urma probatoriului administrat în cauză, instanța apreciază că, starea de fapt descrisă în procesul-verbal corespunde realității, petentul nefăcând dovada unei stări de fapt contrare deși i s-a conferit cadrul procesual necesar garantării dreptului la apărare.
Relativ la prezumția de nevinovăție a contravenientului reglementată de art.6 CEDO în cazul „acuzațiilor în materie penală” și aplicabilă potrivit jurisprudenței Curții Europene și în cazul contravențiilor rutiere calificate potrivit criteriilor dezvoltate în jurisprudența sa ca făcând parte din categoria „acuzațiilor în materie penală” ( I. P. C. României, cererea nr._/04, decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011), instanța învederează faptul că dacă petentul nu este ținut să-și dovedească nevinovăția, potrivit acestei prezumții, acesta nu înseamnă că este suficient ca acesta să conteste procesul-verbal de contravenție pentru a fi exonerat de răspundere. Chiar dacă, procesul-verbal de contravenție nu ar beneficia de o prezumție de legalitate el constituie o probă a vinovăției contravenientului. Instanță sesizată cu o plângere contravențională în fața cărei nu se prezintă nici o probă nu poate admite plângerea, în condițiile în care, unica probă a dosarului, procesul-verbal, indică culpabilitatea petentului.
În urma administrării probei cu înregistrarea video, instanța reține faptul că petentul conducând autoturismul Opel cu nr. de înmatriculare_ a efectuat manevra de depășire a autovehiculului Dacia cu nr.de înmatriculare_, la trecerea de pietoni din intersecția cu . prin indicatoare și marcaje rutiere. De asemenea, din administrarea acestor probe obținute prin mijloace tehnice și care astfel prezintă un grad ridicat de certitudine, se poate constata și faptul că autoturismul cu nr. de înmatriculare_ oprise pentru câteva secunde pentru a acorda prioritate de trecere unui pieton care traversa . de pietoni, în timp ce autovehiculul condus de petent care venea din spate, nu s-a oprit, depășindu-l pe trecerea de pietoni, astfel că apărările petentului potrivit cărora autovehiculul din față era staționat pe banda sa de mers, fiind nevoit să-l ocolească pentru a nu bloca traficul auto, urmează a fi înlăturate ca fiind vădit neîntemeiate.
Instanța arată de asemenea faptul că, în această cauză, aspectele reținute în procesul-verbal de contravenție, mijloc de probă a vinovăției contravenientului, se coroborează cu proba cu înregistrarea video care surprinde săvârșirea faptei, astfel încât se poate susține că s-a reușit răsturnarea prezumției de nevinovăție aplicabilă în cazul contravențiilor rutiere potrivit jurisprudenței Curții europene a drepturilor omului (cauza I. P. c. României), prezumție cu caracter relativ, fapta contravențională fiind pe deplin dovedită.
În concluzie, în urma probatoriului administrat în cauză, instanța apreciază că, starea de fapt descrisă în procesul verbal corespunde realității, petentul nefăcând dovada unei stări de fapt contrare și în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art.100 alin.3 lit. e din OUG 195/2002, motiv pentru care reține faptul că procesul-verbal . nr._ din data de 13.02.2015 a fost temeinic întocmit.
Constatând și existența atestatului de operator radar al agentului constatator Souca D. (f.27) și a buletinului de verificare metrologică a cinemometrului . 422 montat pe auto MAI-_ (f.26), instanța concluzionează apreciind temeinicia procesului verbal atacat, petentul nefăcând dovada contrarie faptelor dovedite prin planșele fotografice si înregistrarea pe suport CD, reprezentând suportul operațiunii video-radar. Organul constatator a făcut pe deplin dovada săvârșirii faptei pentru care petentul a fost sancționat, instanța reținând starea de fapt descrisă în procesul verbal de contravenție, fapta săvârșită de petent constituind contravenția prevăzută și sancționată de art.100 alin.3, lit.e din OUG nr.195/2002, republicată.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii principale aplicate, respectiv amenda contravențională în cuantum de 390 lei, având în vedere dispozițiile art.21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001 care stipulează faptul că: ” Sancțiunea se aplica în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.” instanța apreciază faptul că, această sancțiune aplicată în limita minimă prevăzută de lege este proporțională cu gradul de pericol social concret al faptei săvârșite și nu se impune în cauză înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului, această din urmă sancțiune nefiind suficientă pentru atingerea scopului educativ și represiv al sancțiunii.
În ceea ce privește aplicarea sancțiunii complementare a dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, instanța arată că potrivit art.5 alin.6 din O.G. 2/2001: „ Sancțiunile complementare se aplică în funcție de natura și gravitatea faptei.”, iar potrivit art.96 alin.1 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice: „ Sancțiunile contravenționale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege …”
Art.100 alin.3, lit.e din OUG 195/2002 prevede faptul că: „ Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte”, după cum se arată în cuprinsul acestui text.
Astfel, prin modalitatea în care este redactat acest text se impune aplicarea automată de către agentul constatator a sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce, însă acest aspect nu poate duce la concluzia că instanța de judecată învestită cu soluționarea plângerii contravenționale nu este în măsură să se pronunțe asupra legalității și oportunității aplicării sancțiunii conform prevederilor art.34 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care nu face nici o distincție între sancțiunile principale și cele complementare sub acest aspect. O interpretare contrară ar fi de natură să aducă atingere liberului acces la justiție al contravenientului, deoarece acest acces ar fi doar unul „teoretic și iluzoriu” atâta timp cât nu s-ar putea finaliza cu o înlăturare a măsurii dispuse.
Cu toate acestea, în cauza dedusă judecății, petentul nu a făcut dovada că fapta contravențională a fost săvârșită în anumite împrejurări care să-i conferă un grad de pericol social mai redus decât acela avut în vedere de către legiuitor la stabilirea sancțiunii iar instanța apreciază având în vedere toate criteriile prevăzute de art.21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001 că sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile este proporțională cu gravitatea faptei concrete săvârșite de către petent. Prin fapta sa, efectuând manevra depășirii pe trecerea de pietoni, în intersecție, acesta a creat o stare de pericol pentru siguranța circulației pe drumurile publice, astfel încât instanța nu va putea reține că, în concret, fapta este lipsită de pericol social, astfel încât, instanța apreciază că este justificată aplicarea sancțiunii complementare pentru înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte de aceiași natură, ținând cont și de gravitatea faptei reținute în sarcina sa.
Pentru toate aceste considerente, instanța, în temeiul art.34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor urmează să respingă ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de către petentul D. I. V. în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție Județean S. împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 13.02.2015 și, pe cale de consecință va menține procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 13.02.2015 ca fiind legal și temeinic întocmit.
Pentru aceste motive,
În Numele Legii,
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de către petentul D. I. V. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean S., împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ întocmit de către intimat la data de 13.02.2015.
Menține procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ întocmit de către intimat la data de 13.02.2015 ca fiind legal și temeinic întocmit.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11.06.2015.
Președinte, Grefier,
M. D. L., judecător M. N.
Red.A.M.P.23.06.2015
Dact.M.N..23.06.2015.4ex.
.>
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 1448/2015. Judecătoria ZALĂU | Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... → |
|---|
