Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1090/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1090
Ședința publică din data de 20 mai 2009
PREȘEDINTE: Cristina Pigui
JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Traian Logojan Ioana Cristina
---
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta SC SA, cu sediul în B, sector 1, Calea nr. 239, împotriva sentinței civile nr. 456 din 23 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-reclamanți domiciliat în M,-, județul D, domiciliat în M,-, județul D, domiciliat în comuna, sat,-, județul D, domiciliat în M,-, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pârâta SC SA, reprezentată de avocat, potrivit împuternicirii avocațiale emisă de Baroul Prahova, lipsind intimații-reclamanți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este motivat în termen și scutit de plata taxei de timbru.
Avocat, pentru recurenta-pârâtă SC SA, depune la dosar un raport de expertiză contabilă extrajudiciară întocmit de experții contabili și, arătând că nu mai are cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri noi de formulat în cauză, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat, pentru recurenta-pârâtă SC SA, având cuvântul, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate și pe fondul cauzei să se dispună respingerea acțiunii privind obligarea pârâtei la plata primelor de aprovizionare toamnă-iarnă și primelor de Paști și C, ca neîntemeiată, sens în care depune concluzii scrise.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin cererea înregistrată sub numărul - reclamanții, și au chemat în judecată pârâta CAp entru ca în contradictoriu cu aceasta să se dispună obligarea la plata suplimentărilor salariale la care sunt îndreptățiți reactualizate cu indicele de inflație.
În motivarea acțiunii s-a arătat că reclamanții sunt salariați ai pârâtei și potrivit art. 168 al. 1 din CCM sunt îndreptățiți la suplimentări salariale de Paști și C pe care nu le-au primit. Solicită aceste drepturi pentru anii 2005 - 2007.
La dosarul cauzei s-au depus copie de pe carnetele de muncă și cărțile de identitate ale reclamanților, extras din CCM la nivel de societate pe anii 2005 - 2007, adresa cu privire la salariul mediu pe unitate pentru anii 2003 -2007.
Deși legal citată pârâta nu s-a prezentat pentru a formula cereri în apărare și nu a depus întâmpinare.
După administrarea probatoriilor, Tribunalul Dâmbovița, prin sentința civilă nr. 456 din 23 februarie 2009 admis acțiunea și a obligat pârâta la plata către reclamanți a suplimentărilor salariale de Paști și C pentru anii 2006 - 2007 calculate conform art. 168 al. 1 din CCM în raport de perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant, reactualizate cu indicele de inflație la momentul plății.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Potrivit art. 168 al. 1 din CCM, salariații vor beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paști și C de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu mediu pe.
Deși la dosarul cauzei s-a depus adresa nr. 831/5.02.2008, logic, dacă aceste suplimentări ar fi fost incluse începând cu anul 2003 în salariul de bază al angajaților, baza de calcul luată în considerare la stabilirea acestor prime ar constitui-o salariul de bază minim pe din lunile anterioare acordării drepturilor și ar fi format obiectul negocierilor cu.
La dosarul cauzei nu s-au depus dovezi din care să rezulte care este cuantumul salariilor în condițiile în care s-a pretinde că aceste suplimentări au fost acordate pentru a se compara datele luate în calcul prin această adresă.
În lipsa unor astfel de dovezi instanța a apreciat că drepturile reclamanților rezultă din dispozițiile art. 168 al. 1, fără a se mai impune alte negocieri cu privire expresă la aceste drepturi.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta SC SA, conform art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
A învederat recurenta că instanța de fond a acordat în mod nelegal primele de Paști și C cu încălcarea disp. art. 168 CCM, deși acestea au fost incluse în salariul de bază al reclamanților începând cu anul 2003.
În consecință, recurenta consideră că, începând cu anul 2003, dispozițiile art. 168 CCM au devenit inaplicabile întrucât primele respective au fost introduse în salariul de bază anual, prin majorarea acestuia.
Acest lucru rezultă și din nota comisiei paritare din SA, iar lipsa oricărui fel de negociere cu privire la aceste prime vine să întărească includerea lor în salariul de bază al reclamanților.
Considerând că voința internă a părților a fost introducerea suplimentărilor salariale în salariul de bază, recurenta consideră că se impune suspendarea efectelor sentinței recurate până la soluționarea recursului.
În recurs nu au fost formulate probe noi.
Legal citat intimatul nu a formulat întâmpinare la recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, în funcție de prevederile legale aplicabile cauzei și sub toate aspectele conform art. 3041Cod pr.civ. Curtea consideră că motivele de recurs nu sunt fondate, pentru următoarele considerente.
Reclamanții sunt salariații pârâtei și nu au primit suplimentările salariale reprezentând prime de Paști și C conform art. 168 alin.1 din CCM/2004.
Este adevărat că, în anul 2003, suplimentările salariale au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, astfel cum a fost ulterior stipulat în CCM/2005, însă recurenta nu a făcut dovada că, ulterior, aceste prime au fost incluse în salariul de bază și că salariul de bază al reclamanților s-ar fi majorat anual cu cuantumul diferit al acestor prime. Salariul de bază mediu pe SA nu este același în fiecare an, astfel încât dovada incumbă recurentei pentru fiecare an în parte.
Mai mult decât atât, dacă ele ar fi fost introduse în salariul de bază și ulterior, nu ar fi avut nicio logică să fie menționate din nou în art. 168 din CCM ulterioare.
Așa fiind, în baza art. 312 alin.1 Cod pr.civilă urmează să respingă ca nefondat recursul formulat, motiv pentru care solicitarea suspendării sentinței recurate până la pronunțarea prezentului recurs a căzut în desuetudine.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC SA, cu sediul în B, sector 1, Calea nr. 239, împotriva sentinței civile nr. 456 din 23 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-reclamanți domiciliat în M,-, județul D, domiciliat în M,-, județul D, domiciliat în comuna, sat,-, județul D, domiciliat în M,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Traian Logojan Ioana Cristina
- - - - ---
GREFIER,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Tehnored. CP/SȘ
2 ex./15.06.2009
- Tribunalul Dâmbovița
Președinte:Cristina PiguiJudecători:Cristina Pigui, Traian Logojan Ioana Cristina
